885 matches
-
transfer a esterilor de colesterol). Interesant de notat că între hidroliza chilomicronilor (particule bogate în trigliceride, secretate de mucoasa intestinală, postprandial) și hidroliza VLDL există o competiție, întrucât ambele sunt mediate de lipoproteinlipază. Acesta este motivul pentru care, în perioada postprandială, cresc atât chilomicronii (sintetizați în mucoasa intestinală din lipidele alimentare absorbite), dar și concentrația VLDL (datorită încetinirii temporare a metabolizării lor). La aceasta se adaugă mecanismul deja invocat, acela al producerii exagerate de AGL în țesutul adipos, ca urmare a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
și sintetizate în ficat. În prezent, aceasta se poate face prin identificarea suportului lor proteic diferit: apoproteina B-48 (o proteină mică) pentru trigliceridele din chilomicroni și apoproteina B-100 pentru cele din VLDL. Un efect aterogenic important poate fi atribuit hiperlipemiei postprandiale, care la pacienții cu insulinorezistență poate fi mult mai mare și mult mai persistentă. Cele mai semnificative particule lipoproteice implicate în acest proces sunt lipoproteinele legate de apoproteina B-100, a căror metabolizare scade în perioada postprandială, inducând o creștere cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
poate fi atribuit hiperlipemiei postprandiale, care la pacienții cu insulinorezistență poate fi mult mai mare și mult mai persistentă. Cele mai semnificative particule lipoproteice implicate în acest proces sunt lipoproteinele legate de apoproteina B-100, a căror metabolizare scade în perioada postprandială, inducând o creștere cu atât mai marcată și mai prelungită, cu cât valoarea lor „bazală” (pe nemâncate) este mai mare. Valorile bazale crescute indică existența unui defect genetic de transport și metabolizare a lipoproteinelor, legat cel mai probabil de „mutații
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
și glucidele. Odată absorbiți, aminoacizii sunt transportați către ficat, fie liberi în plasmă fie după captarea în hematii. Aproximativ 25% din alanină și o proporție importantă de serină, treonină, metionină, leucină, izoleucină și tirozină sunt transportate la țesuturi de către hematii. Postprandial, cea mai mare creștere a aminoacizilor se referă la cei ramificați (leucină, izoleucină și valină), întrucât ficatul preia numai o mică parte a lor. Majoritatea acestora sunt captați în mușchi pentru refacerea rezervelor proteice sau pentru oxidare. Aminoacizii ramificați reprezintă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
mușchi pentru refacerea rezervelor proteice sau pentru oxidare. Aminoacizii ramificați reprezintă circa 25% dintre aminoacizii alimentari. Ritmul de captare al acestora este relativ lent (3). Acest lucru face ca aminoacizii ramificați plasmatici să rămână la valori crescute până la 8 ore postprandial datorită funcției „de tampon” a ficatului, care îi preia lent din circulație, pentru a-i elibera ulterior, la fel de lent. Deși glutamatul și aspartatul reprezintă 25% din proteinele ingerate, ei nu apar substanțial în sângele portal, întrucât sunt utilizați în mucoasa
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
etc.) (fig. 8). În condiții de activitate fizică, cel mai mare consum energetic (50% și mai mult) are loc în mușchi pentru asigurarea contracției musculare. Principala formă de stocare glucidică este glicogenul (în special muscular-150 g și hepatic - 70 g). Postprandial numai o mică cantitate de glucoză este stocată direct în glicogen (fig. 6 și 8a), deși această cale este economicoasă (2 ml ATP per mol glucoză stocată). Cea mai mare parte din glicogenul hepatic își are originea în transformarea lactatului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
reprezenta un mecanism suplimentar de câștig ponderal și ulterior de menținere a acestuia. Existența reciclării substraturilor (prezente în procesul de stocare a carburanților) conduce la o utilizare suplimentară de ATP, care se asociază cu o producere suplimentară de căldură înregistrată postprandial și cunoscută ca „acțiunea dinamică specifică a alimentelor”. 6. Sursele de carburanți în post Stocurile de glucide sunt relativ mici și există mai ales sub formă de glicogen în mușchi (circa 150-200 g) și ficat (circa 70-100 g). Cantități mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
a glucozei sanguine de 10 g/l (de 10 sau 15 ori valoarea normală) este o creștere extremă și amenințătoare pentru viața pacientului (9). 7. Prioritățile energetice ale organismului Prima prioritate este asigurarea surselor energetice ale celulelor nervoase. În starea postprandială, necesarul energetic cerebral este asigurat numai de glucoză. În condiții de post prelungit, glucoza este asigurată prin glicogenoliză din ficat și prin gluconeogeneză din ficat și rinichi. În plus, o parte din energie este asigurată prin arderea corpilor cetonici: β-hidroxibutiric
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
