KorAP: Find »[drukola/base=postoperatoriu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...126 >

3,133 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

mai tarziu, pacientul moare sau, în cea mai ferictă situație, rămâne cu grave sechele funcționale (cicatrci retractile,cheloizi, plăgi granulare atrofice, ulcerații). Această excizie un act chirurgical specific centrului de arși care poate pune probleme particulare specialistului reanimator pentru susținerea postoperatorie a pacientuluieste de două tipuri: tangențiala și suprafascială. Excizia tangențiala constă în tăierea de straturi succesive (că o bărbierire) din plaga arsă până în mornentul în care se ajunge în țesut sănătos. Metodă are avantajul că econornisește straturile profunde ale dermului

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183

insuficiență renală cronică) determină riscuri suplimentare importante în cazul unei intervenții chirurgicale. Operațiile anterioare pe abdomen, prin sindromul aderențial pe care îl determină, pot contraindica anumite tehnici chirurgicale (laparoscopia) sau pot indica un diagnostic (ocluzie intestinală pe bride și aderențe postoperatorii). condiții de viață și muncă; se vor nota: fumatul (numărul de țigări cu sau fără filtru, consumul zilnic și perioada de timp factor de risc pentru cancerul pulmonar, insuficiență respiratorie cronică), consumul de alcool (exprimat în grame alcool 100% pe

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
masă corporală - IMC = G x 100/ T2), starea de conștiență (cooperant, orientat temporo-spațial sau din contră, somnolent, obnubilat, comatos). b. Tegumente și mucoase: se va analiza: culoarea (cianoza insuficiență cardiacă cronică, bronhopneumopatii, paliditate șoc hemoragic, anemie Biermer, icterul, etc.), cicatricele postoperatorii, elasticitatea (pliul cutanat abdominal poate fi leneș sau persistent evidențiind o deshidratare mai mult sau mai puțin gravă; aceasta este confirmată și de aspectul „prăjit” al mucoasei linguale, jugale, hipotonia globilor oculari și de absența sau reducerea diurezei oligo-, anurie

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
urmări: cavitatea bucală (prezența protezelor dentare poate împiedica/ îngreuna intubația oro trahealăIOT); abdomenului i se va preciza: participarea la mișcările respiratorii (absentă în sindromul peritonitic cu contractură musculară sau în ocluzii când abdomenul este extrem de destins), prezența cicatricelor (traumatice sau postoperatorii), eventualele echimoze, peteșii, prezența tuburilor de dren, a pansamentelor sau plăgilor. Palparea poate fi superficială (decelează hiperestezia cutanată din sindromul peritonitic) sau profundă (pentru evidențierea limitelor ficatului, splinei,uterului sau a formațiunilor tumorale). De asemenea, în stenozele pilorice/ duodenale poate

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
menționate accidentele determinate de anestezie (fenomene alergice la substanțele de anestezie loco-regională, intubații oro-traheale dificile, complicații cardiace etc.). 4.1.5. EVOLUTIA SI TRATAMENTUL Constă în notarea zilnică a temperaturii, pulsului, tensiunii arteriale, o scurtă constatare asupra stării generale, evoluției postoperatorii (aspectul plăgii, drenajul, reluarea tranzitului intestinal, reluarea alimentației etc.) Se vor preciza: medicamentele administrate, doza (în grame/zi și fracționarea dozelor), precum și modul de administrare (perfuzie intravenoasă, injecții intravenoase, intramusculare, administrare enterală, supozitoare etc.). 4.1.6. EPICRIZA Reprezintă un

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
și trebuie să cuprindă: motivația internării, explorările efectuate și rezultatul lor, tratamentele (medicale și chirurgicale), evoluția după și în timpul tratamentului și recomandările la externare. în condițiile actuale, când se pune accentul pe activitatea medicilor de familie, o parte din urmărirea postoperatorie ar trebui preluată de aceștia; ca uzrmare, epicriza trebuie detaliată și ia aspectul unei „scrisori medicale”. 4.1.7.DIAGNOSTICUL Foile de observație tip, utilizate în spitalele noastre cuprind un diagnostic de trimitere, internare, la 72 ore și la externare

