866 matches
-
capră. La Huși, unde sunt oi țigăi și unde se află boingerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori și lucru este atât de perfecționat, încât nici se deosebește de postavul fabricat la Brașov”. Totuși, producția de fire și postav în Neamț era mult superioară mai ales cantitativ oricărei alte regiuni din Moldova unde se practica țesătoria, iar Târgul Neamț era un cunoscut centru al comerțului de lînă. Așa că este și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se află boingerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori și lucru este atât de perfecționat, încât nici se deosebește de postavul fabricat la Brașov”. Totuși, producția de fire și postav în Neamț era mult superioară mai ales cantitativ oricărei alte regiuni din Moldova unde se practica țesătoria, iar Târgul Neamț era un cunoscut centru al comerțului de lînă. Așa că este și explicabil de ce tocmai acolo aveau să se pună bazele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care avea să aibă atâta nevoie industria mecanică născândă. Din această cauză, marea majoritate a lucrătorilor calificați era adusă de peste hotare, îndeosebi din statele germane și Imperiul Habsburgic. M. Kogălniceanu spunea în 1855 că a angajat pentru fabrica sa de postav lucrători din străinătate: „mai mulți oameni, maiștri, contramaiștri, calfe, țesători, torcători, apretori, pioari etc. ...”, toți aduși „cu grele cheltuieli, fiindcă fiecare din aceștia numai pentru adusul său nu mă ține mai puțin de douăzeci galbeni”. Lucrătorii de la fabrica lui M.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în cea mai mare parte rupți total de agricultură. În documente nu întâlnim mențiuni relative la alte îndeletniciri în afara acelei care îi lega de fabrică. Excepție făcea M. Kogălniceanu, care a dat fiecărei familii de lucrători de la fabrica sa de postav „o bucată de loc, fără plată, pentru grâne și legume”. Într-o situație oarecum deosebită se aflau lucrătorii de la velnițele și morile situate pe moșiile boierești, întreprinderi mecanice care nu funcționau permanent și unde erau angajați, ca argați, țărani de pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un curs fără plată, ce este a se face de două ori pe săptămână, joia și duminica, în românește și nemțește (pentru copiii lucrătorilor germani - n.n.). Bolnavii capătă o căutare gratuită în spitalul de Neamț”. Viața lucrătorilor de la fabrica de postav a lui M. Kogălniceanu era socotită ca „cea mai fericită”. În condițiile de muncă și viață ale lucrătorilor deslușim însușirile lui M. Kogălniceanu de capitalist, pentru care muncitorii lucrează 12 ore pe zi, care angajează femei și copii plătiți sub
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lei. Salarizarea lucrătorilor din industria de prelucrare nu era cu mult superioară celei a minerilor de la salină. În 1852, la velnița de la Scorțești lucrătorii erau plătiți cu 1-1,3 lei pe zi. În anii 1860-1862, lucrătorii bărbați de la fabrica de postav a lui Kogălniceanu primeau între 2 și 5 lei pe zi, iar cei de la fabrica lui Asachi, 3,20 lei pe zi. Lucrătorul trebuia să-și întrețină cu acești bani adeseori o familie numeroasă, într-o vreme (1862) când kila
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înființate între 1848 și 1864, înființarea câtorva fabrici de proporții reduse de alcool, a câtorva instalații mecanice de preparare a berii, a fabricilor de pâine și arpacaș, a încă două fabrici de luminări de stearină, a celor trei fabrici de postav, a instalației mecanice de preparare a prafului de pușcă, a peste zece rafinării de petrol, a instalației mecanice de reparare și confecționare a uneltelor agricole etc. Se remarcă progrese în domeniul industriei mecanice născânde în anii 1848-1864, față de perioada premergătoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Materia primă abundentă, ieftină și de bună calitate explică nu numai profilul majorității întreprinderilor industriale, ci și proveniența socială a celor mai mulți dintre întreprinzători. Majoritatea proprietarilor de mori mecanice, a instalațiilor mecanice de preparare a rachiului, a berii, a lumânărilor, a postavului, a cărămizilor, a sticlei etc., sunt mari proprietari funciari. Aceasta este explicabil, deoarece materia primă care stă la baza acestor ramuri industriale se afla în mâna proprietarilor de moșii, deoarece principala sursă a acumulărilor de bani, comerțul cu cereale și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu erau fabrici în înțelesul major al cuvântului, ci instalații mecanice cu o capacitate de producție redusă, folosind un număr