868 matches
-
a controla nu doar coastele Aquitaniei, ci și ale provinciei vecine, Bretania. De altfel, Bretania va juca un rol important în cursul Războiului de 100 de Ani. Din aceeași perspectivă economică era vizat și comitatul Flandrei, ale cărui manufacturi de postav depindeau de comerțul cu lână din Anglia; ori regii Franței încercaseră să-și subordoneze total Flandra, cel mai recent cu doar două decenii în urmă, în timpul lui Filip al IV-lea. Războiul poate fi divizat în patru faze: o fază
Războiul de 100 de Ani () [Corola-website/Science/299345_a_300674]
-
Ruginoasa. După cum reiese dintr-o “samă” întocmită pe lunile noiembrie-decembrie 1804, arhitectul a primit banii necesari călătoriei sale în Moldova. El a fost însărcinat și cu angajarea în străinătate a unor meșteri nemți care să lucreze la o fabrică de postav înființată de boier. Din cauza faptului că situațiile de venituri și cheltuieli ale moșiei sunt disparate și incomplete, nu se știe ce sume au fost cheltuite cu zidirea casei boierești și a fabricii de postav (la care s-a adăugat și
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
să lucreze la o fabrică de postav înființată de boier. Din cauza faptului că situațiile de venituri și cheltuieli ale moșiei sunt disparate și incomplete, nu se știe ce sume au fost cheltuite cu zidirea casei boierești și a fabricii de postav (la care s-a adăugat și o biserică), precum și cu înzestrarea lor. Lucrările de construcție ale casei boierești de la Ruginoasa au fost finalizate în perioada 1 mai 1813 - 30 aprilie 1814. De asemenea, proprietarul Ruginoasei a adus în Moldova, pe
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
anumită înălțime. Tam-tam-ul are diferite dimensiuni, de la 60-120 cm, de unde și cele trei categorii: mare, mijlociu și mic. Este suspendat cu o coardă (de obicei din mătase) pe un suport și lovit cu un ciocan învelit cu piele sau cu postav. În orchestra simfonică a fost introdus de către Jean-François Lesueur în opera sa "„Ossian”" (1804).
Tam-tam (instrument) () [Corola-website/Science/332675_a_334004]
-
Coloritul specific Țării Bârsei este roșu-vișiniu, albastru închis și roșu cu negru pe alb, în cazul românilor, cu un specific aparte în cazul satelor brănene unde se întâlnește vărgătura galben-portocalie. "Straiele" se prelucrau în "dârste", instalații care îngroșau țesătura de postav. Un cartier din Brașov poartă numele de Dârste, iar pe vremuri, în centrul Cetății se afla un târg al straielor. Produsul finit se folosea în scopuri proprii sau se vindea. Un alt material era "buboul", un postav țărănesc întrebuințat în
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
îngroșau țesătura de postav. Un cartier din Brașov poartă numele de Dârste, iar pe vremuri, în centrul Cetății se afla un târg al straielor. Produsul finit se folosea în scopuri proprii sau se vindea. Un alt material era "buboul", un postav țărănesc întrebuințat în păturile de jos ale orășenimii și la țară pentru confecționarea hainelor de iarnă. Acesta era singurul scutit de vamă în Țara Românească, în secolul XV. Pentru o "cergă" se pălăteau 2 bani, iar pentru "zeghe" (sau "pănură
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
la care ajunsese. Aceasta se justifica prin înmulțirea extrabreslașilor români, care vindeau țesături, și propunea desființarea ori limitarea pivelor din district. De asemenea amintea că înainte vreme, în afara breslei erau permise doar două pive (la Zărnești și Tohan), ce produceau postav cât să ajungă nevoilor proprii ale casei. Interioarele caselor maghiarilor sunt decorate cu țesături și alesături monocrome (în nuanțe roșii, albastre sau negre), paturile având perne ornate la capete și cearșafuri vărgate. Sașii dispun de o tehnică a brodatului aparte
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
din catifea neagră, purtat pe cap de fete, având panglici roșii ce atârnă lung pe spate, scufița neagră de catifea, legată sub bărbie, purtată de femei, fustele largi din stofe de diferite culori, având șorțul bogat ornamentat, mantaua neagră din postav — purtată de femei — și cea albastră, a bărbaților (din [[Hălchiu]] și [[Prejmer]]), precum și pieptarele din blană de miel (în [[Ghimbav]], [[Râșnov]] și [[Sânpetru, Brașov|Sânpetru]]), cu deschidere laterală. Portul popular al maghiarilor din Țara Bârsei este asemănător cu cel din
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
mai multe fabrici: Fabrica de spirt, Fabrica de salam "„"Ajan Teodor", Fabrica de cărămidă, fabrica de piele a lui Ajan Ioachim, Fabrica de nasturi, Atelierul de mobile și clădiri a lui Iosif Buzban, Fabrica de mobilă "„"Frații Szarka", Fabrica de postav și țesătorie, Fabrica de gheață, Fabrica de săpun, Fabrica de ulei a lui Keller Ioan, Fabrica de ghete, două fabrici de apă gazoasă, fabrica de var și câteva fabrici de oțet. Agricultura a continuat să fie o activitate economică importantă