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
4.5.2. PREGATIREA LOCALA Pregătirea tegumentelor se realizează uzual prin radere și antiseptizare cu alcool iodat. CDC (Center for Disease Control) avertizează că radera determină microtraumatisme la nivelul tegumentului, ceea ce se constituie în factor de risc pentru infecțiile plăgilor postoperatorii. De asemenea, CDC recomandă utilizarea derivaților de clorhexidină pentru antiseptizarea tegumentelor [19]. Pregătirea colonului se va efectua în funcție de tipul intervenției chirurgicale (cu interesarea intestinului gros sau nu). Pentru intervențiile care nu se desfășoară pe colon 1-2 clisme asigură o pregătire

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
pe sondă nazogastrică, administrarea Manitolului 20%, etc. Pregătirea stomacului; în cazul stenozelor duodenale și pilorice, când stomacul se dilată foarte mult, aspirația și lavajul gastric pe sondă naso-gastrică sau tub Fauchet sunt absolut necesare pentru reușita intervenției. 4.6. ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII Intervenția chirurgicală, reprezintă momentul de maxim stress pentru bonav și familie Agresiunea chirurgicală este în primul rând fizică și apoi psihologică; anestezia are rolul de a reduce la maximum stress-ul operator. Aparatele și sistemele organismului suferă mai mult sau mai

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
își reia activitatea zilnică, plaga este cicatrizată complet și se pot suprima suturile; fenomenele inflamatorii locale (plagă) sunt minore; 5. Faza de câștig ponderal: bolnavul este practic sănătos, cu curbă ponderală pozitivă; plaga operatorie este vindecată. 4.6.1. MONITORIZAREA POSTOPERATORIE Urmărirea bolnavului în perioada postoperatorie se realizează prin mijloace clinice și paraclinice. 4.6.1.1. Monitorizarea clinică: Constă într-un examen clinic sumar, efectuat o dată sau de mai multe ori pe zi, în funcție de evoluția pacientului: Anamneza: va încerca să

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
este cicatrizată complet și se pot suprima suturile; fenomenele inflamatorii locale (plagă) sunt minore; 5. Faza de câștig ponderal: bolnavul este practic sănătos, cu curbă ponderală pozitivă; plaga operatorie este vindecată. 4.6.1. MONITORIZAREA POSTOPERATORIE Urmărirea bolnavului în perioada postoperatorie se realizează prin mijloace clinice și paraclinice. 4.6.1.1. Monitorizarea clinică: Constă într-un examen clinic sumar, efectuat o dată sau de mai multe ori pe zi, în funcție de evoluția pacientului: Anamneza: va încerca să precizeze prezența și caracteristicele durerii

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
clinice și paraclinice. 4.6.1.1. Monitorizarea clinică: Constă într-un examen clinic sumar, efectuat o dată sau de mai multe ori pe zi, în funcție de evoluția pacientului: Anamneza: va încerca să precizeze prezența și caracteristicele durerii (elementul central al perioadei postoperatorii), instalarea unor simptome respiratorii (tuse, expectorație, dispnee), cardio-vasculare (lipotimie, palpitații), digestive (apetit, grețuri, reluarea tranzitului), urinare (micțiuni, disurie) etc. Starea generală: în primele ore după intervenție, bolnavul este somnolent; treptat devine comunicativ și uneori chiar euforic. Din a 3-a

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
o intervenție chirurgicală; ileusul dinamic apare atât în laparotomii cât și în intervențiile extra-abdominale, datorită influenței anestezicelor. Începerea alimentației va coincide cu momentul reluării tranzitului intestinal pentru bolnavii fără suturi/ anastomoze pe tubul digestiv. Există autori care recomandă alimentația precoce postoperatorie (la 48-72 ore), chiar în cazul intervențiilor mari cu anastomoze digestive. Alimentația per os va fi reluată treptat , inițial prin regim hidric, și apoi alimente din ce în ce, mai consistente. Se preferă alimentele cu potențial fermentativ redus (iaurt, brânză

