455 matches
-
Maria, alias Maia (sau Maya, vălul iluzoriu al lumii...) Simona Sora - care a locuit în Universal din 1990, ca studentă - își valorifică ficțional propria experiență biografică, plasînd-o pe o orbită fabulatorie. E vorba atît de experiența „căministă”, în tulburea perioadă postrevoluționară, cît și de cea familială, cu tot felul de povești ajunse la ea pe filiera bunicii materne: în roman, istorisirile despre spațiul blestemat care o va atrage, fatal, în Universal vin de la bunica Maiei („Maria mare”), care la rîndul ei
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
directă ori discretă, adâncită în straturile poemului; mixarea registrelor (eroic și ironic, înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în propriul text. Scena din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
directă ori discretă, adâncită în straturile poemului; mixarea registrelor (eroic și ironic, înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în propriul text. Scena din Ultima patrie este cea a blocului proletar și postrevoluționar, un ghetou galben cu locatari atât de diferiți, dar egal de ciudați și nesimțiți: de la grăsanul al cărui sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
din generația mea și eu însumi credeam inițial că Europa care stă cu ochii pe noi este o filă de comedie caragialiană, o pagină de ficțiune satirică. După decembrie 1989 și, practic, în apropierea fiecărei date importante din istoria românească postrevoluționară, când politicienii și oratorii, gazetarii și analiștii, oamenii de stat și reprezentanții ONG-urilor au insistat până la saturație asupra Europei care ne privește (în sensul că ne urmărește, dar și în acela că nu putem face abstracție de ea), ne-
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
internaționale - deschis de Matei Vișniec și Mircea Cărtărescu. Vișniec e încă modelul anterevoluționar: scriitorul care, pentru a se putea impune într-o altă cultură, trebuie să fugă din România Socialistă și să se stabilească la Paris. Cărtărescu brevetează modelul nou, postrevoluționar: creatorul care continuă să scrie în limba lui, chiar dacă beneficiază de burse și rezidențe în străinătate; și care este apoi tradus în diferite limbi. Contextul se lărgește enorm și autorul nu-și mai adaptează literatura la așteptările unui anumit public
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
deopotrivă pe adolescenții până mai ieri cuceriți de El Che și pe maturii fie numai puțin nostagici. Am asista la o tragicomedie în care, perfect consonant cu principiul restitutio in integrum, celebrul motan Arpagic și-ar primi înapoi - cu onoruri postrevoluționare - adevăratul nume. Nu despre riscurile acestei atitudini va fi vorba în cronica mea. Și, deși l-am atins în trecere, nici despre volumul recent alcătuit de Liviu Malița (Ceaușescu, critic literar). Panica și alarmele zgomotoase în numele unei destul de abstracte responsabilități
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
în culori stinse. Ultimii ani ai ceaușismului se potrivesc perfect, ca un timp mort, înghețat, acestei modalități figurative și simbolice, abia "tulburată" de Revoluția din 1989 și de convulsiile ulterioare. Mai strânsă și mai coerentă decât adaptarea la noile realități postrevoluționare este, la autorul "nouăzecist", viziunea sa deja coagulată la începutul deceniului trecut. Lucrurile se schimbă, în jur, într-un ritm accelerat și după o dinamică imprevizibilă; nu însă și în romanele lui Radu Aldulescu, toate, intens-statice. Mirii nemuririi îmi pare
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
om care (se) scrie, chiar dacă unicul lui mare viciu e singurătatea? Să mai avem un supliment la supliment? Numai autorul o poate ști. Deocamdată, e de notat la superlativ acest jurnal infra-politic și metaliterar. Dacă nu m-ar încurca trilogia postrevoluționară a scriitorului, aș spune fără notă de exagerare că Un român la Paris este cea mai reprezentativă și rezistentă operă a lui Dumitru Țepeneag.
