327 matches
-
pași... văzând că lupul n-are de gând să se ferească din cale. Se priviră îndelung în ochi, într-o tăcere groasă s-o tai cu cuțitul. Lupul avea în toată ființa lui, în ochi mai cu seamă, o liniște poruncitoare, care parcă paraliza orice voință. Cu o liniște de neînchipuit, se lăsă pe pântece și pe labele dinainte, parcă, gata să se arunce și să sfâșie. Dar, nu... n-avea de gând. La lumina lunii, apărea înfricoșător de mare - cenușiu-dungat
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tupeu pentru o femeie, îi spuse el. Păcat că n-ai întotdeauna și inteligența necesară. —Du-te dracului, îi spuse, fierbând de mânie. O privi înmărmurit. —Ai să-mi ceri scuze chiar în momentul ăsta, o informă pe un ton poruncitor. Era cât pe-aci să i-o mai spună o dată. Dar se abținu. În schimb, își ceru scuze. În seara aceea, după ce el plecase la o întâlnire cu un magnat din domeniul afacerilor imobiliare, stătea în biroul ei, lângă al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și că voia să ajungă pilot de luptă când o să fie mare. Apoi Davey o împinse pe Eimear și ea îl ciupi, cei doi se treziră tăvălindu-se prin iarbă, iar Nieve le spuse să înceteze imediat. Folosi același glas poruncitor pe care îl folosise și când era guvernanta lui Guy și a Selinei. Încă dădea rezultate. Davey și Eimear se opriră instantaneu și o priviră curioși. Unde e mămica voastră? întrebă Nieve. —Vorbește cu cineva în față, răspunse Davey. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
De stejar; Înalt, maiestuos, Verde-mbrăcat și...fibros, Pe scurt: era sănătos, Foarte bogat și frumos, De sus până...jos! Dar câteodată Când vântul bate-n răspăr, Cineva putea să surprindă Un alt adevăr: Devenea furios, Amenințător și ritos, Sfidător, nemilos, Poruncitor și colțos, O fire întoarsă pe...dos, Frunza îi țipă, ghinda îi sună, Pădurea devine tot mai nebună, Fulgeră, urlă și tună; Aproape, dar puțin mai jos, Pe un sol arid, nisipos, În vânt neavând ce să-și frângă, Trăia
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
înțepenite ale cumnatului. Vai de mine! țipă și Ileana, speriind cei trei copilași, care se pregăteau să începeapă a ura. Vasile își reveni din șocul nefastei știri, aruncă o cană de apă pe fața albă a Savetei, aruncă o privire poruncitoare Ilenei și strigă copiilor să-și spună „piesa”. După ce s-a sfârșit urătura, bărbatul le dădu câte un colac și două nuci, amintindu-le să-i calce pragul și în anul ce tocmai se pregătea să sosească. Savetă, rosti molcom
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
senzația că ne afundăm într-o noapte primordială, unde totul e înfricoșător și sublim. Șacalii stau probabil acum cu ochii arși de fulgere privind cerul și nimeni în junglă nu mai îndrăznește să cânte sau să urle. Tunetele se prăbușesc poruncitoare, parcă să surpe noaptea, s-o transforme în ruine, s-o amestece cu ruinele Mexicului. Plutește în aer ceva tragic și primejdios, ca strigătele aztecilor din acea noche triste când spaniolii au fugit din Tenochtitlanul răsculat. Șoseaua străbate așezări rare
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cap de viperă, luminos, cu colții curbi, căsca botul pe retinele mele. Un mort, cu pielea feței în putrefacție, îmi spunea încet numele. La geamul dormitorului câteva capete verzui de copii lunecau ca niște baloane, încercînd să pătrundă înăuntru. Voci poruncitoare îmi răsunau limpede în auz. Mă apăram strângând pleoapele și făcând gesturi de îndepărtare cu mâna, încercam să mă gândesc la altceva, dar obsesiile reveneau. Un gândac negru îmi pătrundea în gură și mi se plimba pe limbă. îl mestecam
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
scârbită de hatârul unei existențe care nu mai renta. Mai departe chiar decât fratele meu, care traversase cu vaporul Atlanticul și care de pe țărm mai făcuse încă niște sute de kilometri buni înspre vest, până ce vocile care îl urmăriseră, vocea poruncitoare a bunicului, cea care-și dădea importanță a lui „Oha“ și aceea a tatei, au rămas în urmă, în sfârșit și pentru totdeauna. Mai departe chiar și decât mine, care îmi închipuisem că prin personajele pe care le-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
refuza un asemenea dar din partea zeilor, cu excepția cazului În care avea cine știe ce defect catastrofal și de necorectat. Soarta nu i-ar fi putut fi mai limpede nici dacă un uriaș ar fi descins din cer și i-ar fi arătat poruncitor cu degetul către estul Sussexului. Îi scrise imediat lui Warren, Întrebându-l dacă, la Întoarcerea la Londra, În săptămâna următoare, era dispus să Îl Însoțească până la Rye, ca să vadă casa și să Își dea cu părerea. Dar, două zile mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