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
slabă fiartă etc.). Tuburile de dren sunt utilizate pentru a preveni acumularea lichidelor după operație (sânge, limfă, secreții intestinale, bilă etc.). Drenajul va fi montat decliv sau procliv (forțele care controlează mișcarea lichidelor sunt gravitația, capilaritatea, presiunea intraabdominală). În monitorizarea postoperatorie se va urmări cantitatea și aspectul secrețiilor (serocitrin, sanguinolent, purulent, bilios, stercoral etc.). Suprimarea tuburilor de dren se va face în funcție de experiența chirurgului de la 24 ore postoperator până la 10-14 zile (drenajul Kehr). Plaga operatorie trebuie pansată regulat, prin aceasta înțelegându

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
operat [10]. sonda IOT airA linie venoasă/perfuzie blood B drenuri toracice chest C drenuri abdominale drains D alimentație enterală enteric tubes E diureză sondă uretro-vezicală Foley F aspirație nazo-gastrică gastric G 4.6.1.2. Monitorizarea paraclinică În perioada postoperatorie imediată se monitorizează funcțiile vitale (cardio-respiratorii) prin: EKG, tensiune arterială, PaCO2, PaO2, SaO2 etc.; examenul sângelui va urmări determinarea hematocritului, hemoglobinei și leucogramei; hiperglicemia poate fi prezentă în primele zile ca urmare a unui deficit de utilizare periferică a glucozei

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
embolie pulmonară, bronhopneumonie etc.), colecții purulente abdominale (abces subfrenic, pelvin, etc.). Explorările radiologice cu substanță de contrast se vor efectua pentru controlul etanșeității anastomozelor sau suturilor ca și pentru explorarea unor traiecte fistuloase. Propunem în continuare un scor de evaluare postoperatorie zilnică; parametrii clinici și paraclinici în limite normale vor fi notați cu câte 1 punct, iar pentru modificările patologice semnificative se vor acorda 0 puncte, astfel încât punctajul zilnic maxim să fie 10 (tabelul 4.11): Modificările patologice cuantificate sunt: stare

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
de ex.: gastro-entero-anstomoze anterioare, posterioare etc.); variante de sutură (fire în omega, surjet etc.); utilizarea materialelor de sutură; materiale protetice. 18. Incidente și accidente intraoperatorii Sunt notate: incidentele și accidentele hemoragice, lezarea unor organe cavitare sau parenchimatoase etc. 19. Îngrijiri postoperatorii - (vezi 4.6) 20. Complicații postoperatorii: Sunt prezentate în funcție de frecvență și momentul apariției (complicații precoce, tardive etc.) și măsurile terapeutice pe care le impun. 21. Particularitatea cazului încheie o prezentare „magistrală” de caz.[17] Aprecierea prezentării de caz se face

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
variante de sutură (fire în omega, surjet etc.); utilizarea materialelor de sutură; materiale protetice. 18. Incidente și accidente intraoperatorii Sunt notate: incidentele și accidentele hemoragice, lezarea unor organe cavitare sau parenchimatoase etc. 19. Îngrijiri postoperatorii - (vezi 4.6) 20. Complicații postoperatorii: Sunt prezentate în funcție de frecvență și momentul apariției (complicații precoce, tardive etc.) și măsurile terapeutice pe care le impun. 21. Particularitatea cazului încheie o prezentare „magistrală” de caz.[17] Aprecierea prezentării de caz se face în funcție de: complexitatea datelor menționate de candidat

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184

operator. Sunt clasificate în infecții primare (care apar spontan) și infecții apărute după leziuni ale țesuturilor sau în urma unui traumatism chirurgical. Din primul grup fac parte, ca exemple, apendicita flegmonoasă, abcesul, flegmonul. Al doilea grup cuprinde infecțiile plăgilor și abcesele postoperatorii, care pot surveni imediat postoperator sau la distanță de gestul chirurgical. Aceste infecții apar secundar multiplicării locale a bacteriilor cu invazia și distrucția țesuturilor care sunt urmate de eliberarea de exoși endotoxine; consecința acestor procese este o reacție de răspuns

