450 matches
-
diferență importantă între politica afirmată și realitatea implementată. Legea asigurărilor de sănătate a intrat complet în funcțiune abia în 1999. Ea a suferit o serie de amendamente consecutive în decursul anilor care au trecut de la implementare (una dintre tradițiile românești postrevoluționare, căci s-a întâmplat în cazul a nenumărate legi), astfel că filosofia ei inițială a fost schimbată serios. Așa cum arată unele studii, noua lege a introdus încă de la început doar schimbări parțiale, prin reglementările ei. Precaritatea resurselor financiare alocate sectorului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de colaborator e unul pur statistic. Nu așa stau lucrurile cu sursa care, după „Angajament”, semnează și note informative. Turnătorul tipic, demonizat deopotrivă de discursul politic și de folclorul civic, nu e deloc un personaj inventat, o ficțiune a imaginarului postrevoluționar. De cele mai multe ori, e un tip „cumsecade”, obedient față de autorități, pe care nu le suspectează niciodată și față de care-și ține promisiunile cu sentimentul datoriei împlinite. Nu are scrupule când își toarnă rudele, prietenii sau colegii pentru că nu se îndoiește
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
va fi profesor la Academia de Arte Frumoase și la Facultatea de Filosofie a Universității din București, rector al Colegiului Noua Europă, lector la Berkeley University, în SUA (1994). De asemenea, va fi desemnat ministru al Culturii în primul guvern postrevoluționar și mai târziu ministru de Externe (1997-1999), membru al Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (din 2000). Este membru fondator al Grupului pentru Dialog Social și primul redactor-șef al revistei „Dilema”, editată de Fundația Culturală Română. I s-au
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
bazele unei poetici românești moderne a teatrului. În paralel cu aspirația spre teoretizare, P. propune în Oglinda spartă. Teatrul românesc după 1989 (1997) și în The Stage and the Carnival. Romanian Theatre after Censorship (2000) o sinteză asupra fenomenului teatral postrevoluționar, cuprizând nu numai o schiță a diverselor lui fațete, ci și „a culturii și societății românești după 1989”. În toate lucrările sale teatrul românesc și în genere cultura română sunt privite cu deschidere către fenomenul universal, autorul avansând puncte de
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
conferă iluzorii sensibilități, profunzimi spirituale ș.a.m.d. Tentativele scriitorului de a-și adapta unele lucrări - de pildă, Milionarul sărac (1987), devenită Milionarul la minut - la noile condiții sociale și politice nu au dat rezultate. După cum nici piesele din anii postrevoluționari - Ajutor, salvați un dobitoc! sau Hoțul sentimental, Cinci clovni în fața trecutului, Casa blestemată ș.a. - nu au reușit să îi aducă succesul de dinainte. SCRIERI: Ultima aventură, pref. F. Aderca, București, 1957; Un băiat privește marea..., București, 1960; Dragostea începe oricând
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
nu e numai un interviu, ci o carte armonios construită, din care se deduc cu claritate și opiniile celui care întreabă. Fără îndoială, P. excelează în publicistică, fiind un observator și un interpret de cele mai multe ori critic al societății românești postrevoluționare. Cronica unei mari dezamăgiri. O istorie mediatică (2000) este urmată în același an de Partidul și partida (atitudini politice). Ambele culegeri lasă să se întrevadă traiectoria sinuoasă a unui intelectual care se expune în permanență, având pretenția ca propriile convingeri
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
numărul 10. În ianuarie 1990 apare seria nouă a revistei, editată de acum înainte de Uniunea Scriitorilor din România, serie care se deschide cu un articol-program al redactorului-șef Marin Sorescu, intitulat Coșmarul s-a terminat. Ca majoritatea revistelor de cultură postrevoluționare, R. este preocupată de evenimentele din 1989, de politică, de tranziție etc. Cu numărul 3/1991 Marin Sorescu nu mai figurează ca redactor-șef, funcția fiind preluată de Gabriel Chifu. De la numărul 4/1991 se reduce formatul publicației, care se
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
o rezervă prudentă față de un tip de dramaturgie „ce tinde spre alegorie prin poetizarea elementelor concrete ale vieții cotidiene” (Constantin Cubleșan). Seria de piese incluse după 1990 în volume sondează noua societate contemporană din România, surprinzând diverse ipostaze ale omului „postrevoluționar”. Își fac astfel apariția fostul disident care, pe parcursul căutării manuscriselor confiscate, devine conștient de pierderea suferită pe plan individual (Celula poetului dispărut), scriitorul transformat peste noapte într-un mărunt profesionist al baricadei politice (Aerisirea), foștii revoluționari confruntați cu cei care
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
