1,723 matches
-
contrapune în Italia ultimelor decenii un număr tot mai mare de creatori, greu de urmărit și, mai ales, de plasat într-o imagine panoramică. Editorial, este oferită în răstimpuri o selecție a lor prin antologiile de profil. Prin conținut, prefețe, postfețe etc., unele se prezintă drept o luare de poziție programatică față de canon, în timp ce altele vor doar să cuprindă fenomenul. Pentru primul caz, ilustrativă poate fi La parola innamorata - I poeti nuovi 1976-1978 (ed. lui E. Di Mauro și G.C. Pontiggia
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
mai multe numere de ziar succesive. Celor 4 articole dedicate Basarabiei, editorul le-a adăugat și două texte despre Bucovina (între care... o poezie!), fără legătură cu activitatea de trimis al guvernului român la Chișinău, a lui Duiliu Zamfirescu, precum și postfața autorului la cea de-a V-a ediție a Vieții la țară. Decizie discutabilă, căci ține mai degrabă de voința editorului decât de cea a autorului. Justificarea acestor adaosuri este caracterul inedit al textelor sau, în cazul postfeței, împrejurarea de
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
Zamfirescu, precum și postfața autorului la cea de-a V-a ediție a Vieții la țară. Decizie discutabilă, căci ține mai degrabă de voința editorului decât de cea a autorului. Justificarea acestor adaosuri este caracterul inedit al textelor sau, în cazul postfeței, împrejurarea de a fi fost cenzurată în trecutul regim. Deși intitulată În Basarabia, ediția este, în consecință, mai degrabă una de tip Duiliu Zamfirescu necunoscut și/ sau cenzurat. Ceea ce n-o face mai puțin interesantă. Dimpotrivă. Astfel grupate, cele 6
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
scenei culturale această ultimă precizare ar fi fost inutilă. Din nefericire, în România de azi ea este încă necesară, deși nimic nu garantează că va putea preveni replici false și dialoguri inutile. I Șoapte, voci anonime, insinuări. Actul întâi În postfața singurului volum antum al lui Nae Ionescu, editorul său, Mircea Eliade, scria: „Rareori o epocă a împrumutat cu mai multă bucurie, și mai firesc, idei, sugestii, formule și lozinci de la un singur om, care nici măcar nu s-a ostenit să
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
chestiuni, arătând într-unul „plagierea“ cărții lui Underhill, iar în celălalt a monografiei lui Jacques Chevalier, Bergson (1926), republicată în anul în care profesorul își ținea cursul. În scurt timp, primul articol a fost reluat într-o versiune lărgită, ca postfață la traducerea părții introductive a cărții d-nei Underhill. O versiune și mai amplă, combinată cu cel de-al doilea articol, a apărut peste un an într-un volum colectiv. Ideile lor principale au fost reciclate într-un heteroclit dicționar de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Iași, 1966. Doctor în filologie, profesor universitar (de ocazie) și lucrător al pământului (de nevoie). Publicații în reviste literare și de cultură, activitate de editor carte (din 1970) și în jurnalistica scrisă și vorbită (1990-2000). Îngrijiri de ediții, prefețe și postfețe. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (articole și eseuri), 1972; Titlul la alegere (versuri), 1981; Ioana din primăvară (povestiri, nuvele), 1986; Poetică eminesciană (studiu critic), 1989; ediția a doua, revăzută, 1999, premiată de Asociația Scriitorilor din Iași; Contemporanii noștri (interviuri
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-l depun la Muzeul Literaturii Române. (Deci, o nouă variantă, pe lângă aceea inițială: Arhivele Statului). I-am răspuns că-l citesc în continuare cu mare interes; sunt captivat de neașteptata ipostază de prozator a lui P.H.L. și am redactat o postfață. Tocmai mă străduiesc să o închei. Nu-i spun că este vorba de un comentariu mai larg, ce ar putea el însuși să se constituie ca o carte. Este mai bine să-l vadă chiar ea, să-l citească și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
constituie ca o carte. Este mai bine să-l vadă chiar ea, să-l citească și să-mi spună dacă fac un serviciu memoriei lui P.H.Lippa. Ca și cum ar ghici despre ce este vorba, Doamna Elise Bacinski îmi sugerează că postfața mea ar putea să fie tipărită și separat, în vreo revistă, în cazul în care nu aș găsi editor interesat de un autor prea „învechit” pentru așteptările cititorului din „secolul două'ș'unu”. Am înțeles din discuție că Doamna E.B.