tare că a trepidat pământul sub tălpile copilului, apoi și-a proptit botul ei catifelat în pieptul lui, fără să-l împingă. Dacă aș ști să călăresc..., aș merge, dar încă nu am învățat și... Urcă-te! a rostit vocea poruncitor, până să termine băiatul ce a dorit să spună. Tudorel s-a uitat lung la Bătrâna, nevenindu-i să creadă ce-i auziseră urechile. „Să fi vorbit ea? Cine a zis să mă urc? Fă-mă, Doamne, să înțeleg” s-
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
pe partea trupească a naturii umane; trebuie, așadar, să se arate lumii ca fiind în stare să atingă acest scop și, ca să spunem așa, trebuia să fie ea însăși alcătuită, parte din idee, parte din acțiune și, prin cuvîntul său poruncitor uneori și dătător de viață, să se adreseze intelectului, ca și simțămintelor; pentru ca toată firea omenească, chiar și oasele uscate să poată resimți voința Creatorului lor și să fie însuflețite. 6. Nu era îndeajuns ca Evanghelia să pătrundă în fiecare
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
continuat să discute cu el ca și cum ar fi fost un om normal. Nimeni nu mai discutase cu el astfel. Toți îl tratau ca pe un idiot. Și el mai abitir decât ceilalți. în acea după-amiază, când ajunseseră acasă, Edi rostise poruncitor: — Să-mi faci portretul ei în seara asta! îmi trebuie neapărat un portret al ei până mâine! Bobo încercase să-i explice că a văzut-o prea puțin pe Clara, că a stat prea puțin de vorbă cu ea, că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de militari anonimi se revarsă peste peronul deja ticsit. Țipete, strigăte de bucurie, vocile scâncite ale unor copii, " De ce plânge mămica, tăticule?", se topesc în vacarmul asurzitor îmbibat cu mirosul înecăcios de locomotivă pe cărbuni. Din depărtare se aude chemarea poruncitoare a unei sirene de la o fabrică. Croindu-și cu greu drum, Marius iese în mulțimea trotuarului îngust. Culorile hainelor civile, ritmul pașilor grăbiți pe caldarâm, conversația feminină pe glasuri tinerești cântate surprinsă în trecere despre o petrecere reușită, toate fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
face uitată "morga" obligatorie la un nobil militar prusac. Herr Major, mă consider prizoniera dumneavoastră. Faceți ce credeți de cuviință cu mine, dar aveți milă de aceste suflete nevinovate. Femeia cere clemență pentru copii nu cu glas umil, dimpotrivă, aproape poruncitor, de parcă soarta ei și a micilor creaturi nu ar fi la discreția celor care o capturaseră. Von Streinitz sesizează totodată că necunoscuta vorbește fluent germana, fără accent, ca o nativă. Privește atent chipul cu trăsături fine, puțin înăsprite, care arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
noi, în mod obișnuit, o folosim pentru lectură, pentru a fi interogat în prezența unor specialiști de mare clasă care îți vor hotăra soarta în nu prea multe minute. Aproape fără să facă o pauză, Patru adăugă pe un ton poruncitor celor ce-i erau, în mod evident, subalterni: - Duceți-l la podium! Această parte a cuvântării avea prea puțină, sau de loc, legătură cu realitatea - după părerea lui Gosseyn. Cum era condus, se mișca fără a opune rezistență, pe podeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
leu domesticit Întrebă pe tînăra și gingașa fecioară: Smărăndițo... Cu căpușorul mîndru ridicat În sus: Smaragda, - l-a corectat vocea argintină. Conu Iorgu scăpă paharul cu ceai, sări să-l prindă, răsturnă un scaun, și reîncepu: Smaragdițo... Sma-rag-da! - răsună argintul poruncitor. și surîsul cochet dezgolindu-i puțin șirul de perle, ea Își aruncă iarăși muzica glasului de argint: Ce vroiai să-mi spui, Egor Stepanovici? Smărăndița devine Smaragda Theodorovna Răutu, iar Iorgu Răutu devine Egor Stepanovici Răutu, dintr-un capriciu, care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
apropie elevii, evitând ca aceștia să devină frustrați și mărește eficacitatea predării, dar și randamentul școlar al elevului. De mare însemnătate pentru câștigarea încrederii, este să se țină seama de particularitățile individuale ale elevilor. Unii copii sunt sensibili; un ton poruncitor îi face să sufere. Alți copii sunt nepăsători; un ton blând nu-i determină să treacă la acțiune. Un copil excesiv de nervos, care plânge pentru cel mai neînsemnat motiv, care se supără și devine obraznic, nu doarme noaptea, nu trebuie
