709 matches
-
clienți, în comparație cu rata inflației. Indicele mediu anual al creșterii prețurilor produselor la consumator (consumer prices) a fost, în perioada 1990-1995, de 5,1% în 1990, 170% în 1991, 210% (!) în 1992, 256% (!) în 1993 - acesta a fost vârful hiperinflației în postcomunismul românesc -, 137% în 1994 și de numai 32% (!) în 1995 (primul vârf al deflației). În aceeași perioadă, rata medie a dobânzilor bancare la creditele pentru clienții non-guvernamentali ai băncilor românești a fost de 3,8% în 1990, 14,8% în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Acest mecanism esențial alcătuit dintr-o triadă formată din arierate, firme-căpușă și capitaliști-politicieni a mai avut o consecință importantă. A definit spațiul de formare a noii clase de capitaliști români. Invers decât era de așteptat după primele reforme politice ale postcomunismului, noua clasă de capitaliști autohtoni nu urma să se constituie din rândurile conducătorilor finanțelor țării, ci din rândul conducătorilor industriei. Chiar dacă într-o primă etapă tehnocrația financiar-bancară a câștigat confruntarea cu tehnocrația industrială atât politic, cât și economic, victoria pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de simplă, încât eficiența ei pare asigurată din start. În loc să se ferească de bănci, întreprinderile industriale încep să apeleze la ele. Instrumentul prin care capitalul industrial își poate subordona sistemul bancar ales de capitalul industrial românesc în prima parte a postcomunismului este acumularea de credite neperformante. Instrumentul prin care băncile și capitalul financiar își pot asigura dominația asupra industriei este instituția falimentului. Dispunând de sprijin politic substanțial, industriașii reușesc două performanțe. Prima se referă la presiunea politică exercitată asupra băncilor pentru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ani de comunism conduseseră, din motive care rămân obscure și care țin mai puțin de producție, cât de distribuție, la crize alimentare constante în mediul urban. Agricultura și mediul ruralul au constituit prima civilizație pe care s-au testat, în postcomunism, tezele ideologice și teoretice ale tranziției și privatizării. Se confruntau aici toate opțiunile politice posibile, și modul în care s-a realizat privatizarea în agricultură și în mediul rural, precum și evoluția ulterioară a satului și a gospodăriei țărănești sunt reprezentative
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai ales german. Slovacia, multă vreme acuzată de „naționalism excesiv”, a făcut acest lucru cu întârziere. Țările Baltice ale fostei URSS au procedat asemenea Cehiei. Polonia a avut o situație specială, căci ea și-a „exportat” clasa politică conducătoare a postcomunismului (Buttiglione, 1997) în perioada de dinainte și de după instalarea dictaturii militare. Față de toate aceste țări, România a avut o trăsătură care a reprezentat un avantaj și, totodată, un dezavantaj competitiv: a rămas esențial comunistă - atât de comunistă, încât deseori a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nivelul opțiunilor politicienilor aflați în funcții. El mai însemna - iar acest aspect este extrem de important - libertatea actorilor sociali de a se manifesta politic, influențând deciziile politice luate la nivelul clasei conducătoare. Gradul de libertate de care România beneficia la începuturile postcomunismului însemna, pe de o parte, că societatea, în ansamblul său, putea alege între diferitele variante posibile de reconstrucție socială, economică și politică, dar mai însemna și că alegerea cu privire la varianta aleasă nu aparținea unui singur grup sau unei componente dominante
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
alegerile majore făcute în anumite perioade - și în anumite configurații de forțe politice - au fost contestate și schimbate, producând oscilații majore de traseu și direcție, imediat după modificarea raporturilor de forțe politice. Rezultatul a fost asemănător cu parcurgerea, pe perioada postcomunismului, a unui „șir de revoluții”, toate legitimate în revoluția principală - cea anticomunistă - și fiecare afirmându-se ca o schimbare radicală de direcție față de cea pe care, politic, o înlocuia la guvernare. Acest șir de „revoluții postcomuniste” a definit până la urmă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populația nu putea fi ignorată. De fapt, ea era principalul factor de legitimare a tuturor măsurilor de reformă și nici un fel de privatizare nu era posibilă fără acordul populației. Această situație s-a întins pe toată perioada primului deceniu de postcomunism și a condiționat orice altă reformă în domeniul privatizării. În consecință, cum orice succesiune la guvernare a avut drept consecință o nouă alegere cu privire la privatizare, fiecare dintre acestea a fost însoțită de o repartizare gratuită a proprietății de stat către
