360 matches
-
enunțul repetat insistent de Kakuro Ozu: tu nu ești sora ta. Același lucru i l-ar putea spune și Palomei, tocmai pentru că are un nume sinonim cu al surorii sale Colombe, dar se deosebește radical de ea. Numele lor înseamnă "porumbiță" și au conotații contradictorii, cea mai potrivită contextual fiind cea de simbol al purității și al imortalității sufletului, desprins de lucruri lumești și de păcat. Porumbelul este inima celui drept, iar ochii săi sunt termen de comparație pentru omul luminat
Ariciul și camelia by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7305_a_8630]
-
infinitatea divină. Acesta este motivul pentru care, în omilia a IV-a, mireasa este, simultan, și la odihnă în brațele Preaiubitului, și înălțată ca o săgeată. Sau în omilia a V-a, acesta este motivul pentru care mireasa este denumită „porumbiță”, datorită înălțimilor perfecțiunii pe care le-a atins, fiind, în același timp, „invitată să devină din nou porumbiță prin transformarea sa în ceva mai bun”<footnote Omilia a V-a, 120 (160, 6-9); cf. Martin Laird, „The Fountain of His
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în brațele Preaiubitului, și înălțată ca o săgeată. Sau în omilia a V-a, acesta este motivul pentru care mireasa este denumită „porumbiță”, datorită înălțimilor perfecțiunii pe care le-a atins, fiind, în același timp, „invitată să devină din nou porumbiță prin transformarea sa în ceva mai bun”<footnote Omilia a V-a, 120 (160, 6-9); cf. Martin Laird, „The Fountain of His lips: Desire and Divine Union in Gregory of Nyssa’s Homilies on the Song of Songs”, în Spiritus
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
poeziei andaluze e socotită sfârșitul secolului al XI-lea, mai ales din pricina înnoirilor formale. Tot acest secol a dat și cele mai strălucite scrieri de morală, din care îl vom cita aici pe Ibn Hazm al-Andalusi, m. 1065, autorul Colierului Porumbiței. În afara acestei scrieri „despre dragoste și îndrăgostiți”, singura sa scriere literară, Ibn Hazm este și autorul unui tratat de etică și morală, Caracterele și purtările în lecuirea sufletelor. De data aceasta nu se mai adresează aristocrației vremii, ci își propune
Poezie și morală hispano-arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2820_a_4145]
-
alunge îngrijorarea. Mijloacele de a face acest lucru sunt prezentate în capitole care îndeamnă la îmbunătățirea moravurilor, la desprindere de cele lumești, la rafinare spirituală cu ajutorul științelor sau închegarea unor relații sociale armonioase. Stilul nu mai e, ca în Colierul Porumbiței, metaforizant și poetic, ci are simplitate și claritate aforistică. De multe ori însă, comparațiile, deosebit de sugestive, vădesc literatul în haina de moralist: „Cel ce se risipește pentru ținta lumii de jos e asemeni celui care ar schimba un rubin pe
Poezie și morală hispano-arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2820_a_4145]
-
ochii galbeni ai mâțelor, hulubii trezeau de dimineață cu huruitul lor pe locatari. Mehală scotea în curte vechi fotolii și se apuca de lucru cu ochii pe ei. Îi erau dragi : îngâmfat, rotatul își umfla gușa ca un burdihan iar porumbița i se supune plecată ; cu o demnitate de rege, călătorul șade retras dar vânătul, mai gras, se înfoiește încrezut. Când stolul se înalță către cer, Mehală lasă lucrul, își pune mâinile în șolduri și-l contemplă plin de extaz. Ca să
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
un amestec indecent de dispreț și posesiune, goliciunea impudică, admirându-i prospețimea de dimineață buimacă, galbenă ca untdelemnul, în timp ce ea zâmbea nepăsătoare și provocatoare, jucându-și în ochi mândria de-a fi atât de râvnită. Pieptul ca o gușă de porumbiță săpa fântâni negre-n carnea lor. Ceva mai în spate, o curvulice de șaisprezece ani, inconștientă și vicioasă, râdea de nu mai putea. Râsul ei îl dezmetici, și-l făcu s-o urască îndârjit. De fapt se ura pe sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