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pe care urmează s-o presteze. De exemplu, pentru un exercițiu banal, obișnuit se dă comanda pe ton obișnuit; când nu execută deloc sau execută incorect ori incomplet comanda dată, aceasta se repetă pe un alt ton, mai aspru, mai poruncitor, mai dictatorial, iar când dorim să-l Împiedicăm să facă lucruri nepermis, tonul comenzii de interdicție va căpăta un timbru dur, hotărât și amenințător, folosindu-se comanda „NU!”. 5. Pentru lucrurile bune pe care la face, trebuie Întotdeauna felicitat și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de vorbire în care se exprimă un îndemn: (51)Vezi [să închizi ușa!] (52) Vezi [să nu lași ușa deschisă]! Folosirea conjunctivului hortativ se asociază cu o valoare pragmatică de atenuare a semnificației "este obligatoriu", a actului de vorbire directiv, poruncitor ( Închide ușa!, Nu lăsa ușa deschisă!). Contextual, forma vezi poate exprima și alte nuanțe semantice: un avertisment (Vezi să mai procedezi tu așa!, Ia vezi!), o predicție (Vezi să nu ți se întâmple și ție!) etc. * Configurația sintactică [a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
folos. Un cuvânt spus la timpul potrivit este ca niște mere de aur într un coșuleț de argint". Tonul vocii și alegerea cuvintelor sunt foarte importante. De exemplu, unul i-ar putea spune celuilalt pe un ton plin de iritare, poruncitor:" Închide ușa!" Însă cu cât mai bine drese cu sare sunt cuvintele spuse cu o voce calmă și plină de înțelegere:" Vrei, te rog, să închizi ușa?" O bună comunicare prosperă acolo unde cuvintele sunt rostite cu blândețe, unde există
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
strada din spatele Universității nu a degajat nimeni zăpada căzută în noaptea precedentă, toată lumea are șosetele ude, mai puțin cei care trec rapid în jipane. Două fufe vorbesc la mobil, iar una dintre ele, cea mai platinată spune pe un ton poruncitor: ,,Ți-am zis că vreau doar Toyota Yaris?“. În același timp, aflu că la librăria Cărturești (la capătul străzii) s-a epuizat rapid volumul lui Matei Călinescu, Jurnal. Semn bun. Mirel 9 martie 2006 Ascult Modern Talking, melodia „Who will
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
leu domesticit întrebă pe tînăra și gingașa fecioară: - Smărăndițo... Cu căpușorul mîndru ridicat în sus: - Smaragda, - l-a corectat vocea argintină. Conu Iorgu scăpă paharul cu ceai, sări să-l prindă, răsturnă un scaun, și reîncepu: - Smaragdițo... - Sma-rag-da! - răsună argintul poruncitor. [...] și surîsul cochet dezgolindu-i puțin șirul de perle, ea își aruncă iarăși muzica glasului de argint: - Ce vroiai să-mi spui, Egor Stepanovici?“ (1, 32). Smărăndița devine Smaragda Theodorovna Răutu, iar Iorgu Răutu devine Egor Stepanovici Răutu, dintr-un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
valea Bistrei. Lăsăm Ceahlăul cu Toaca și Piatra Neagră, ca o momeală, unde cu siguranță, ne vor căuta, în vreme ce noi ne îndreptăm spre Bistricioara la vărsarea Grințieșului..!” Capitanul Baltă avea în toată ființa lui, în ochi mai ales, o liniște poruncitoare, care paralizează orice voință, care-ți face frică... Tactica și strategia de luptă le stabilea, cu precizie din mers. Planul său era să ajungă până în nord la Pasul Stânișoarei, trăgând după dânsul trupele de securitate, măcinându-le. Urmară coborâri abrupte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ei, au înțeles abia atunci.. cine era Baltă... omul. El îi privea cu milă și un fel de dispreț, arzându-i cu ochii lui negri ca tăciunele aprins. Avea în toată ființa lui, în ochi mai cu seamă, o liniște poruncitoare, care paralizează orice voință... care-ți face frică. Ei, ce mai așteptați.. trageți !”, li se adresă din nou, cu un calm care parcă, le paraliză orice voință... Ca treziți dintr-un somn hipnotic, securiștii se uitară unii la alții ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
privirea. Făptură înaltă, dreaptă ca lumânarea, cu pasul hotărât, ochii negri pătrunzători; eleganța sa desăvârșită dar neostentativă, semn al bunului gust și al unui rafinament deosebit, sporeau plăcerea prezenței sale. Își făcea îndatoririle profesorul, cu maximă conștiinciozitate. Adesea dur și poruncitor... niciodată nedrept. Așa era profesorul nostru de fizicochimice, pe care n-am știut să-l prețuim și să-l iubim îndeajuns. Impresionante erau orele de istorie, când profesorul Corlățeanu, cu atâta știință și sensibilitate, vorbindu-ne despre originile neamului românesc
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]