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mobilier de birou și capital de lucru care putea fi considerat un credit. Adevărata valoare transferată, contractele și contactele pe care le controla personalul fostelor întreprinderi de stat de comerț exterior, era nematerială și nu exista, în primii ani ai postcomunismului, deprinderea de a o evalua financiar. Valoarea acestora era însă mare, așa cum mare era și valoarea comisioanelor încasate de noile firme private de comerț exterior. Primii capitaliști români cu adevărat importanți - prin cifra de afaceri, venituri și capitalizare - au provenit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Ca urmare, o rețea de relații interpersonale, prin care circulau decizii politice și administrative, fluxuri financiare și servicii, s-a consolidat ca bază și model a ceea ce, mai târziu, va fi considerat fie corupție, fie clientelism politic și administrativ. Pe parcursul postcomunismului, această rețea a asigurat redistribuirea preferențială a miliarde de dolari, proces care mai continuă și astăzi. A fost nevoie de mai mult de jumătate de deceniu pentru ca privatizarea industrială să depășească sfera serviciilor oferite unui sistem încă socialist de întreprinderi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
resurse pentru rezolvarea ei, nu era dispus să și-o asume. Ca urmare, privatizarea s-a desfășurat foarte lent. Până în 1997, FPS nu a privatizat în nici un an mai mult de 5% din portofoliul său inițial. După un deceniu de postcomunism, o estimare a volumului activelor privatizate din totalul celor deținute de stat la sfârșitul comunismului arăta că privatizarea abia depășise un sfert (28,3%) din totalul fostei avuții socialiste (Negrescu, 1999, p. 489). Merită menționat faptul că, pe parcursul acestui deceniu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o bună parte din avuția socialistă inițială fusese pur și simplu irosită sau se degradase, astfel încât acest procent putea reprezenta mai mult, raportat la totalul activelor existente în 1999. În orice caz, strategia de dezvoltare a clasei capitaliștilor români în postcomunism, așa cum a rezultat ea din compunerea strategiilor individuale, nu cuprindea ca o țintă strategică preluarea în proprietate a industriei producătoare. Strategia implica mai degrabă menținerea marii producții industriale în proprietatea statului, singurul care dispunea de fondurile necesare menținerii ei în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunismului este dificil de evaluat. Totuși, merită ținut cont de faptul că simpla conjunctură economică negativă este insuficientă pentru a provoca protestul popular împotriva regimului politic sau chiar și al unei singure guvernări. Această concluzie este susținută de toată istoria postcomunismului românesc care, pentru mai bine de un deceniu, a fost o istorie a succesiunii crizelor economice și înrăutățirii nivelului de trai al populației. Cu toate acestea, mari proteste sociale nu au avut loc și, în nici un caz, populația nu s-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
toate acestea, mari proteste sociale nu au avut loc și, în nici un caz, populația nu s-a revoltat pentru a determina căderea guvernelor sau schimbarea regimului politic. Între alte lucruri care deosebesc ultima perioadă a comunismului de primul deceniu al postcomunismului se află și tratamentul diferit la care a fost supusă, prin politicile guvernamentale, mica burghezie. În postcomunism, crizele economice au afectat mai puțin mica burghezie a noii societăți sau, dimpotrivă, au fost chiar perioade de ascensiune a acesteia și de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
revoltat pentru a determina căderea guvernelor sau schimbarea regimului politic. Între alte lucruri care deosebesc ultima perioadă a comunismului de primul deceniu al postcomunismului se află și tratamentul diferit la care a fost supusă, prin politicile guvernamentale, mica burghezie. În postcomunism, crizele economice au afectat mai puțin mica burghezie a noii societăți sau, dimpotrivă, au fost chiar perioade de ascensiune a acesteia și de îmbunătățire a situației sale relative. După 1990, mica burghezie socialistă a avut o influență enormă asupra modului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
privatizării economiei pe scară largă. Soluția fericea pe toată lumea. Fosta mică burghezie socialistă reușea să se instituționalizeze în noua societate protocapitalistă a României înaintea altor grupuri sau categorii sociale care urmau să joace un rol ceva mai decisiv în evoluția postcomunismului, precum clasa noilor capitaliști. Și reușea să obțină, în favoarea ei, un foarte important transfer de resurse, prin intermediul statului, de la societate către ea însăși. Așa cum am văzut, privatizările în domeniu s-au făcut prin metode care ignorau valoarea economică a capitalului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nivelul micii burghezii. Nu toate editurile, nu toate firmele de avocați, nu toate cabinetele notariale, nu toate policlinicile etc. au avut succes de piață sau au fost capabile să-și asigure venituri din relațiile cu instituțiile statului. Mica burghezie a postcomunismului s-a separat, mai repede decât alte categorii sociale, într-o pătură cu venituri ridicate și una aflată, dacă nu în pragul sărăciei, în orice caz la un nivel de venituri și de trai asemănător celui al proletariatului. Lipsa de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politicienii și patronatele pentru înăbușirea libertății de expresie a jurnaliștilor. Conflictul a luat proporții internaționale mai ales datorită formulării politice care i-a fost asociată. În forma unei probleme a libertății mass-media în România, a devenit o componentă a evaluării postcomunismului românesc în documentele oficiale ale Departamentului de Stat (State Departament, 2004) și ale Uniunii Europene (Commission of the European Union, 2004). În realitate, el s-a purtat mai ales între patronatul străin al publicațiilor (care, în căutare de profit, era