numai de pe terasă, zăcând pe pajiștea parcului ca o farfurie zburătoare. Plopii plantați la numai câțiva metri de bloc se-nălțaseră până la etajul cinci, unde locuiam noi, așa că le puteam apuca, întinzîndu-ne, crengile suple și-nfrunzite, năpădite de porumbei. O porumbiță clocise anul trecut timp de trei săptămâni o minge de ping-pong căzută în jgheabul de scurgere al balconului nostru. Am stat jumătate de oră, în pijama, pe balcon, privind norii, mai albi decât cerul foarte alb, conturați cu lumină, și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mâna dreaptă, de emisferă dreaptă, feminină, blândă și pufoasă, ape nesfârșite și nemișcate, iluminate-n adânc de fosforescența îngrozitorilor pești abisali... Infernul - înțelepciune de mâna stingă, emisferă stingă, năprasnic foc paraclet, mascul ce-ascunde în miezul destrucției un suflet de porumbiță. Binele și răul, doi Buddha enormi ieșiți ca doi vulcani deasupra vieților noastre, principii opuse și totuși afine ca polii unui magnet, se acuplează-n cele din urmă, printr-o punte de fibre nervoase, ca să formeze emisferele-ncrețite și complicate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
curve se pomeneau la șosea? Erau și curve, e drept, da' ce femei! Care era mai bogată-și punea mai multe jupoane, și când i-l scoteai pe ultimul, domnule, cât era ea de cocota și aventurieră, roșea ca o porumbiță și-și îngropa fața-n cearceaf. Nu se fâțâiau, dom'le, cu țâțele scoase-afară în nasul bărbaților, mai ales al unor bolnavi prăpădiți ca noi. Rușine! Rușine să vă fie!" Pe când moșului îi ieșeau ochii din cap de indignare, fetele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Auzeau deja țipetele mamei, pe cealaltă parte-a Ființei, presimțeau deja cealaltă față-a luminii. Și cei doi se repeziră-ntr-un veac stihial, se descleștară din îmbrățișare, se despărțiră la răscruce, lăsând acolo o năframă, un cuțit și o porumbiță, spunîndu-și: "Frate, să ne întoarcem după o vreme aici, și cine-o veni primul, să cerceteze aceste. Și dacă năframa e-nsîngerată și cuțitul e ruginit și porumbița tânjește, e semn că e rău cu celălalt." Și Mircea crescu în acea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îmbrățișare, se despărțiră la răscruce, lăsând acolo o năframă, un cuțit și o porumbiță, spunîndu-și: "Frate, să ne întoarcem după o vreme aici, și cine-o veni primul, să cerceteze aceste. Și dacă năframa e-nsîngerată și cuțitul e ruginit și porumbița tânjește, e semn că e rău cu celălalt." Și Mircea crescu în acea lume cu legi stranii. Stăpânit de două înalte divinități, Mama și Tata, înfăptui rituri magice: mâncă, defeca, pronunță cuvinte, dobândi puteri necunoscute asupra bucăților de carne din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe cap, lăsați-mă sînt ocupat cu platforma, era scuza lui obișnuită cînd era în pană de idei. Curistule, Părințele, voi ce ați fi făcut dacă erați în locul meu? Simt că mă prăbușesc, Delfinașule, că sînt o ruină. Unde ești porumbița mea? făcea pe actorul, tot la baie? Să lase la dracu’ robineții ăia. Nu era apă caldă la bideu, și ea trebuia neapărat să se spele, făcea parte din ritualul ei, de ce era nevoie să fie un nesuferit de fiecare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dăm nas în nas cu cine știe ce miniștri, artiști, sportivi, neveste sau fiice de actviști, reia Roja. Numai să nu vă holbați la ei ca la urs, că s-ar putea să sfîrșiți la interogatoriu, comportați-vă normal, vedeți-vă de porumbițele voastre și nimeni n-o să vă ia la întrebări. — Și eu care pînă acum credeam că sînt cineva, își dă seama Curistul, urmărind din priviri un individ dubios care șade singur la o masă alăturată pufăind dintr-o țigară de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
succes Părințelul să acopere vacarmul, unii au și început deja bîțîiala. — Pun pariu că în cîteva minute n-o să mai ai loc nici să arunci un ac în ringul ăsta, zice Roja, așa că dacă nu vreți să vă fure alții porumbițele ar trebui să vă grăbiți. Mai întîi dumneavoastră, spune Curistul. — Eu o să mai aștept, declară Roja, în clipa în care sunetul muzicii dă semne că se stabilizează la un anumit nivel de decibeli. — Tot prost se aude, spune Părințelul, simțind
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
decît să vă gîndiți bine de-acum înainte ce perle mai scoateți pe guriță, le spune. Probabil că așa făcea și Bătrînul cînd încă se mai simțea stăpîn pe sine, își închipuie Părințelul, uite-așa își strîngea iubițica la piept, porumbițo, îi șoptea la ureche. Ce romantic, dragoste și revoluție, nenicule, zice șoferul, asta e cea mai mare nenorocire, cînd Securitatea, sau cum s-o fi numit pe vremea aia, își băga nasul pînă și-n patul celui vizat. Mai ales
