77,188 matches
-
ei câștigători de olimpiade sau producători de fapte diverse. Răzbate din discursul lor o nevoie acută de adevăr, mai puternică decât cea a necesității elaborării mijloacelor prin care acest adevăr poate fi comunicat celor interesați să-l audă. O primă posibilă discordanță: doar o parte - rămâne de văzut cât de numeroasă - din publicul de teatru vine la un spectacol pentru a afla vreun adevăr: se cumpără biletul pentru a obține accesul la distracție (adevărul este rareori distractiv) și - o spun toate
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
spun toate studiile de specialitate - pentru a vedea încă odată ceea ce a mai fost văzut, mai de mult, cu plăcere. Dar DramAcum își propune să-i atragă spre teatru pe aceia care nu i-au călcat niciodată pragul. A doua posibilă discordanță, s-a ivit tot pe fondul bucuriei, provocate de una dintre primele ședințe ale cenaclului-concurs. Mi-aș fi înghițit toate obiecțiile și m-aș fi prefăcut că nu resimt nici un fel de disconfort când, într-un text literar, se
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
sinteză și o extaordinară familiaritate cu o cultură deloc săracă... Dar aspectul cel mai incitant rămîne totuși încrederea în posibilitățile plurale ale lecturii și scrierii (pe care o propovăduia și Roland Barthes), în redescoperirea - prin contemplație filologică - a singurului paradis posibil, acela al cuvintelor... Nicolae Balotă - Literatura franceză de la Villon la zilele noastre, Ed. Dacia, colecția Discobolul, Cluj, 2001, 432 de pagini, preț neprecizat.
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
fac tot aici mărunte și curioase observații, unele memorabile: "Somnului îi lipsesc visele. Nicăieri nu întîlnim povestit nici cel mai mărunt vis, necum unul de amploarea și coerența celui visat de Eminescu în 1876." Altădată se pun laolaltă toate informațiile posibile cu privire la portretul fizic al scriitorului, un portret descompus în elemente: tot ce s-a consemnat despre fața lui Creangă, despre statura lui, despre burtă (fiul și nora susțin că n-a fost niciodată "burduhănos"), despre păr (cu toții păstrăm imaginea unui
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
schimbe lumea: vor să facă manuale atrăgătoare, să recîștige terenul pierdut de carte, vor să modeleze o generație nouă, iute la gîndire, cultă, sensibilă, frumoasă, cu idei generoase, care să citească din pură plăcere. își închipuie că toate astea sînt posibile, că nimeni nu le va pune bețe-n roate și, uneori, își închipuie, la fel de naiv, ce vor face cu banii primiți pe manual: sau ...sau, nu și...și. În echipă discuți, zile în șir, cum să valorifici cel mai bine
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
o oglindă spartă în mii de/ forme. (Așadar, ca un viscol ce spulberă argintul) Imaginile par a țîșni de-a dreptul din revolta materiei ce-și reneagă tiparele, își vomează principiile, își blestemă condiția. Însă Nordul e plurisemnificativ. El face posibilă apropierea antipozilor metafizici, care se întîlnesc nu în arena înregistrării mecanice pe care o săvîrșește scriptorul, ci în chiar funcționalitatea eului său sfîșiat: "în Nord sînt mai multe norduri în care te răsucești ca într-un smîrc. Fiara/ și îngerul
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
partea cealaltă. Pari mereu învins tu, cititorul și, totuși, învingător față de cei din jurul tău. I-am invidiat mereu pe regizorii care i-au pus în scenă piesele. Mai mult decît un armistițiu, spectacolul (provocator) este o formă, una dintre cele posibile și probabile, a unei armonii cu autorul, a unei înțelegeri tacite în urma căreia textul se lasă analizat, cercetat, interogat și, de ce nu, posedat. Nu de mult, am văzut la Teatrul Maghiar din Timișoara consecința tipului de înțelegere mai sus evocat
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
să-și ofere serviciile decît în calitate de tehnocrați, indiferent cine s-ar afla la putere, nu sînt bine văzuți în România. Sau sînt ignorați pentru a satisface clientela proprie. Cine vine la putere în România are o listă pentru toate funcțiile posibile, ba mai inventează și funcții noi, pentru a asigura o răsplată de la buget pentru toți merituoșii partidului. Această maladie politică se manifestă cu efecte descumpănitoare la toate etajele vieții administrative. Tot ce e funcție în România a ajuns obiect de
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