generează insulinorezistență, iar celula β defectul insulinosecretor. 11. Mitocondria, metabolismul energetic și patologia degenerativă Constanța remarcabilă a compușilor biochimici din mediul intern este consecința unor „circuite de tip metabolic de tip închis”, care operează în organismul uman. Când glicemia crește postprandial, valoarea sa este adusă la normal într-o perioadă relativ scurtă de timp. Mecanismele de reglare și control reușesc să închidă circuitul biochimic, readucând glicemia la valoarea bazală (considerată și „valoarea normală”, între 60 - 100 mg/dl). În T2DM, datorită
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
la adult). La nou născuți se manifestă zgomotos, prin insuficiență respiratorie severă. La copii și adolescenți cel mai frecvente sunt manifestările respiratorii precipitate de exercițiul fizic(durere, tuse, dispnee). La adulți, pot apare pe lângă simptomele respiratorii și manifestări digestive: disconfort postprandial, manifestări subocluzive. Rar, la adulți se pot instala semnele volvulusului gastric: dispnee severă însoțită de semne de ocluzie înaltă. Examenul radiologic Lărgirea opacității mediastinale poate fi dată de prezența supradiafragmatică a epiploonului (fig. 7.31) sau a unui viscer cavitar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
conținut glucidic sub 10% vor fi permise fără restricții. Fibrele alimentare, atât cele solubile (gume, pectine, hemiceluloze, mucilagii) cât și cele insolubile (celuloza, lignina) au proprietatea întârzierii golirii gastrice, a digestiei și absorbției glucidelor, evitând în acest fel creșterile glicemice postprandiale mari și bruște. Dietele „de tip occidental” (dezechilibrate prin bogăția mare în lipide, proteine și glucide simple) conțin de cele mai multe ori mai puțin de 15 g fibre/zi. Dietele recomandate pacienților diabetici (că de altfel și persoanelor sănătoase) trebuie să
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Gabriela Radulian, Liana Turcu () [Corola-publishinghouse/Science/92270_a_92765]
-
de 100 g conține circa 10,5 g glucide. Același conținut glucidic poate fi obținut din numai 25 g pâine neagră sau din 200 g varză. În ultimii ani glucidele se apreciază prin calcularea indexului glicemic, comparandu-se răspunsul glicemic postprandial al diverselor alimente, ingerate în cantități echiglucidice (50 g). Ca punct de referință a fost considerată inițial glucoză, apoi pâinea albă (index glicemic 100). Acest lucru reiese limpede din fig. 1, fără a mai fi nevoie de calcule complicate, care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Gabriela Radulian, Liana Turcu () [Corola-publishinghouse/Science/92270_a_92765]
-
corectă hiperglicemia fără a determina cetoza. Unii nutriționiști recomandă 35 kcal/kg corp/zi pentru gravidele normoponderale, 30-35 kcal/kg corp/zi pentru cele supraponderale și 25-30 kcal/kg corp/zi pentru cele cu obezitate morbida. Pentru a controla glicemia postprandiala se pot reduce carbohidrații la 40% din necesarul caloric zilnic, repartizat în 3 mese și 3 gustări. În timpul alăptării este necesară o creștere a aportului alimentar de 550 kcal/zi. Se acceptă o scădere de 0,5-1 kg/luna, care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Gabriela Radulian, Liana Turcu () [Corola-publishinghouse/Science/92270_a_92765]
-
fi deduse din efectele asupra metabolismului glucozei la nivel hepatic și în țesuturile periferice. Nivelurile glicemiei bazale au ca determinant principal producția hepatică de glucoză, reglată în principal de concentrația insulinei și a glucagonului în vena portă (10). Nivelurile glicemiei postprandiale sunt determinate mai ales de compoziția dietei și de răspunsul insulinosecretor prandial corelat cu captarea periferică de glucoză (11, 17). Ca urmare, se poate construi un model terapeutic pentru diferitele defecte de glicoreglare, având în vedere o clasificare a medicației
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
plasmatică maximă a nateglinidei se înregistrează mai rapid decât în cazul repaglinidei, la circa 30 minute de la administrare și induce o creștere rapidă a nivelurilor de insulină plasmatică. Nivelurile crescute de insulină endogenă și de peptid C care se obțin postprandial în urma stimulării cu nateglinidă revin la niveluri bazale înainte de următoarea masă. Glicemia postprandială la o oră a fost semnificativ mai redusă la administrarea de nateglinid, comparativ cu glibenclamid. În ceea ce privește efectul asupra glicemiei preprandiale ce succede administrării, acesta este foarte redus
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
circa 30 minute de la administrare și induce o creștere rapidă a nivelurilor de insulină plasmatică. Nivelurile crescute de insulină endogenă și de peptid C care se obțin postprandial în urma stimulării cu nateglinidă revin la niveluri bazale înainte de următoarea masă. Glicemia postprandială la o oră a fost semnificativ mai redusă la administrarea de nateglinid, comparativ cu glibenclamid. În ceea ce privește efectul asupra glicemiei preprandiale ce succede administrării, acesta este foarte redus, iar efectul de scădere a HbA1c în monoterapie este de circa 0, 5-1
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
la administrarea de nateglinid, comparativ cu glibenclamid. În ceea ce privește efectul asupra glicemiei preprandiale ce succede administrării, acesta este foarte redus, iar efectul de scădere a HbA1c în monoterapie este de circa 0, 5-1%. Între avantajele nateglinidului se citează reducerea nivelurilor hiperglicemiei postprandiale odată cu reducerea hiperinsulinemiei, precum și reducerea riscului de hipoglicemie preprandială, comparativ cu preparatele sulfonilureice. Efectul secretagog limitat în timp îl face apt de a putea fi utilizat și la pacienții obezi. În Tabelul 4 sunt prezentate câteva date utile pentru folosirea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