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
succese cu adevărat importante. La 30 ianuarie a prezentat juriului tabloul "Rinaldo și Armida" și a fost primit în Academie ca pictor de scene istorice, gen considerat de cea mai prestigioasă categorie. În același an conducerea și administrarea manufacturilor de postavuri din Beauvais este preluată de pictorul Jean-Baptiste Oudry (1686-1755). La propunerea acestuia, Boucher va picta mai multe proiecte de tapiserii și "goblenuri" cu scene variate. Între anii 1735-1745, la atelierele din Beauvais, se vor realiza trei cicluri după proiectele artistului
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
breaslă și breslele s-au înmulțit, pe lângă efortul de protejare a interselor și de limitare a concurenței. S-au impus noi standarde calitative ridicate. În secolul al XIII-lea, s-au dezvoltat manufacturile dispersate în domeniul textil,în producția de postav din Flandra și Toscana, întreprinderi capitaliste organizate pe baza diviziunii tehnice a muncii, controlate pe deplin de deținătorul de capital. Deținătorul cumpăra materia prima și plătea salariile lucrătorilor. În aceste manufacturi lucrau țărani, fiind plătiți cu salarii mici, și nu
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
în-pânzeturi, sau bumbac erau procurate prin comerț, inițial, producția textilelor pe piață dezvoltându-se în Imperiul Bizantin, raspandindu-se în lumea arabă, în extremul orient și apoi, în Europa occidentală. Flandra și Toscana erau specializate în producția de masă a postavului realizat în manufacturi care utilizau materii prime importate și vindeau produsele finale consumatorilor din regiuni îndepărtate, ulterior, producția de postavuri raspandindu-se în întreagă Europa pentru piețe non-locale. Pânzeturile erau produse în masă, iar bumbacul și mătasea erau comercializate în
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
lumea arabă, în extremul orient și apoi, în Europa occidentală. Flandra și Toscana erau specializate în producția de masă a postavului realizat în manufacturi care utilizau materii prime importate și vindeau produsele finale consumatorilor din regiuni îndepărtate, ulterior, producția de postavuri raspandindu-se în întreagă Europa pentru piețe non-locale. Pânzeturile erau produse în masă, iar bumbacul și mătasea erau comercializate în cantități mici, fiind extrem de scumpe. La sfârșitul evului mediu, s-au produs postavuri subțiri, care nu mai rezistau decade la
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
consumatorilor din regiuni îndepărtate, ulterior, producția de postavuri raspandindu-se în întreagă Europa pentru piețe non-locale. Pânzeturile erau produse în masă, iar bumbacul și mătasea erau comercializate în cantități mici, fiind extrem de scumpe. La sfârșitul evului mediu, s-au produs postavuri subțiri, care nu mai rezistau decade la rândul, care să fie transmise descendenților timp de 2-3 generații. Erau mai bine finisate, atrăgătoare și mai ieftine. Manufacturile din Flandra și Toscana au pierdut concurență din cauza salariilor mari, preferând să se specializeze
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
atrăgătoare și mai ieftine. Manufacturile din Flandra și Toscana au pierdut concurență din cauza salariilor mari, preferând să se specializeze în producția de textie de lux cumpărate de un număr limitat de oameni. Anglia a devenit cel mai mare producător de postavuri de lână. Olanda, pe lângă producția proprie, s-a axat și pe postavurile englezești pentru piețele continentale, îngăduind capitaliștilor olandezi profituri semnificative. Comerțul a înflorit la sfârșitul evului mediu. Producătorii și consumatorii întocmeau schimburi directe la târguri săptămânale, sau meșteșugarii își
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
din cauza salariilor mari, preferând să se specializeze în producția de textie de lux cumpărate de un număr limitat de oameni. Anglia a devenit cel mai mare producător de postavuri de lână. Olanda, pe lângă producția proprie, s-a axat și pe postavurile englezești pentru piețele continentale, îngăduind capitaliștilor olandezi profituri semnificative. Comerțul a înflorit la sfârșitul evului mediu. Producătorii și consumatorii întocmeau schimburi directe la târguri săptămânale, sau meșteșugarii își vindeau produsele direct în atelierele ce serveau că prăvălii. Negustorii ambulanți își
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
lux, cu valoare mare la un volum mic, precum mirodeniile, metalele prețioase, mătasea, blănurile, armele. Comerțul la distanță medie era regional sau inter-regional, fiind desfășurat cu produse de larg consum, vitale, voluminoase, greu de transportat, precum cerealele, sarea, vinul animalele, postavurile, pânzeturile, lână. A fost creată bursă, o instituție unde agenții economici efectuau tranzacții pe baza eșantioanelor sau standardelor unanim acceptate ale diferitelor mărfuri, pentru o mai bună funcționare a comerțului de produse pentru larg-consum. La Anvers, în 1460, a apărut