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
revistelor - a fost asigurată, iar rezultatul a fost scăderea dramatică a tirajelor cotidienelor, de la milioane de exemplare pe zi, în primii ani de după revoluție, la doar zeci de mii de exemplare zilnic începând cu 1993-1994. Către sfârșitul primului deceniu de postcomunism, când capitalul străin începe să pătrundă semnificativ pe piața editorială românească, preluând publicațiile decăzute ale micii burghezii, tirajele încep din nou să crească, dar condiția este sacrificarea intereselor politice ale micii burghezii. Protestul acesteia s-a mutat în străinătate. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
internaționale. În final însă, patronatul își impune punctul de vedere și publicistica românească traversează o perioadă de transformări semnificative. Alte două procese au contribuit în proporție însemnată la restructurarea micii burghezii socialiste și la nașterea unei noi mici burghezii, proprie postcomunismului: separarea tot mai profundă a statului de noul sector privat și crearea de către marele capital a unei mici burghezii cu o bază economică și socială cu totul nouă în raport cu mica burghezie socialistă. Separarea statului de sectorul privat modifică radical poziția
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
totalul populației ocupate în administrație, plus apărare, plus „asistența socială obligatorie” este de numai 71.000 de persoane, reprezentând 0,7% din totalul populației ocupate. De aici încolo, tendința este de creștere lentă în socialism și de creștere explozivă în postcomunism. Până în 1990, populația ocupată în administrație plus cele două sectoare suplimentare (apărare și asistență socială obligatorie) crește la 88.000 de oameni. În 2003, avem de a face cu peste jumătate de milioan (503.000), reprezentând 5,8% din totalul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
net lunar în administrație era ceva mai mare decât câștigul mediu pe economie (112%), în condițiile în care muncitorii din sistem câștigau doar 86% din salariul mediu net al muncitorilor și doar 81% din salariul mediu pe economie. La sfârșitul postcomunismului, în 2003, salariul mediu net în administrație și apărare era semnificativ mai mare decât media pe economie (143%), în vreme ce salariile muncitorilor din sistem continuau să rămână mai mici decât media pe economie (90%). Partea din administrație inclusă în mica burghezie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
2003, salariul mediu net în administrație și apărare era semnificativ mai mare decât media pe economie (143%), în vreme ce salariile muncitorilor din sistem continuau să rămână mai mici decât media pe economie (90%). Partea din administrație inclusă în mica burghezie a postcomunismului este grupată statistic în categoria „membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari din unitățile economico-sociale și politice” (Anuarul statistic al României, 2004). În 2003, erau 225.000 de astfel de persoane, care conduceau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în decizia cu privire la managementul banilor publici și un prestigiu social limitat în raport cu opinia publică, dar ridicat (adică aducător de privilegii) în raport cu instituțiile statului, cu clientela proprie și cu restul micii burghezii. Problema micii burghezii provenite din administrație este că, în postcomunism, ea nu-și poate menține poziția decât prin corupție. Teoretic, există și o a doua posibilitate, aceea de a reprezenta o birocrație alternativă la birocrația corporațiilor. Dacă societatea capitalistă modernă este o societate cu două sisteme de distribuție - distribuția prin intermediul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de birocrația administrativă -, atunci mica burghezie a administrației ar reprezenta contraponderea „naturală” a micii burghezii subordonate marelui capital. Toate societățile capitaliste funcționează așa cum trebuie numai datorită unor sectoare sociale care nu sunt pătrunse și nici animate de spiritul de câștig. Postcomunismul românesc a încercat, sub presiune și cu îndrumare occidentală (mai ales prin programul SIGMA, organizat împreună cu OCDE, Paris), să instituie o asemenea birocrație autonomă în raport nu doar cu piața și marele capital, dar și cu politica și chiar cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]