mic de muncitori. Deasemenea, multe dintre acele întreprinderi mecanice nu utilizau forța aburului (fabrica lui Asachi, întreprinderile de fabricare a postavului etc.). Faptul că majoritatea covârșitoare a întreprinderilor industriale o formau morile (și dintre acestea cele mai numeroase erau acționate prin forța motrice a animalelor sau prin forța motrice naturală) este o dovadă grăitoare a înapoierii economice a Moldovei. Acele fabrici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ton”. Îl zărește la garderobă, „Într-un colț al tindei”, pe filfizonul de prost gust, „unul dintre acei păpușeri ce-i Întâlnești pe uliță și prin cafenele, cu plete lungi până la coate, cu barbă de țap, cu doi coți de postav roșu legați la gât, cu jăletcă galbănă à la républicaine, cu o manta leleachie, scurtă până la genunchi” și se preface că nu vede „cum Își punea colțuni de bumbac albastru peste colțunii de mătasă”1. Să fie oare vorba despre
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Evropa- „poloneză, parol, vals” și chiar „écossaise”), „boierii cei tineri Își lepădau giubelele și papucii, rămâneau numai În meși și alergau de luau fetele și cucoanele la joc”4. Aduncându-ne aminte că giubelele sunt niște haine lungi și largi din postav, am vrut să aflăm În amănunt ce sunt „meșii”, spre a vedea ce poartă pe dedesubtul giubelelor boiernașii. Surpriză! „Meșii”, descoperim În DEX, sunt „un fel de Încălțăminte fără toc, confecționată din piele subțire și purtată În trecut de bărbați
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
frazare a lui Ghica: Coletti e „cam muchelef la haine”. Răscolind dicționarele, observăm că muchelef explodează Într-o arteziană de sinonime: „elegant”, „spilcuit”, „aranjat”, „cochet”, „dichisit”, „fercheș”, „ferchezuit”. Toate extrem de potrivite unui dandy de pe malurile Senei, ce poartă „venghercă de postav negru cu brandenburguri și cu chiostecuri, pantaloni nohutii largi de se vedea numai vârful botinei de lac; jiletca de catifea vișinie, cu găitan de fir de jur Împrejur și mai multe lanțuri de aur la ceasornic”. Cu un glosar alături
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lac; jiletca de catifea vișinie, cu găitan de fir de jur Împrejur și mai multe lanțuri de aur la ceasornic”. Cu un glosar alături, aflăm că pantalonii sunt de culoarea năutului, adică gălbui, că vengherca e o haină scurtă de postav sau că, de pildă, chiostecurile sunt un fel de șiret elegant. Să fie acesta un dandy? La drept vorbind, nu, pentru că pe atunci un simplu costum elegant nu te putea strecura În casta dandy-lor autentici. Chiar dacă face parte din lumea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
doua oară, tot la Londra, surprins de furtună la Întoarcerea dintr-o plimbare pe cal, d’Orsay are prilejul să mai descopere ceva: paltonul. Ca să nu riște un guturai, Îl determină pe un marinar olandez să-i vândă haina din postav, lungă până deasupra genunchilor. Astfel echipat Își face semeț intrarea În club. „Ploaia Încetase; era ora fashionable. A doua zi, zece călăreți apărură În haine lungi și largi: fusese inventat paltonul”, comentează Jacques Boulanger peste ani buni, În cartea consacrată
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
soldat reprezintă fragmentele uniforme ale aceleiași mase, segmentele aceluiași cerc, aceeași unealtă cu mânerul diferit. Toți aceștia se culcă și se scoală o dată cu soarele; pentru unii, cântatul cocoșului; pentru altul, goarna; pentru acesta, un pantalon de piele, doi coți de postav albastru și niște cizme; pentru ceilalți, primele zdrențe care le cad sub mână; pentru toți, cea mai ordinară mâncare: strădaniile lor se Îndreaptă cu egală măsură, În fiecare anotimp, spre aceleași lucruri, indiferent dacă bat piatra sau oamenii, culeg fasole
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
opinia; or, moda nu a fost niciodată altceva decât opinia În materie de costumație. Deoarece costumația este cel mai puternic dintre toate simbolurile, se poate spune că Revoluția a fost și o problemă de modă, o confruntare Între mătase și postav. Astăzi Însă MODA nu se mai reduce la luxul persoanei. Materialul vieții a devenit obiectul unui progres general și a cunoscut o dezvoltare nemaiîntâlnită. Fiecare dintre trebuințele noastre a dus la crearea unei adevărate enciclopedii, iar viața noastră animală depinde