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că datorită lor, el marele amorez de altădată o să ajungă un neica nimeni. Să știi că te înșeli dacă încă îți mai imaginezi că Roja îl mai are pe vino-ncoa așa cum îl avea cu cîțiva ani înainte, cînd toate porumbițele astea erau topite după el. Află că n-a mai rămas nimic din fostul donjuan, nu-l mai ia nimeni în serios, a și uitat de cînd a pus laba ultima dată pe-o bucățică. — S-ar spune că de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sfinției sale, că am păcătuit greu. — Tu mă, Ștefane? Ce făcuși? Vreo jupâniță... — Măria ta, taică. Aș vrea să stai cu mine după prohod ca să-l rogi pe sfinția sa să mă dezlege. — Chiar așa? Altfel nu se poate? Cine o fi porumbița? și-l învălui pe prinț cu privire amuzată și în același timp severă. Îi luă de data asta vodă mâna între ale sale și băgă de seamă că este rece și umedă. — Măi băiete, dacă ai făcut-o, gata, e
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
idee, și dacă s-ar hotărî l-ar lua, după ce ar mai semna niște acte... Coborâră dintr-o mașină argintie în fața blocului, cu doamna Petronela după ei. Părinții lui Petrișor, care-l vor duce departe, cu mașina asta ca o porumbiță, și-l vor ferici... Era un tip la vreo patruzeci de ani, arătând ca un majordom, scurt și gros, fălcos, cu privire greoaie și ținută impecabilă, în sacou cărămiziu și pantaloni negri la dungă, și nevastă-sa, o blondă subțirică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Îi pierise pofta de orice relație mai intimă, oferindu-i fetei ceva bănuți cu promisiunea de-a se revedea neapărat În zilele următoare, el fiind convins de contrariu. Portarul Își făcu apariția, exclamând. „Tot singur domn’inginer? Dacă apare vreo porumbiță, să v-o trimet pentru a vă delecta Împreună...?” „De știu eu? Nu sunt hotărât, dar dacă, ai grijă cum o selectezi...! Îți mai amintești? Fata care ai garantat pentru ea, m’a fericit cu o disgrațioasă maladie venerică...!” Amândoi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îi oferea și pentru acasă două ori trei sticle de vermut. Și... mai avea Încă un motiv plauzibil. Cunoscuse o tânără și extrem de frumoasă laborantă ce de fiecare dată când se revedeau - era o adevărată plăcere schimbul unor cuvinte protocolare; „Porumbița” era incredibil de comunicativă și foarte prietenoasă. Tony Pavone se simțea atras de această persoană simțind un flux imperios de deconectare. La un moment dat, Întâlni o echipă de instalatori telefoane, ce o mai Întâlnise de repetate ori Însă, niciodată
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
veceurile gâlgâitoare“. Peisajul se umple, neecologic, de pet-uri, iar transcendența atârnă greu spre pământ: „corzile salcâmilor/ oprind din cădere burta umflată de sus“. Rar de tot, simboluri numai accidental neconvenționale vizitează mizeria de jos: „zarzărul cocoșat sub delicatele ciufuri“, „porumbița temătoare din câmpii“, vișina găsită „pe podul de lemn de peste Bahlui“. Dar anemicii vizitatori din lumea grației nu reușesc să răscumpere ordura. În același timp, vizuina trupului nu se arată nici ea prea primitoare. Volumul cuprinde multe poeme ale eului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Dar într-o zi, când se lăsase copilărește prea mult pe panta visurilor, o mașină îl răsturnase și se trezise la spitalul Karolinska. Acolo întâlnise iubirea, sub forma unei infirmiere cu ochi blânzi și păr lung, îngeresc. Se numea Duva, Porumbița. Aparținea unei secte religioase - „Preoții noi“ sau „Aleșii Domnului“. Prin Porumbița, Zaharel se convertise și chiar începuse să i se dezlege limba, vorbind limba țării neobișnuit de bine, fusese brusc inițiat în secretele limbii țării. Nu putea să-i ascundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
panta visurilor, o mașină îl răsturnase și se trezise la spitalul Karolinska. Acolo întâlnise iubirea, sub forma unei infirmiere cu ochi blânzi și păr lung, îngeresc. Se numea Duva, Porumbița. Aparținea unei secte religioase - „Preoții noi“ sau „Aleșii Domnului“. Prin Porumbița, Zaharel se convertise și chiar începuse să i se dezlege limba, vorbind limba țării neobișnuit de bine, fusese brusc inițiat în secretele limbii țării. Nu putea să-i ascundă Porumbiței că era evreu, dar „Aleșii Domnului“ nu vor afla niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Aparținea unei secte religioase - „Preoții noi“ sau „Aleșii Domnului“. Prin Porumbița, Zaharel se convertise și chiar începuse să i se dezlege limba, vorbind limba țării neobișnuit de bine, fusese brusc inițiat în secretele limbii țării. Nu putea să-i ascundă Porumbiței că era evreu, dar „Aleșii Domnului“ nu vor afla niciodată adevărata lui naționalitate. Ei erau convinși că toți oamenii erau născuți preoți, având menirea să aducă mulțimii mesajul divin al unui Dumnzeu prezent în lume. Exista o condiție, ca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]