unei erupții iraționale, a sentimentelor reprimate ce-și iau revanșa sub chipul unui resentiment incontrolabil, devastator: "Seducția demersului etic al romancierei stă, probabil, în cadrul pe care îl trasează și în care încorsetează cuplul, astfel încît protagoniștii să ilustreze magistral un posibil blestem sub care asocierea lor se află. Lina și Rim, Elena și Drăgănescu, Ada și Maxențiu, Lenora și Doru Hallipa, Laura și Walter și apoi Coca-Aimée sînt bovarici plasați sub semnul unui eros denaturat. Înstrăinarea - unul din leitmotivele prozei romanești
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
prin acaparanta strategie a narării cu vocea unui copil. E ca și cum o cameră de luat vederi ar fi înregistrat singură tot ce se petrece, iar cel care face montajul și comentariul e cititorul, nu autorul; există astfel tot atîtea montaje posibile cîți cititori, cu atît mai mult cu cît finalul, fiind o dezarticulare a limbajului (ca la Huidobro?), rămîne la îndemîna celui care și-l poate asuma. La acest final trimite titlul - Sfîrșitul unui roman de familie e, la urma urmei
Istoria într-o țară mică by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15212_a_16537]
-
În cazul lui Claude Simon, acest lucru este evident, în cel al Margueritei Duras, la fel, nu-i așa, și chiar în cazul lui Pinget situația e aceeași. R.B.: Credeți cumva că elementul autobiografic poate constitui firul Ariadnei într-un posibil labirint de semnificații foarte bine elaborate foarte riguros stratificate? A.R.-G.: Nu. (pauză, eu aștept unele precizări dar hotărît, autorul adaugă) Am spus nu. R.B.: Și de ce nu? A.R.-G.: Fiindcă dacă îl considerați firul Ariadnei, este vorba
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
aștept unele precizări dar hotărît, autorul adaugă) Am spus nu. R.B.: Și de ce nu? A.R.-G.: Fiindcă dacă îl considerați firul Ariadnei, este vorba de un singur fir: de "firul". Or, în realitate autobiografia este doar unul din firele posibile... și încă unul rupt în fiecare clipă. R.B.: Dar... A.R.-G.: Ceea ce este deranjant, este că dumneavoastră încercați uneori să instaurați un sens, sensul. Nu există niciodată un singur sens al unei cărți... Există sensuri posibile. Ceea ce înseamnă că
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
unul din firele posibile... și încă unul rupt în fiecare clipă. R.B.: Dar... A.R.-G.: Ceea ce este deranjant, este că dumneavoastră încercați uneori să instaurați un sens, sensul. Nu există niciodată un singur sens al unei cărți... Există sensuri posibile. Ceea ce înseamnă că romanul ca și lumea reală are un fel de permeabilitate față de sensuri. Dar nu are niciodată un sens. Există semnificații multiple care traversează cartea în direcții diferite, la fel cum se întîmplă și în viață. Aveți dreptul
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
literar, mă refer la autori ca Houellbecq, Angot, Millet... A.R.-G.: Scandalul pe care ei îl provoacă nu este un scandal literar. Houellbecq de pildă produce un scandal sociologic. Literar vorbind, forma romanelor sale este realmente cea mai plată posibilă: La Platforme! (acesta fiind titlul ultimului roman al incriminatului autor). Și procedează astfel în mod deliberat. Nu-l interesează deloc să facă un scandal literar. Face un scandal mediatic, din cauza turismului sexual. Este acuzat de practicarea și încurajarea turismului sexual
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
cultura, unde n-am avut vreo satisfacție deosebită, sau vreun semn de respect memorabil (înafara faptului că nu se pot ține relații omenești, normale, cu nici un om de cultură, din pricină că toți nu văd în tine un scriitor, sau măcar un posibil prieten, ci - invariabil - doar un cărucior de cărat bagaje!), timp de ani și ani de zile, din 1985 încoace, de când am lucrat numai la publicații de mare tiraj. Iar dacă tot e să-mi fac dușmani cu carul, măcar să nu
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
nu uităm că a fost vorba de vizita cuiva care la un moment dat va deveni regele Regatului Unit și care, fie că vrea, fie că nu, are datoria să se supună unui protocol strict, menit să-l ferească de posibile atentate. Nu e un secret că foarte popularul prinț e o țintă pentru extremiști de tot soiul și pentru atentatorii de profesie. * Treptat presa scoate la iveală amănunte din ce în ce mai revelatorii despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait. Sinuciderea acestuia începe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
trup. Vei deveni, în schimb, omul unui singur creier, CYBERBIOS, al tău și al tuturor." Un puternic spirit Matrix în acest manifest ieșean care totuși, iată, și-a găsit sfîrșitul într-un pachet de celuloză. Oricum, aici apare și o posibilă definiție a antologiei: ieșirea dintr-o singură limbă, dintr-un singur trup, legarea în rețea a cîtorva literați. Criteriile alcătuirii antologiei sînt foarte puține, foarte vagi. Principiul "conectării" la rețea a funcționat și aici - totul e să ai "upgrade"-urile
