3,622 matches
-
ăncercare" a oricărei hermeneutici a operei lui Nichita Stănescu. an epoca, 11 elegii postulează ruptură totală și ireversibilă a textului poetic de orice condiționare ideologico-marxistă. Ea proclama, totodată, cu consecințe estetice mult mai productive an devenirea interioară a literaturii noastre postbelice, eliberarea poeziei de orice biografism și psihologism care, "realități" fiind, cad sub incidența determinărilor social-istorice, asadar și a concepției materialist-dialectice a fenomenelor. Poezia stănesciană din această perioadă a "momentului '68" este triumful imaginarului absolut an care mitologia eului liric populează
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
a așternut o uitare la fel de nedreaptă că și laudele de care era copleșită în deceniile 6 și 7. Zaharia Stancu ar merita o relectura fără prejudecăți. Mă voi referi deocamdată la românele sale de tinerețe, ignorate de critică interbelică și postbelică, abia menționate la bibliografie. Taifunul (Națională Ciornei, 1937) este un roman erotic, la persoana întîi, în linia Sebastian, Bonciu, Holban sau Sulutiu. Partea de jurnal intim, caracteristică prozei din anii ă30, e redusă, ca și aceea psihologică, nota comună venind
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]
-
Cronicar Bătînd cîmpii elizei Cică un Cronicar, ducînd tot soiul de lipsuri, ca mai toată păturica lui socială cu urzeala rezistență din lungul război postbelic, a rămas o saptămînă fără reviste literare proaspete. Lipsa de șalvari, de ostropel, ghetele vechi, pelicanul sau babița au intrat în firea lucrurilor, dar fără reviste literare românești din luna aceasta metabolismul i se dă peste cap. De trei ori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
matrimoniu a durat zece ani, ci și împrejurările vieții scriitorului în contextul istoric, de la activitatea acestuia la Gîndirea, Curentul, România (această din urmă un cotidian carlist, la a cărui direcție suveranul l-a invitat pe celebrul romancier) pînă la perioada postbelică, dominată de cenzură și de alte interdicții instituite de regimul comunist. Mărturia de ordin personal (sentimentală, familială, socială, de creație etc.) e, asadar concrescuta cu documentul de epocă. Primul aspect, cel confesiv, ni se înfățișează însă drept cel mai relevant
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
tipăriturile venite de la Moscova (presă, broșuri, literatură etc.), antifasciștii și comuniștii ilegaliști (cu simpatizanții respectivi, deodată foarte numeroși), și neofiții, ca de regulă extrem de zeloși, integrați rapid în iureșul educațional „revoluționar“. Acel curs dirijat de la Moscova se producea în climatul postbelic al revanșei URSS, cel puțin față de țările coaliției fasciste din care făcusem parte. Se mai adăuga nevroza „războiului rece“, o noutate ce aducea alți nori pe cerul planetei, iscând altă neîncredere, altă spaimă și altă încrâncenare. Un „amănunt“ uitat: ocupația
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
gust de imperiu mustăcios, teutonic, a cărui marcă putea fi un ardei iute roșu sprijinit de o halbă cu capac, dar și coclit pe margini, pe zone compacte de o anume întindere, prin amestecul de beton și fiare în stilul postbelic al cenușiului dictaturii“. Lumea cenușie, angoasantă a anilor comunismului e de altfel fundalul pe care se desfășoară acțiunea, înseși aventurile Don Juanului ratat Dragodan ținând uneori de simple calcule menite să-i ușureze existența, așa cum se întâmplă cu Tenzi și
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
din alte reviste. Ele erau doar continuarea unei activități publicistice mult mai vechi și mai independente, puse parțial în slujba marilor sinteze pe care le pregătea, activitate practic repudiată de autor și prea puțin cunoscută după transformările catastrofale din anii postbelici (între cele cunoscute circula ca anecdotă celebra Tot mai înveți, maică?). A cunoaște și a judeca ansamblul acestei publicistici alerte, sclipitoare și pline de substanță chiar în unele dintre noile sale ipostaze, părea un vis de nerealizat, cu atât mai
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
acolo pe un Paul Cornea încă însuflețit de mirajul „Revoluției“, încrezător în mitul URSS-ului și al lui Stalin, laolaltă cu bunii săi prieteni, intelectuali străluciți ca Barbu Câmpina sau Eugen Stănescu, încrezători în țeluri pe care primii trei ani postbelici par să nu le dezmintă. O prelungire a interbelicului „e drept, foarte deteriorată“ nelăsând totuși oricui să întrevadă ce va urma. Pentru Paul Cornea încrederea în comunism rezistă până „la faza de disoluție, având ca moment decisiv evenimentele din 1956
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
Între rezultate se înscrie și recenta carte a lui Michael Finkenthal dedicată lui Dolphi Trost (1916-1966), probabil cel mai puțin cunoscut dintre suprarealiștii acelei epoci. Episodul cel mai important al experienței suprarealiste a lui Trost se situează în anii imediat postbelici, cei ai revenirii grupului afirmat în anii treizeci (Gellu Naum, Teodorescu, Paul Păun ș.a.) între care singurul nou venit este tocmai autorul nostru. Acest episod formează în cartea de față obiectul unui substanțial capitol: Explozia suprarealistă. București, 1945- 1947 (p.