regăsite fantasmele. O antologie în limba franceză (Polemiques cordiales, 1991) selectează texte din Polemici cordiale și Viața ca o coridă (1987). Versiunea românească se cheamă Rugați-vă să nu vă crească aripi (1995), cu un capitol nou, Pagini răzlețe. P. postrevoluționar face, mai întâi în „România liberă”, apoi în „Cotidianul” și în alte ziare, o cronică morală a vieții politice, arătându-se din ce în ce mai dezgustat de politicianismul românesc și de ipochimenii lui. La început vituperează pe intelectualii „apolitici”, apoi înțelege zădărnicia de
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
al Programului Partidului. Și s-a scris și s-a gândit așa În sociologia românească. Dar nu numai așa. O concluzie care se impune chiar dacă nu-i cunoști producțiile. Căci nu-ți poți explica altfel rapida repliere a sociologiei românești postrevoluționare, mobilizarea ei urgentă și eficace după 1989. Entuziasmul ei juvenil și totuși productiv, care a debutat În crearea unor institute, publicații, facultăți. A trebuit să existe ceva În spiritul ei, neevident, dar determinat, care să-i explice prompta intrare În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apariție se explică și așa. E inevitabil, sugeram, să cauți și să găsești În aceste cărți o strategie, fie și implicită, de a infuza În spațiului dezbaterii sociologice postbelice românești un suflu Înnoitor și insurgent. Te somează la asta ambianța postrevoluționară a disciplinei și propria ta adeziune profesională. De aici, cum ziceam, nota autobiografică a textului. Această strategie culturală pare, poate, mai limpede acum. A-i conferi aparența unei adeziuni apriorice era singura rețetă rezonabilă de a livra un mesaj neortodox
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dominări asupra tinerilor, a unui control coercitiv aproape la fel de mult ca și de problema exploatării de clasă. Pentru Lenin, libertățile tinerilor și emanciparea femeilor erau atribute exclusive ale lumii capitaliste. Fapt nu Întrutotul adevărat, ținând cont că, În literatura franceză postrevoluționară, cu excepția lui Saint-Simon, Fourier și Cabet, foarte puțini sunt socialiștii francezi care s-au pronunțat pentru un tineret liber (jeunnes libres, ca ideal al Revoluției franceze, apare destul de rar În operele reprezentanților socialismului francez - vezi Fize, 2001, 302-307). Facem precizarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
astăzi altfel decât prin referința anacronică la visul legionar al interbelicilor sau prin recursul la niște profetisme apocaliptice ieftine și panicate. La cealaltă extremă, sub haina protectoare a unui spiritualism anistoric, au fost ascunse toate zonele tumefiate ale conștiinței românești postrevoluționare. Am dosit într-un seif obscur al memoriei întrebările privind mitocănia balcanică, criza ecologică și corupția morală a administrației românești. Cândva o veritabilă obsesie pentru profeții poporului Israel, dreptatea a rămas în țara noastră un subiect de interes numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acțiunea de la Pitești este Fag Negrescu, care își argumentează părerea și prin desele vizite ale lui Sepeanu, Zeller ori Nicolschi în închisoare 2. Prima victimă care a scris despre Pitești, Grigore Dumitrescu, consideră că originile acțiunii se află în Rusia postrevoluționară, descriind-o ca pe un „laborator de distrugere a sufletului, de aducere a omului la starea de robot”3. Dumitru Bordeianu crede că scopul reeducărilor era asasinarea fizică și morală a tineretului legionar, iar originile acțiunii s-ar găsi la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nomenklaturi. Rămâne să ne Întrebăm asupra rațiunilor pentru care, pe parcursul primilor ani de după 1989, „nomenklatura comunistă” a ocupat pe scena publică un rol atât de important, Încât s-a putut crede că ea a constituit actorul social principal al schimbărilor postrevoluționare. Această percepție corespundea În același timp unui limbaj de deposedare, provenit de la diferiții actori ai mutației, care nu Înțelegeau cum e posibil ca apariția democrației să se soldeze printr-o regresiune a condițiilor de viață și a așteptărilor politice, dar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Petre Roman nu sugerează totuși că numirea sa a fost rezultatul hazardului. Deși, fostul prim-ministru invocă el Însuși existența unor astfel de reacții de surpriză la nivelul actorilor politici ai momentului: Foarte mulți dintre contestatarii mei din prima etapă postrevoluționară spuneau: „De ce să fie Roman și nu eu? ș...ț Țin minte reacția unui securist de vază, care a spus revoltat: „Primul-ministru e un om pe care nu-l cunoșteau nici vecinii de bloc” și adăuga „e o caracteristică a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