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Născut în anul 1943, satul Viișoara, comuna Tg. Trotuș, județul Bacău. Absolvent al Facultății de Filologie, Iași, 1966. Doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Publicații în reviste literare și de cultură; îngrijiri de ediții; prefețe și postfețe. Activitate susținută în editarea de carte (1970-1990, 1995 2002), în radio și televiziune (1990-2000), în învățământ (profesor asociat al Universității „M. Kogălniceanu” - Iași, în anii 2002-2007). Preocupări temporare în agricultură, construcții etc. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (critică, eseu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA JULES MARTIN CAMBON Diplomatul Cuvânt înainte de Acad. Florin CONSTANTINIU Traducere, note și postfață de Andrei Alexandru CĂPUȘAN INSTITUTUL EUROPEAN 2011 CUPRINS Cuvânt înainte / 7 Capitolul I Diplomatul / 11 Capitolul II Negocierea / 21 Capitolul III Diplomați de altădată, diplomați de ieri / 31 Capitolul IV Corpul diplomatic / 51 Capitolul V Consulii / 61 Capitolul VI Protocolul
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
identitar arab, folosind o limbă literară aleasă și făcând referiri la tratatele clasice. De exemplu, scriitoarea Salwa Al Neimi citează în "confesiunea" Proba Mierii (roman erotic tradus și la noi, după versiunea ediției Robert Laffont, Paris 2008, cu note și postfață, de Mihai Pătru) fragmente din clasicii An-Nafsawi, Al-Mutawakkil, Al-Tifasi, Al-Tihani, Al-(ahiz etc. Autoarea a păstrat structura clasică a tratatelor acestora (capitole intitulate: "Despre apă", "Despre povești", "Despre disimulare în lumea arabă", "Despre lingvistică" etc.), ceea ce dă scrierii ei - totuși
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
a 150 de ani de la publicarea Kalevalei. În același an s-a organizat la Helsinki un congres al traducătorilor Kalevalei, la care a participat și cel mai vârstnic dintre ei - Barbu Brezianu. El i-a adăugat noii sale traduceri o postfață pe care a semnat-o "b.b.b.", așa cum își semnase și primele creații literare, de prin 1930. Barbu Brezianu a fost un om deosebit de amabil, îndatoritor, întotdeauna binedispus. S-a considerat norocos, pentru că i-a fost dat să trăiască
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
vocea unui povestitor bine documentat, sigur de judecata lui, capabil să poarte cititorul din ziua proclamării Romei drept capitală a întregii Italii (cu mulți ani înainte de a fi fost realmente cucerită), adică din 1861, pînă la finele mileniului II. În postfață, scriitoarea (născută în 1961 la Matera, autoare a trei volume de poezie publicate în Franța, a unuia de povestiri, Altri miracoli, 1998, a unor articole și a cîtorva scenarii cinematografice și t.v.) ne informează că elaborarea romanului i-a
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
nu mai crede posibilă împăcarea dintre Lume și Ficțiune. Despre traducerea domnului Radu Niciporuc, numai de bine, cu atât mai mult cu cât s-a confruntat cu un text deloc facil, fiind obligat nu de puține ori - așa cum mărturisește în Postfața traducătorului - să caute echivalentul unor cuvinte inventate de autor, născocind la rândul său, pentru a compensa "vacuitatea dicționarelor", termeni ca "borfotreapă", "târfofesă", "borfocirlă", "zbârnogroază" ș.a.m.d.