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
pacienții infectați. O scurtă spălare este indicată între operații. Traficul și discuțiile în sala de operație vor fi minime. încercările de a realiza un standard cât mai bun de sterilizare a câmpului operator nu au dus la scăderea ratei infecțiilor postoperatorii. Aceasta arată ca bacteriile rămân prezente la pacient și au rolul lor în lupta contra infecțiilor, ca și sistemul imun, fapt ce nu poate fi compensat prin sterilizarea excesivă a câmpului operator. Tehnicile speciale utilizate pentru a reduce bacteriile din

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
dar această pregătire nu trebuie prelungită pentru a nu determina disbioze intestinale care oferă un teren favorabil pentru proliferarea unor microorganisme sau fungi. 5.6.1.2. PROFILAXIA CU ANTIBIOTICE Folosite corect, antibioticele au un rol important în prevenirea infecțiilor postoperatorii, dar utilizarea incorectă favorizează colonizarea cu microbi rezistenți și suprainfecția. Se vor folosi antibiotice cu spectru adecvat bacteriilor din flora respectivă, o cură cât mai scurtă (de preferat o singură doză), eventual un antibiotic de linia a doua (o cefalosporină

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
unei cefalosporine cu gentamicină. Multe alte intervenții sunt amenințate de complicații dacă apare sepsisul (chirurgia cardio-vasculară, ortopedia de implant), de aceea, deși o contaminare minoră cu flora cutanată este posibilă, se face profilaxia cu penicilină și cloxacilină. Pentru prevenirea infecției postoperatorii se mai administrează antibiotice încă 24 de ore. Antibioticul trebuie administrat intramuscular sau intravenos pentru a avea, cu certitudine, niveluri serice adecvate. Dacă operația se prelungește, se poate administra o nouă doză de antibiotic postoperator. 5.6.1.3. Controlul

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
a căror rezistență se transmite prin plasmide. Este important de înțeles că ele reprezintă doar un adjuvant terapeutic în chirurgie. Scopul folosirii lor este, în mare, același cu al gestului chirurgical: controlul sau eradicarea infecției declarate preoperator și prevenirea infecției postoperatorii. 5.6.2.1. Principiile antibioticoterapiei: să se administreze un agent activ împotriva agentului infectant; să se realizeze un contact adecvat între medicament și microb; efectele nocive să fie minime pentru pacient și să se folosească apărarea gazdei pentru creșterea

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
Antisepsia intestinală reduce flora normală a pacientului prin urmare, aici vor fi mult mai puține microorganisme ce vor avea acces în spațiile sterile în timpul intervenției. Mai mult, antibioterapia va constitui o măsură de protecție a anastomozei intestinale în perioada imediat postoperatorie. Calea intramusculară este și ea comodă, asigurând absorbție și trecere rapidă în circulație a unor doze adecvate de medicamente. Dezavantajul principal este că injectarea este dureroasă pentru multe dintre ele, existând și riscul infecțiilor, dacă nu se lucrează în condiții

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
medical), alți pacienți, obiecte și materiale contaminate. Dacă se intenționează efectuarea unei intervenții de mai mare amploare și cu risc, precum plastia peretelui abdominal cu materiale sintetice neresorbabile sau transplantul de organe (la care este absolut necesară terapia imunosupresoare preși postoperatorie), este obligatorie depistarea și tratarea oricărui focar de infecție din organism; în aceste cazuri se recurge la antibioprofilaxie. O altă aplicație a antibioprofilaxiei o constituie pacienții malnutriți, cu tulburări circulatorii sau cu infecții preexistente în preajma câmpului operator, obezitatea, vârsta avansată

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
intubație respiratorie, drenaje abdominale sau toracice) sunt supuși riscului de infecție cu germeni oportuniști care pot determina infecții grave, deseori letale. Transfuziile sanguine perioperatorii (sânge integral / masă eritrocitară, nu și după plasmă) se însoțesc de un risc crescut de infecții postoperatorii datorită terenului deficitar al acestor bolnavi, pierderilor acute de sânge cu șoc hipovolemic secundar, aducerii în circulație a unui țesut hematopoetic considerat ca o allogrefă care determină o imunodepresie. În concluzie, profilaxia cu antibiotice se indică în: operațiile cardiovasculare (pe

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]