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
săpând fiecare propriul tunel și nereușind să se întâlnească. Ernesto Sabato: Tunelul. Editura Humanitas, București, 2004. Preț: 150 300 lei. Ghid la timpul trecut Tom Gallagher a sistematizat o cantitate enormă de informație referitoare la tulburea viață politică a României postrevoluționare, foarte folositoare atât istoricului, cât și celui ce dorește pur și simplu să știe. Americanul a vizitat România și a ajuns să o cunoască în amănunt. A vorbit cu oameni simpli sau cu oameni importanți de stat, a coborât în
Agenda2004-50-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283163_a_284492]
-
inepții", nici chiar toate nepatriotice și neselective. G.C. pare să știe, în schimb, că "manualele alternative au fost, și toată lumea s-a convins de asta, de la profesori la elevi, de la politicieni la părinți, cea mai mare aiureală a învățămîntului românesc postrevoluționar..." Despre faptul că în toate țările civilizate, ca și în România antebelică, există, pentru fiecare clasă ori materie, mai multe manuale, G.C. iarăși n-are habar. Nostalgia diavolului unic de care suferă G.C. nu poate fi ușor explicată. Prozatorul G.C.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
societatea noastră - ci, dimpotrivă, de exploatarea în interes personal a colapsului național. Dacă toate ar merge bine și lumea românească ar funcționa normal, asemenea "patrioți" ar dispărea de la sine... Să nu pierdem însă din vedere a doua componentă a demagogiei postrevoluționare: discursul mai inteligent și mai articulat, dar la fel de malign, al europeniștilor "fini", cărora tot ceea ce este național, tradițional, rural le miroase urât. În loc să se simtă responsabili, măcar în parte, pentru locul nu prea măgulitor pe care îl ocupăm în Europa
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
Daniel Cristea-Enache Racomanul românesc postrevoluționar nu are încă numele bun pe care îl merită. La trei luștri și mai bine de la decembrie 1989, comparația cu realizările epice din timpul vechiului regim rămâne defavorabilă, iar măscările unora dintre tinerii prozatori nu fac decât să întărească senzația
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
este făcut după romanul Albă ca Zăpada și roșu bolșevic al Dorotei Masiowska - care semnează scenariul —, tradus și în limba română la Editura Trei în 2008, roman care se situează pe aceeași paralelă de sensibilitate cu romanele unei generații dezorientate, postrevoluționare, rebelizate, uneori împănate cu teribilisme, puțoisme, descărcând obscenități sau situațiile de marasm contrafăcut livresc al experiențelor sexuale juvenile și ale frustrărilor aferente, roman al unei experiențe transistorice. Tânăra scriitoare nu avut acces la istoria comunistă a Poloniei cu evenimentele capitale
Revoluția tinerilor furioși by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5992_a_7317]
-
dar al blândului climat de ianuarie, a întărit opinia omului de rand că cine da cu părul primește leafa. În lipsă de păr, se pot smulge scânduri din gardul vecinului. Și, desigur, în ceasul în care cel mai auster buget postrevoluționar îngheață propriu-zis salariile/pensiile și amâne sine die problemă protecției sociale. Politologul de ocazie privește spre Răsărit, de care ne desparte un râu și unde salariile/pensiile nu se achită cu lunile/anii, într-o amorțeala pe care nu o
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
poveste de dragoste, pigmentată de scene fierbinți și întrețesută cu o tematică și o problematică a complicațiilor adaptării), vom gusta, fără îndoială, noile istorii relaționale desenate și adâncite de prozator. Protagonistul romanului se află, precum majoritatea predecesorilor săi din cărțile postrevoluționare ale lui Virgil Duda, între două lumi: una a prezentului fierbinte israelian, trăit accelerat, sincopat și nevrotic; și alta a trecutului românesc, nu mai puțin palpitant, în datele inițiale, dar topit acum într-o nostalgică rememorare. Plecat definitiv din România
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
unui sens religios. Tânărul flușturatic, alergând din floare-n floare, descoperă "nordul magnetic al învățăturii hristice" și simte cum îi cad solzii de pe ochi. Vârsta adultă se salvează, astfel, și ea. Vine la rând bătrânețea, împreună cu speranțele și apoi dezamăgirile postrevoluționare, resimțite adânc. Dacă sensibilitatea și moralitatea îl fac pe Mihai Cantuniari să judece în mod sever ceea ce vede în spațiul socio-politic (ocuparea prim-planului de către foștii activiști și securiști, schimbarea lor la față, de dragul unei economii de piață aducătoare de
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