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
cuprind." Interesante sunt cărțile lui Dan Mircea Cipariu și din alte motive: grafica, dispunerea "cu șmecherie" a versurilor, "hologramele" și abstracția ilustrațiilor lui Mihai Zgondoiu se amestecă într-un soi de gest avangardist cu destulă substanță și putere de influență posibilă: cyberpoezia, imaterializarea imaginilor, nu sub imperiul metaforei abstractizante, ci al neantului cibernetic, amurgul sentimentelor și apocalipsa colorată țipător a noii dezordini amoroase. Dan Mircea Cipariu, Virusul romantic, 2001, f. preț
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
Asta înseamnă că importăm cuvintele străine, dar adaptându-le sistemului fonologic portughez. Ce altceva mai caracterizează o limbă? Sistemul său gramatical. Ceea ce se întâmplă, de exemplu, când creăm verbe după cuvinte străine, este că urmăm regula conform căreia singura conjugare posibilă este conjugarea întâi (verbe care se termină în -ar), ca în deletar sau printar. Și cum se conjugă ele? Bineînțeles: am printat, voi printa, printasem etc. Termenii englezești intră în limba noastră prin conjugarea întâi, fără să violeze, deci, sistemul
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
noastră. (...) în societățile noastre există cetățeni care-i apără pe alți cetățeni care au fost victime ale injustiției; cetățeni care se mobilizează împotriva corupției și crimei; cetățeni din diferite tabere care cer dreptate pentru toți. Ei ne indică forma unei posibile virtuți și a patriotismului în varianta sa cea mai bună. Ceea ce-l face posibil este natura sa politică. Ne trebuie mai mulți ca ei, iar o teorie mai bună ar putea juca un rol pozitiv: o schimbare a felului în
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
chiar în anii care preced poemele sale de rezonanță profetică. Tot așa cum transformă în filon liric tradiția evreiască în poemele sale românești, el transcende spiritul iudaismului pentru a-l integra, ca pe o cale de acces și ca pe un posibil răspuns la întrebările filosofice existențiale”. Asupra aceleiași perioade a vieții și operei tânărului Fundoianu se apleacă Ramona Fotiade (Universitatea din Glasgow), luând în seamă “supraimprimarea temelor corespunzând, pe de o parte, iudaismului, și pe de alta, filosofiei tragediei, formulate de
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
și la comentariul Istoriilor lui Tacitus am citit în revista The Classical Quarterly din 1968 un scurt articol al profesorului englez G.M. Lee în legătură cu un text controversat din monografia Germania a istoricului latin; profesorul englez afirmă că trei sunt interpretările posibile ale textului; conform primeia, cu care el este de acord, Tacit ar fi exprimat în fraza respectivă ideea că cei puternici își arogă titlurile de moderație și de justiție; și acum supriza: G.M. Lee își încheie considerațiile astfel “So in
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
fata morarului pune la cale o nelegiuire, împreună cu ai lui. Când trec, noaptea, prin pădure, însurățeii cu alaiul de nuntă, se iscă o încăierare sângeroasă, iar găleata plină cu monede de argint (zestrea miresei) este furată de sărăntocul Săndel - o posibilă întrupare a diavolului. Dar acesta este nimicit de furia sălbatică a vitelor din sat, însetate și scăpate din gospodăriile golite de oameni. Descrierea măcelului din pădurea întunecată, dar și buluceala animalelor scăpate din gospodării, turbate de sete, este sugerată admirabil
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
un eu fragil și un noi tot mai incert. O declarație de iubire, post-mortem, care aproape refuză despărțirea și care încearcă, în același timp, să recupereze energiile mediumnice ale poeziei pentru un ultim dialog revelator, plin de sens pentru o posibilă „sintaxă a întunericului”, despre „scandalul firesc al întâlnirii dintre aici și acolo”, pentru înțelegerea morții înseși, această aparent absentă „soră exactă” a fiecăruia care face ca „cel care a murit să nu fie altul”... O căutare asiduă a magiei poeziei
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
mut și de lacunar în gesturi, alege pentru unele poeme ale tânărului poet îndurerat o replică sub forma unui vers deja scris. Deși, evident, sensul scriptural este exact invers. Ciclul final, Unul dintre domnișoara W și doamna Kuttare, este o posibilă continuare a celor 122 de cadavre naumiene. Pornind de la titlul cărții, primul lucru pe care ești tentat să-l faci este să pui în paralel cele două poeme. Unul premonitoriu, scris demult, în salonul unui spital, celălalt aproape ritualic, nu
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]