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sau mai puțin curat, pudrat, pomădat, uzat; niște butoniere mai mult sau mai puțin Întregi; pulpana unei haine atârnând, asprimea unei stofe noi, iată diagnosticele sigure ale profesiunilor, moravurilor și obiceiurilor. Și iată costumul nou-nouț al unui dandy, haina de postav a rentierului, redingota scurtă a misitului clandestin, fracul cu nasturi suflați În aur al lyonezului retrograd sau surtucul slinos al avarului. Deci Brummell avea dreptate să vadă În TOALETĂ punctul culminant al vieții elegante; căci ea domină opiniile, ea le
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în Transilvania, aflată sub stăpânirea regilor unguri, orașele săsești (autonome), centre de meseriași și negustori, care poartă denumiri străvechi slavo-române, ca Bistrița, Brașov, Sibiu, doar coloniștii le-au numit altfel. Ele erau legate de piața comercială a Vienei, de drumul postavurilor din Flandra. În vecinătatea lor, spre Dunăre și Marea Neagră, se aflau ținuturile românești de la sud și est de Carpați, aflate în aceste secole sub stăpânire cumană și mongolă, în timp ce navigația corăbiilor la Porțile de Fier era dificilă. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
conspirație, și fără multe regrete l-a condamnat pe tânărul marchiz la moarte. Pe 12 septembrie 1642, Cinq Marș avea să ia drumul eșafodului:"fostul arbitru al elegantei își regasise cochetăria pentru ultima să parada. A îmbrăcat un costum de postav maro, acoperit cu dantele mari aurite, pantofi de matase verde legați cu o panglică albă, haină lungă era tivita cu nasturi mari de argint, o pălărie neagă a cărei boruri erau întoarse după modă catalana" <footnote idem"l'ancien arbitre
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Moscova... Trăia ca în anii în care vecinii schimbau o privire mută, arătând printr-o mișcare de sprâncene înspre o casă - noaptea, o întreagă familie fusese îmbarcată într-o mașină neagră... Purta o broboadă mare, cafenie, un palton vechi de postav ordinar, iarna - cizme de pâslă, vara - pantofi închiși, cu talpă groasă. Nu aș fi fost deloc mirat dacă aș fi văzut-o îmbrăcând o tunică militară și încălțându-se cu cizme soldățești. Iar când punea ceștile pe masă, mâinile ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
strâmtul țării scaun; Coroana e în stare ca să-i sclintească gâtul Și schiptrul brațul fraged. Gînditu-Ne-am atunce Ca, de va fi ca Domnul din ceruri să Ne ieie, Noi să lăsăm copilul pîn-ce va crește mare, S-acoperim cu negru postav scaunul Nostru, Coroana Noastră scumpă s-o încuiem în scrin Și să dăm mânii sale o altă jucărie Decât al țării schiptru. Voim ca de [Ne-] om stinge, să-ntindem mâna moartă Să ținem cârmuirea chiar în sicriu fiind, Iar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sin Să văd cum mi-a sta mie... Cum stai închisă-n scrin Vei fi văduvă astăzi de pletele-i cărunte, Vei fi mireasă mâne pe palida mea frunte. (se duce-n odaie la, Vodă; Roman Bodei acopere tronul cu postav negru ) [SCENA VI] (glasul lui PEPELEA din sala de veseli) Prindeți, neghiobi ce sînteți, păharele cu palma! Sărute-și fiecare fetița și să cântăm de-a valma: Chiu! ce Domnie-aleasă, ce prinți, ce buni tovarăși! Le deșertați cu toții ș-apoi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tunet] nu are altă treabă Decât să împlinească ceea ce zice-o babă! (popa cîntă) BOGDANA (ascultă) Sânt rugăciuni, se cântă [cînd] suflete se sting. Sas! Sas! [SAS] Bogdano... oare pe tine te ating? Căci nu mai cred nimica... coroana și postavul. Cel negru de pe tronu-i... Se pare că grozavul Demon al sorții rele cu aripi negre trece Prin zidurile-aceste... BOGDANA O, mîna[ta]! {EminescuOpVIII 89} [SAS] Eu tremur, dragă, tremur întîia dată[-n] viață, În inimă - scânteie, în mâni, în mâni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
unei paseri sub mâni mi se zbătea. BOGDANA Taci, taci! Ei, este gata!... E mort... dă-mi mâna ta! Și strînge-mă, și strânge, să știu... [SAS] O! e grozav. (popa cîntă) Cum sta! Dormea dus tare sub manta-i de postav, Cu fața spre părete, dormind pe coasta dreaptă. [BOGDANA] L-ai lovit în cea stîngă!... Așteaptă, o, așteaptă. Să văd! (aleargă în odaie) [SAS] Ce are? Mișcă încet buzele-i crude, Pătrunsă e de spaimă... un sunet nu s-aude
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu -oasele-ncă crude Și nedeprins cu asprul și strâmt al țărei scaun, Coroana e în stare ca să-i sclintească gâtul Și schiptrul brațul fraged. Gînditu-ne-am atunce Ca să-l lăsăm în leagăn pîn' ce va crește mare, S-acoperim cu negru postav scaunul nostru, Coroana noastră veche s-o încuiem în scrin Să dăm mânuței sale o altă jucărie Decât al țărei schiptru. Voim ca, de [ne]-om stinge, să-ntindem mâna moartă, Să ținem cârmuirea chiar în sicriu fiind - Puterea nevăzută
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]