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
în sec. XVI-XVII cumpărarea de proprietăți funciare, îndeosebi pentru a realiza venituri prin perceperea de censuri seniorale și arenzi pentru a obține titluri nobiliare. "Castele, feude și pământuri subanfeudale sunt stăpânite de seniori și de scutieri ai căror strămoși vindeau postav în târg" (Champagne, Château-Thierry). În Germania, relațiile feudale erau încă puternice, cumpărările de bunuri funciare de către orășenimea bogată și burghezie nu au contribuit la transformarea structurilor sociale rurale. Iacob Fugger a cumpărat în 1507 domenii și castele în împrejmuirile orașului
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
sau flotei. ""Țară noastră este plină de populație și locuitorii aleargă pretutindeni căutând de lucru, oriunde poate fi câștigat un bănuț, zece mâini se întind de îndată pentru a-l apucă "" (Pamflet din 1623) Ziua de lucru în manufacturile de postav olandeze era îndelungată , un regulament din 1646 stabilind numărul maxim al orelor de muncă la 14 ore. În Anglia, formarea lucrătorilor salariați permanenți a avut loc pe o cale clasică. Creșterea populației, stratificarea țărănimii și formarea unei paturi de țărani
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
meșteri depindeau peste 40 de meșteșugari, prin activitatea căruia își câștigau existența cu depănatul și pregătitul mătăsii peste 300 de persoane. În Spania, numărul lucrătorilor salariați era mai amre în domeniul postavaritului, la Segovia în 1570 fiind menționați fabricanții de postavuri, care întrețineau în casele lor sau în afară acestora 200-300 de persoane, fabricând cu ajutorul mâinii de lucru străine, o mare diversitate de postavuri fine. Dezvoltarea capitalismului și exploatarea lucrătorilor salariați permanenți de către burghezie au generat mișcări social-politice ale lucrătorilor, că
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
numărul lucrătorilor salariați era mai amre în domeniul postavaritului, la Segovia în 1570 fiind menționați fabricanții de postavuri, care întrețineau în casele lor sau în afară acestora 200-300 de persoane, fabricând cu ajutorul mâinii de lucru străine, o mare diversitate de postavuri fine. Dezvoltarea capitalismului și exploatarea lucrătorilor salariați permanenți de către burghezie au generat mișcări social-politice ale lucrătorilor, că grevele și miscariel lucrătorilor tipografi din Lyon și Paris între 1539-1540, 1571-1572. Alături de orășenimea medievală, legată de organizarea de tip corporativ, în procesul
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
erau postavaritul, comerțul de parcurs lung și navigația. Elementul dominant în rândurile burgheziei engleze între sec. XVI-XVII îl constituiau postăvării, postăvării bogați, postăvării bogați și avuți, care au ajuns bogat prin muncă oamenilor sărmani, care lucrau în manufacturile lor de postav. Trăsătură principala a desfășurării producției și schimbului în Anglia în sec. XVI-XVII o constituie participarea intensă a elementelor din nobilime și mai ales din gentry, dintre care unele și-au adus contribuția la formarea burgheziei. Astfel, proprietari funciari din nobilime
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
fost ucenicul lui Karel van Mander, dar a renunțat rapid la stilul manierist al maestrului sau în favoarea naturalismului, sub influența caravaggiștilor olandezi. s-a născut la Antwerpen, probabil în anul 1582. Tatăl lui, Franchoys Hals, era meșteșugar și negustor de postav. Părinții încurajează preocupările artistice ale copiilor, la fel ca Franș, și frații mai mici, Joost și Dirck, vor deveni la rândul lor pictori. Familia se mută în anul 1585 la Haarlem, datorită războiului care pustia regiunile sudice ale Olandei și
Frans Hals () [Corola-website/Science/303147_a_304476]
-
fodori, pieptarul cu flori roșii și "ciucurei" în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă buboul. În jurul anului 1900, în sat începe să pătrundă costumul femeiesc "săliștenesc", care devine predominant în deceniile următoare, cu nota sa de eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-o variantă locală. Acesta se
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
a construit o nouă fabrică de sticlă, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877), fabrica de cherestea (1888), fabrica de șampanie (1892) și fabrica de șamotă (1908). Însă cea mai importantă fabrică construită în Azuga a fost fabrica de Bere, ridicată în perioada 1898-1900 de către specialistul de origine germană
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]