PD, pătrund cu greutate În Parlament, În vreme ce marea surpriză este neintrarea Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat, ce atrage demisia În bloc a conducerii sale. România pare să intre Într-o nouă etapă; un partid glorios, cu mari personalități chiar În perioada postrevoluționară, nu mai are reprezentare parlamentară. OSCE dă o declarație de Îngrijorare cu privire la ascensiunea extremei drepte În România. Tipul de politică În care Corneliu Coposu a fost un mare maestru și pe care l-am definit În mai multe rânduri drept
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
chiar comportamentul public al foarte multora dintre români, politicieni și cetățeni deopotrivă, se merge Împotriva acestei idei de coagulare. E o contradicție din care nu știu cum vom ieși. Vladimir Tismăneanu: Am scris Reinventarea politicului În focul tranziției, În plină vâlvătaie, febră postrevoluționară. Mă gândeam atunci ce se va Întâmpla cu diversele forme noi care se născuseră În timpul revoluției din 1989: mesele rotunde, forumurile civice, Însuși conceptul de civism care era regândit În momentul respectiv. În cartea mea nu mă refer niciodată la
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și muzicale, articole pe teme sociale, științifice, rubrici de sport, de umor și divertisment, horoscopul și programul TV, ba chiar și o rubrică de sexologie, plus caricaturi și fotografii mai puțin sobre, în acord cu atmosfera relaxată a primilor ani postrevoluționari și cu stilul unui supliment de weekend, în general. Primii redactori ai suplimentului (Mihai Caranfil, Constantin Stănescu și Victor Vântu) l-au „împărțit”, de fapt, în niște fascicule tematice, A. l. și a. fiind unul dintre ele (alături de „Adevărul de
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
relaxare, dezinhibare (stilul multora dintre redactori și colaboratori - în frunte cu redactorul-șef - fiind foarte incisiv și expresiv). În schimb, structura revistei rămâne relativ stabilă, ca și paginația, A. l. și a. dobândind astfel un profil distinct printre revistele culturale postrevoluționare. Articolele de pagina întâi, totuși rare, și fără ambiția de a consacra un editorialist (apar texte de Cristian Tudor Popescu, Cornel Radu Constantinescu, C. Stănescu, Gabriel Rusu), „Revista revistelor culturale” (ținută de C. Stănescu, multă vreme sub pseudonimul Interim - căci
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
volumul Gravitația tăcerii, prefațat de Ioanid Romanescu. O mare încredere în forța Cuvântului (obligatoriu, cu majusculă) caracterizează versurile lui B., fie că e vorba de cele metaforizante, de factură neomodernistă, fie de cele „neorealiste”, îngroșate prin aderența la realitatea exterioară postrevoluționară. Pe de o parte, aspirație spre cerul înalt și pur al Poeziei (cu sfidarea forței gravitaționale), pe de alta, revărsare în spațiul devenit extensibil al poemelor, din necesități de documentare socială și pamflet moral. Bun versificator, autorul caută și găsește
BARDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285638_a_286967]
-
bun, cel mai bun), de aceea nu se justifică imitarea unui anumit model, eventual construcția pe baze strict filosofice și /sau politice” (p. 67). Capitolul 2 include următoarele articole: „Principii de elaborare a programelor de protecție socială în România”; „Dileme postrevoluționare în domeniul social”; Necesitatea unei politici sociale cuprinzătoare în România”; „Dimensiunea socială a tranziției la economia de piață”. În capitolul 3 sunt analizate următoarele aspecte: semnificația socială a tranziției de la economia de comandă la economia de piață; reforma sistemului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ele fiind publicate și în diferite reviste ca: LOHANUL, HAZ DE NECAZ (Câmpinaă, SINGURĂTETE etc. Această carte poate reprezenta un roman, autorul și cei apropiați dumnealui fiind personajele principale, dar poate constitui și un document istoric pentru perioada postbelică și postrevoluționară de la noi, și în mod deosebit din zonele: Vaslui, Bârlad, Huși. În această carte, autorul ne descrie fapte, obiceiuri, întâmplări, de multe ori hazlii sau mai puțin amuzante, de care povestitorul nu este străin, personal descoperindu-l în multe dintre
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să dau chestia aia jos. Răsplata pentru distrugerea cîtorva sute de mii de cărți vechi, rare a fost o avansare pînă la gradul de general și ocuparea funcției de șef al Direcției de Cultură din Ministerul Apărării, În armata română postrevoluționară. Ironie sau cinism? Abia dacă mai are importanță, notez pe margine, sub privirea căscată brusc a țărăncii care a dormit tot drumul cu papornița de rafie În brațe. Generalul-procuror i-a Întocmit un dosar pentru crime Împotriva păcii și crime
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Într-o gazetă postrevoluționară, un confrate poet și prozator, ardea cu fierul roșu pe Emilian Marcu, cântărețul “împlinirilor socialiste” de pagina întâi, din anii de tristă amintire. Întreaga sa creație poetică era considerată o rușine, o lingușeală ideologică, o otravă care a intoxicat cugetele
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]