Ea inhibă prin competiție enzimele din clasa -glucozidazei, prezente în vilozitățile intestinale și care mediază digestia polizaharidelor până la formarea de monozaharide absorbabile. Administrarea ei în doze de 150 600 mg/zi întârzie digestia și absorbția glucidelor, prevenind creșterile glicemice excesive postprandiale. Valorile glicemice scad cu circa 20 30 mg/zi. Eficiența ei este mai mare la pacienții aflați pe diete bogate în glucide complexe, reprezentând circa 50-55% din rația calorică (12). Acarboza poate fi folosită în asociere cu dieta, cu Fitodiabul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
glucide complexe, reprezentând circa 50-55% din rația calorică (12). Acarboza poate fi folosită în asociere cu dieta, cu Fitodiabul sau cu tratamentul oral clasic. Poate fi utilă și la pacienții insulino-tratați pentru reducerea absorbției glucidelor la cei cu valori glicemice postprandiale ridicate. Costul său destul de mare îi limitează însă mult utilizarea. Dintre efectele secundare menționăm: balonarea abdominală și diareea, care pot retroceda la scăderea dozei (50-100 mg/zi). În această situație, însă, eficiența lor este scăzută. În plus, dozele mari pot
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
insulinic după glucide poate fi aproape triplat prin co-ingestia de aminoacizi sau proteine [16]. După ingestia alimentelor și în funcție de compoziția lor, insulinemia crește rapid (1-2 min) în circulația portală și apoi (după 3-5 min) și în circulația sistemică. Creșterea insulinemică postprandială este proporțională cu creșterea glicemică și posibil aminoacidică plasmatică, conducând rapid (30-60 min) la revenirea glicemiei la valorile normale. Creșterea glicemică bruscă, prin administrarea i.v. de glucoză, induce o insulinosecreție „bifazică”: vârful insulinosecretor „precoce” are loc la 3-7 min
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
În faza „precoce” sunt exocitate < 5% din granulele secretorii aparținând unui compartiment insulinic special. În faza „tardivă” sunt mobilizate mult mai multe granule secretorii aparținând altui compartiment insulinic. Refacerea acestora este rapidă și bine reglată. O scădere a răspunsului insulinic postprandial se datorează mai curând unui defect de exocitare decât unui defect de sinteză a insulinei (4). Creșterea insulinică este mai mare dacă glucoza este administrată oral, decât atunci când este administrată i.v. Faptul se datorează eliberării în celulele mucoase intestinale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
crescute de hormon de creștere. Producția diurnă de GH la diabeticii mediu controlați este estimată la ~ 1 mg vs. 0,5 mg la persoanele nediabetice. Cât privește concentrația de IGF I (eventual și IGF II), datele sunt destul de contradictorii. Creșterea postprandială importantă a IGF I la copiii normali și amplitudinea mai mică a acestei creșteri la copiii cu T1DM ar putea explica unele tulburări de creștere înregistrate uneori la copiii aflați în dezechilibru metabolic prelungit. Cât privește implicarea factorilor de creștere
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
predomină glucidele. În paralel, se produce o stimulare a captării hepatice a glucozei și a utilizării periferice a acesteia. În acest fel, ficatul controlează pătrunderea glucozei în exces din circulația portă în circulația sistemică și reduce la minim excursiile glicemice postprandiale. Ficatul își reia producția proprie de glucoză numai după absorbția completă a alimentelor (în faza postabsorbtivă) în scopul de a menține normoglicemia. În condiții normale, ficatul preia un sfert până la o treime din glucoza exogenă (în funcție de cantitatea de glucide din
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
treime din glucoza exogenă (în funcție de cantitatea de glucide din masa respectivă) pentru nevoile proprii. Această cantitate de glucoză este folosită în cea mai mare parte pentru sinteza de glicogen în scopul refacerii depozitelor, care sunt complete la circa 4-6 ore postprandial. O serie de studii au demonstrat că sinteza hepatică de glicogen în aceste condiții se realizează nu numai prin glicogenogeneză (calea directă, clasică) ci și prin gluconeogeneză (calea indirectă). Glucozo-6-fosfatul necesar demarării gluconeogenezei provine din patru surse: piruvat, lactat, alanină
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
transformată în lactat sau alanină. Tot sub acțiunea insulinei, stimulate de glucoză dar și de proteinele din alimente, are loc și pătrunderea aminoacizilor care vor fi folosiți pentru sinteza proteinelor musculare. În sfârșit, o cantitate relativ mică de glucoză pătrunde postprandial în țesutul adipos unde este folosită mai puțin pentru sinteza de novo de acizi grași (deoarece țesutul adipos are cantități mici de citrat liază) și mai ales pentru sinteza de trigliceride din alfa glicerolfosfat. Sinteza de novo de acizi grași
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]