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
treia etapă, 1974-2006, înseamnă apariția volumelor 26-46 și finalizarea ediției. Responsabilitatea a fost preluată de către Traian Radu, ca redactor și îngrijitor de ediție, în urma unor neînțelegeri dintre G. Pienescu și moștenitorii scriitorului, Mitzura și Baruțu Arghezi. Traian Radu arată în postfață că incidentul dintre editură și redactor apăruse încă din 1970 și se datora în principal faptului că G. Pienescu dorea să introducă note și comentarii, care sporeau dimensiunile fiecărui volum și nu fuseseră prevăzute în contractul inițial. În 1969, la
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
mai reușite formule imobiliare și urbanistice din București, neurmată, practic, de alte asemenea proiecte solide, greu de destabilizat chiar și în anii comunismului. Aici nu s-a intervenit aproape deloc. Întrebarea fundamentală a cărții - formulată tranșant de Alexandru Beldiman în postfață și sugerată pe parcursul cărții - este: de ce modelul lotizării Ioanid nu a fost reluat nici în București, nici în restul țării, deși și-a dovedit clar valabilitatea contemporană? Sau poate tocmai de aceea... Un parc, mic, înconjurat de proprietăți private cu
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
Cristian Teodorescu Cu peste 20 de ani în urmă, Mircea Nedelciu scria o postfață la romanul lui Tratament fabulatoriu, care a provocat un mare scandal în lumea literară de atunci. Pentru a-și salva cartea, mi-a povestit apoi Nedelciu, i-a adăugat această postfață. Față de momentul cu pricina, rămîn și azi convins că
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
20 de ani în urmă, Mircea Nedelciu scria o postfață la romanul lui Tratament fabulatoriu, care a provocat un mare scandal în lumea literară de atunci. Pentru a-și salva cartea, mi-a povestit apoi Nedelciu, i-a adăugat această postfață. Față de momentul cu pricina, rămîn și azi convins că Mircea a făcut exces de zel anticapitalist, într-o încercare eșuată de a convinge, implicit și explicit că pe-aici, la noi, arta n-a devenit o marfă. Mircea avea un
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
de a convinge, implicit și explicit că pe-aici, la noi, arta n-a devenit o marfă. Mircea avea un talent extraordinar de a-i convinge pe alții de lucruri de care el însuși nu era convins. Dar cu această postfață i-a iritat chiar și pe unii dintre apropiații săi. Din amiciție, dar și de dragul acestui roman remarcabil, postfața a fost treptat trecută sub tăcere. Poate că mulți au și uitat-o. Dacă azi, un tînăr scriitor ar republica sub
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
un talent extraordinar de a-i convinge pe alții de lucruri de care el însuși nu era convins. Dar cu această postfață i-a iritat chiar și pe unii dintre apropiații săi. Din amiciție, dar și de dragul acestui roman remarcabil, postfața a fost treptat trecută sub tăcere. Poate că mulți au și uitat-o. Dacă azi, un tînăr scriitor ar republica sub nume personal această postfață, aducînd-o la zi, probabil că ar da o mare lovitură. Chiar și apărînd arta socialistă
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
chiar și pe unii dintre apropiații săi. Din amiciție, dar și de dragul acestui roman remarcabil, postfața a fost treptat trecută sub tăcere. Poate că mulți au și uitat-o. Dacă azi, un tînăr scriitor ar republica sub nume personal această postfață, aducînd-o la zi, probabil că ar da o mare lovitură. Chiar și apărînd arta socialistă, ritos. Mircea a scris acea postfață pentru a-și salva romanul de obiecțiile fundamentale ale cenzurii, mi-a povestit, dar și pentru că, bătrîne, dacă uităm
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
tăcere. Poate că mulți au și uitat-o. Dacă azi, un tînăr scriitor ar republica sub nume personal această postfață, aducînd-o la zi, probabil că ar da o mare lovitură. Chiar și apărînd arta socialistă, ritos. Mircea a scris acea postfață pentru a-și salva romanul de obiecțiile fundamentale ale cenzurii, mi-a povestit, dar și pentru că, bătrîne, dacă uităm, ideal, că trăim în România lui Nea Caisă, în principiu e mai bine aici. Ca și alții n-am fost în
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
însă în orice program tradiționalist. S-ar părea că Ion Rotaru își începe istoria literaturii deghizat în Ion Gheorghe. Deși Ion Rotaru nu e protocronist decât în declarații confuze și derutante de conveniență. O spusese destul de alambicat, în 1987, în postfața volumului din prima versiune: "protocronismul este, la urma urmei, o variantă - ce-i dreptul întoarsă, cumva ciudată - un efect al propensiunii sincroniste, un soi de bovarism ce ar putea fi înțeles, la originile lui, dacă privim fenomenul cu seriozitate și
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
volume a lui Henri Zalis, apărută în 2006 sau 2007. În 1994, a fost reeditată postum sinteza istoriografică a lui Al. Piru (autorul murise în 1993), apărută inițial în 1981, oprită la nivelul anului 1980, după cum mărturisește istoricul literar în postfață. Tentativa lui I. Negoițescu a rămas blocată la un prim volum, apărut în 1991, oprit la sfârșitul perioadei interbelice (criticul moare în 1993, lăsând perioada contemporană, pe care o cunoștea cel mai bine, în suspensie). Nicolae Manolescu a publicat în
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
la Galeria Luchian 12, și lansarea unei cărți cu textele despre artă scrise de el de-a lungul anilor, Cuvinte pentru ochi, lansată și ea simultan cu expoziția. Textul care urmează, pe care i l-am scris în chip de postfață, încearcă o apropiere de Alexandru Chira nu în mod explicit din spațiul unui limbaj sau al altuia, ci mai curînd din raza de bătaie a unui mod de a privi lumea sau, mai curînd, a unui mod de a submina
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]