Silvia Miculescu-Gruber, dr. Roxana Nubert. După decembrie 1989, mentorii au fost prof. univ. dr. Yvonne Lucuța și dr. Marianne Marki (lingvistică), lect. univ. Peter Kottler (dialectologie), conf. univ. dr. Angelika Ionaș (didactică), prof. univ. dr. Roxana Nubert (literatură). Scurt bilanț postrevoluționar Un sumar al activității desfășurate după decembrie 1989 trebuie să menționeze susținerea de teze de doctorat la universități consacrate din spațiul cultural german (Laura Cheie, Eleonora Pascu), teze de doctorat publicate în țară și în străinătate (Roxana Nubert, Eleonora Pascu
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
Eșecul dureros al anticomunismului, publică „Revista 22” în numărul din 4 ianuarie 2011. Recenta anchetă din care rezultă că regimul comunist este regretat de 61% din populație îl provoacă pe autor la o analiză a modului în care societatea românească postrevoluționară s-a raportat la comunism, până la momentul prezent, când „anticomunismul, în același timp culpabilizant și ineficace, a ajuns să semene cu ce a fost odată «greaua moștenire lăsată de burghezie», sloganul de la începutul dictaturii comuniste, folosit pe atunci de câte ori lucrurile
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5836_a_7161]
-
lungă durată. Lui Eugen Simion i-a plăcut cutare carte a ei (i-a spus-o), dar, când a fost vorba să și scrie, s-a derobat; Alex Ștefănescu ar fi un exponent al categoriei „hienelor” (vol. II, p. 623) postrevoluționare, care se grăbesc să taxeze indistinct concesiile (sau compromisurile) scriitorilor din anii cincizeci; Ana Blandiana, pe a cărei notorietate Maria Banuș e invidioasă (vol. II, p. 354) n-ar fi, în totului tot, prea „poetă”, pentru că sensibilitatea ei nu face
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
fundalului cărții - Harald Hartung de la „Frankfurter”, de pildă, vede în carte mai puțin un roman și mai degrabă o imagine aproape documentară a vieții culturale din perioada ceaușistă, iar pentru Klaus Richter, de la „Neues Osteuropa”, este mai captivantă descrierea României postrevoluționare.
Ecouri internaționale ale unor scriitori români () [Corola-journal/Journalistic/5550_a_6875]
-
absolută a refugiului, a Îndepărtării de spațiul profan, necunoaștere care influențează profund negativ destinele celor care se lasă cuprinși În plasa lui. L ipsa abilității personajelor de a se desprinde de forța neobișnuită a gravitației Bucureștiului din epoca ante și postrevoluționară se traduce, În primul rând, prin incapacitatea lor de a se retrage În sine și a căuta armonia sufletească ce le va fi pentru totdeauna interzisă. Ele sunt damnate să devină spectrele existenței cenușii pe care o duc Între ulițele
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
Repunerea în circuitul cultural a cărții lui Jacques Costin, într-o ediție excelent îngrijită de Geo Șerban (coordonator al seriei Avangarda a Editurii Paralela 45) e un moment important. Alături de publicistica lui Ion Vinea și de apariția unei noi ediții postrevoluționare (după cea de acum 10 ani, de la Fundația Culturală Română) a romanului lui Mihail Villara, Frunzele nu mai sînt aceleași, apariția Exercițiilor pentru mîna dreaptă (cuprinzînd și Don Quichotte și o addendă cu texte din periodice, printre care Cu prilejul
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
domnul Mihai Pelin o face asemeni securiștilor preocupați de soarta țării: profesioniști, aproape tehnocrați, patrioți, blânzi ca niște mielușei și manierați ca domnișoarele de pension. N-au omorât în viața lor o muscă, darmite vreun �dușman al poporului"! în anii postrevoluționari tot mai multe canale și voci s-au străduit să ne convingă de faptul că exista și o asemenea categorie de securiști stilați. Domnul Pelin se alătură, voluntar sau involuntar, însă cu brio, acestor voci. Desigur, ceilalți securiști, cei câțiva
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
crize metafizice devastatoare, iar personajele sale sunt expresia unei ideologii ce poate fi rezumată de titlul cărții lui Julius Evola, Revolta împotriva lumii moderne, invocată în roman ca un reper (p. 31). Fundalul romanului nu are nimic surprinzător în comparație cu decepțiile postrevoluționare ale tinerilor față de o Românie mizeră, insalubră fizic și moral, întru totul detestabilă. Singura salvare e plecarea în Occident, un paradis aseptic, loc ideal pentru afirmarea profesioniștilor și dobândirea unui câștig material pe deplin asigurator pentru o viață mai mult
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
cînd sîntem în criză nu ne interesează provocarea, agresivitatea ideilor și ideologiilor, ci mai ales conservarea listelor de valori. Chiar și discuțiile despre �canon" care au animat paginile periodicelor literare în ultimii ani, sînt consecințele unei viziuni apocaliptice asupra literaturii postrevoluționare. Pe toți ne interesează foarte tare lista de cărți pe care am întocmi-o în cazul unui exil pe o insulă pustie. Ion Pop vine cu o listă fără surprize, plină de personalități incontestabile ale literaturii române, comentate corect, �cuminte
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]