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
Freie Universität Berlin prin anii 1980. Analizând texte de Ernst Jandl, Jens Gerlach, Volker Braun și Yaak Karsunke, universitarul american șia propus să demonstreze modul cum formele libere și structurile improvizatorice ale jazzului american au contribuit la modelarea liricii gemane postbelice. Nu puteau lipsi raportările la rolul jazzului american în dezbaterile ideologice din perioada războiului rece, cu referiri speciale la poeții din Germania de Est. Avui plăcuta surpriză de a recunoaște printre textele selectate de Divers și pe unele incluse de
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
nu doar prezentul, ci și întreaga evoluție a speciilor. Rămâne să ne întrebăm ce ar fi fost dacă oricare din experimente le reușea. Lucrare standard Amurit în vârstă de 82 de ani Hans-Ulrich Wehler, unul din cei mai influenți istorici postbelici ai Germaniei. Răsfățat de massmedia, a întâmpinat mari reticențe din partea colegilor de breaslă din cauza viziunii sale socialiste. A fost profesor din 1971 până în 1996 la Universitatea din Bielefeld, unde a întemeiat de altminteri Facultatea de Istorie. A fost docent invitat
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
goale/ doar degetele mele mai sunt ale mele/ întind în toate colțurile camerei/ ca pe niște lame reci” sau ca pe niște tentacule. În mare, teoria fragmentarismului, în poezie își are rădăcinile în stanțele și versetele bacoviene publicate în anii postbelici, traversați de începutul totalitarismului. Prin trăirea acută a dezamăgirilor legate de tranziție, poeții generației lui Crudu au făcut din trăirea abisală portdrapelul artei lor.
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
calea generală de dezvoltare pe care România avea să o urmeze e pînă la cel de-al doilea război mondial fusese astfel deschisă", neuitîndu-se a se sublinia că, în fapt, cel mai litigios contencios a rămas, pînă la reforma agrara postbelică, chestiunea țărăneasca. Să notez încă o dată că prin cele două dense cărți amintite, dl. Keith Hitchins a contribuit substanțial la clarificarea procesului evolutiv al României moderne, făcîndu-l cunoscut mediilor academice din străinătate. Keith Hitchins, Românii. 1774-1866. Traducere de George G.
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
romanul, disparitatea socio-economică și politică dintre cele două clase era scandaloasă, țărănimea (peste 90% din populația țării) trăind în mizerie grea și profundă. De fapt, viitorul era de partea burgheziei care a și înfăptuit, în ciuda împotrivirii clasei moșierești, marile reforme postbelice. Dar așa, desuet și fals, cugeta eroul romanului Alexe Comnen, în perfectă consonanță cu întregul său trai de moșier obosit, plictisit și vlăguit de tot ceea ce îi era dat să contemple. Se dăruia, ca botanist și grădinar, studierii florilor (în
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
caiete apărute între 1951-1954), europeană și "comunitară" avant la lettre după un program ușor de descifrat în substanță ei, ar fi fost subvenționata de francezi pentru a crea premisele culturale ale apariției unui pol european de putere într-o lume postbelică, dominată supărător de americani. Important este că aici, in fasc. 4 pe 1953, găsim eseul lui Cioran Le style comme aventure, reluat ulterior, în 1956, în volumul La tentation d'exister. Prima apariție, din revista, are un text substanțial diferit
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
principale atribute lipsa de pregătire și prostul-gust, ceea ce duce la rezultate grotești. Mari scriitori, ca Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu sau G. Călinescu, care au rămas ei înșiși în perioada "cenzurii totalitare" dinainte de război, devin de nerecunoscut în perioada "cenzurii totalitare" postbelice. întreaga cultură română suferă un proces de alienare, ale cărui consecințe - tragice - nu se știe dacă vor putea fi înlăturate vreodată. Adrian Marino privește cu detașare științifică această distrugere sistematică a unei culturi, trecând în revistă instituțiile care se ocupau
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
Nicolae Manolescu Cuvîntul din titlul editorialului a fost prima oară întrebuințat, cu sensul precis, de astăzi, în presa franceză postbelică, referitor la intelectuali, precum Céline, Drieu de la Rochelle sau Brasillach, spre a-i numi pe cei mai faimoși, acuzați a fi colaborat cu ocupantul, cu germanii adică. Se știe că francezii i-au judecat pe cei mai mulți, pentru înaltă trădare. Brasillach
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
ar trebui spus că poetul octogenar e autorul volumelor "Aritmetică" (1941), "Aventuri lirice" (1963), "Nevoia de cercuri" (1966) și al antologiilor "Jurnal de campanie" (1974), "Africa de sub frunte" (1978), "Versuri" (1981). Geo Dumitrescu a condus prima serie a "României literare" postbelice, între 1968 și 1970, după ce, atât înainte cât și după război a fost un activ diriguitor de gazete, ba culturale, ba cu tentă social-politică. Prin anii șaptezeci, popularizat de Cenaclul "Flacăra" al tineretului revoluționar și al lui Adrian Păunescu - o
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
importante manifestări dedicate muzicii contemporane. Am admirat, am privit cu jind la marele festival "Toamna muzicală varșoviană". Ne amintim, acesta a apărut cu decenii în urmă atunci când - în anii '60 - expansiunea școlii componistice poloneze devenea spectaculoasă pe firmamentul muzicii europene postbelice. La sfârșitul anilor '60, și în deceniul următor, mai mulți creatori din România - mă gândesc în primul rând la Ștefan Niculescu, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Aurel Stroe - etalau, în bloc, valori diferențiate ale școlii românești, cea care se închega în urma
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
O istorie a literaturii române a lui Ion Rotaru a ajuns la volumul 5, care nu este și ultimul. Autorul scrie zelos și nu se mai poate opri. Pierderea de sub control a dimensiunilor lucrării s-a produs odată cu abordarea perioadei postbelice. Motivul - explică Ion Rotaru într-o derutantă introducere - îl constituie cantitatea covârșitoare a cărților de literatură (poezie, mai ales poezie, proză, dramaturgie, memorialistică, eseistică sau/și critică) apărute în acest răstimp șperioada de după război, n.n.ț și continuând să apară
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
vertiginos, imposibil de controlat bibliograficește." Istoricul literar este de părere că, din toată literatura română contemporană, nu prea avem ce pune alături de ce s-a scris înainte de război. Și totuși, el consacră de zece ori mai multe pagini literaturii române postbelice decât celei antebelice. De ce?! pentru că - se justifică printr-un sofism Ion Rotaru - "fenomenul, extrem de prolific, se cerea comentat, orice s-ar spune, cât mai cuprinzător cu putință." în realitate, nu se cerea deloc comentat cât mai cuprinzător. în literatură, ceea ce
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
să înfăptuiască. Excerptele selectate și adunate lună de lună sînt, negreșit, interesante și revelatoare. Dar nu prea izbutesc, întotdeauna, să-i transmită avizatului esențialul dintr-un palpit care conținea mult dramatism și luptă nu numai de idei. Sigur, soarta României postbelice era decisă încă din 1 decembrie 1943, la Conferința de la Teheran. Dar, decisiv, la 9 octombrie 1944, cînd, la Moscova, s-a perfectat înțelegerea secretă dintre Stalin-Churchill, prin care România era cedată, în proporție de 90%, influenței sovietice, în schimbul recunoașterii
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
poemelor sale, "obscurizînd pînă la pierderea de sens limba celor care îi omorîseră tata și mama", după cum spunea un critic, citat de Crohmălniceanu. În Germania de Vest ajunge să fie considerat în scurt timp unul dintre cei mai mari poeți postbelici. Celan trăiește însă în Franța și se căsătorește cu Gisele Lestrange, fiica unui cunoscut susținător al regimului de la Vichy, antisemit virulent. Gisele îl părăsește la apariția simtomelor dezechilibrului nervos, pentru a se întoarce cu puțin înainte de sinucidrea poetului. După moartea
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
cu temperamentul său. Dar acest patetism artificial impune respect prin ceea ce s-ar putea numi profesionalismul simulării și, mai ales, prin eficiența estetică. Poemul Inscripție pe piatra de hotar, de pildă, a ajuns un fel de șlagăr al poeziei românești postbelice și a făcut de multe ori să curgă câte o lacrimă pe obrajii unor cititori - sau ascultători - sentimentali: "Slav aș fi fost, de nu eram latin,/ latin aș fi, de n-aș fi fost și dac -/ dar a ieșit așa
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
și, mai ales, morală). De mai mulți ani, Gheorghe Grigurcu și-a luat și o altă sarcină, în afară de aceea de Argus al actualității literare, și anume sarcina de a regândi tot ce s-a petrecut în literatura română în perioada postbelică. Procesul comunismului întârzie să se facă, dar procesul literaturii române din timpul comunismului se face, aproape exclusiv prin strădania acestui critic literar sensibil și delicat despre care credeam, înainte de 1989, că nu poate decât să miroasă literatura ca pe-o
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]