1,360 matches
-
în reliefarea co-variațiilor și similitudinilor globale și în formarea prototipurilor de referință 22. În aceste condiții „nu se mai poate vorbi de stabilitatea conceptelor, ci de grade de stabilitate a lor”23. Așa stând lucrurile, in ce măsură se pot postula universalii semantice? Geoffrey Leech este de părere că, deși sistemul conceptual al unei limbi îi predispune pe utilizatori la anumite distincții, gradul în care omul e „înrobit” de propria-i limba în această privință este micșorat de diferite forțe de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care o numește selecțională, în care sememul nu se modifică; variază numai orientarea predicatului verbal. O ilustrează cu verbele „simetrice” din franceză de tipul apprendre (apprendre qqc. à qqn., apprendre qqc.), couler (Le navire coule; couler le navire), pentru care postulează o schemă semantico-logică a structurii de adâncime de forma Agent - Relație - Obiect - Destinatar, schemă asupra căreia operează două selecții funcționale distincte: a) A (subiect) R O D (complement de atribuire) și a’) A R O D (subiect). (N.B.: O = o
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
condițiile unui experiment (când, de exemplu, operațiile de gândire propoziționale, ipotetico-deductive vor fi corelate cu cele de comunicare, de verificare). A tatona, a observa realul se face fie pentru a degaja o ipoteză, fie pentru a verifica o alta. Ipoteza postulează existența unui raport Între două categorii de fapte: un raport de așa natură Încât faptele din a doua categorie depind total sau parțial de cele din prima categorie. Demersul experimental fiind ghidat, prin urmare, de o ipoteză care anticipează condițiile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
datelor observate, explică faptele Și evenimentele Și asigură identificarea comportamentelor previzibile. Validarea rezultatelor unui demers Științific, concretizate în teorii, principii, norme, nu mai ține de acceptarea comunităților Științifice, ci de observarea empirică. Plecând de la critica pozitivismului, care este acuzat că postulează convingerea că faptele sunt baza cunoașterii, s-a conturat Și dezvoltat ideea că în social sunt nenumărate fenomenele care implică omul, acestea fiind câteodată insesizabile. Astfel, este propusă cercetarea contabilă constructivă, care presupune participarea efectivă a cercetătorului în interiorul problemei (cu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
utilizate în abordarea cotidiană a școlarității: primară (0-8 clase), medie (de la 9 clase la postliceal) și superioară. Prin urmare, constanța nivelului de instrucție pe aceste categorii este doar aproximată, categoriile nefiind, cum este evident, total omogene. Literatura sociologică și economică postulează că, la aceeași vârstă, nivelul de instrucție și venitul se află într-o relație pătratică. În mod curios, pentru datele noastre, cel mai bine se comportă un model în care relația dintre venit și vârstă este cubică. Coeficientul de determinare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acesteia, cât și în faza de implementare a strategiei alese, ca instrument. Separația determinant/instrument devine dificilă dacă strategia este percepută ca un proces continuu, nu dihotomic, de tipul formulare-implementare sau dacă se analizează o strategie emergentă. O abordare modernă postulează chiar că organizațiile cele mai performante ar trebui să adopte o atitudine culturală proactivă, astfel încât procesul de modificare a culturii organizaționale să fie continuu (Senge, 1992). În faza de formulare a strategiei este necesară analiza culturii organizaționale ca element de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Hippias minor poate fi clarificată: Ulise nu este „mai bun” ca Ahile nici etic, nici epistemic, ci sunt două componente ale spiritului care îl raportează la adevăr și, respectiv, la comunicarea lor. Pentru prima oară, Platon reușește sinteza lor reală, postulată în Phaidros sub aspectul bunului iubitor și al retorului psihagog. Dar aspectul moral, cel care ne și interesează în această schemă în cele din urmă, apare abia în a doua „componentă”: este într-adevăr important să decidem dacă minciuna politică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Mă interesează corelativul ontologic al transmigrației: Forma pe care vrea să o definească, există ea? Constituirea unui răspuns marchează etape succesive: de la problema definiției până la cea a ipotezei și a postulatului - problema definiției Formei, Forma devine ipoteză în Phaidon și postulat în Republica. Trecerea este de sesizat în modul de punere al întrebării: Hippias Maior (287c) întreabă dacă Dreptatea există; la nivelul lui Phaidon (65d) întrebarea devine: putem percepe Dreptatea, Frumusețea cu simțurile? Răspunsul este negativ. Chestiunea devine în acest moment
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
permite descrierea acestei persoane, identificarea ei printre celelalte. Orice construcție teoretică validă referitoare la personalitate trebuie să permită, prin operaționalizarea conceptelor sale, descrierea conduitelor și aspectelor psihofizice care fac din orice ființă umană un exemplar unic; Ă coerența: majoritatea teoriilor postulează ideea existenței unei anume organizări și interdependențe a elementelor componente ale personalității. Când în comportamentul cuiva apar acte neobișnuite, ele surprind deoarece contravin acestui principiu; încercând să explicăm, să înțelegem acțiunile curajoase ale unei persoane timide, nu facem altceva decât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a făcut constatări care confirmă reguli bine cunoscute de pedagogie. Dar explicația sa a rămas la un nivel elementar, fiindcă, deși în învățare se formează legături între centrii nervoși, numărul și complexitatea lor e mult mai mare decât ceea ce a postulat marele fiziolog, la începutul secolului nostru. b. În același timp cu I.P. Pavlov, în Statele Unite, E. Thorndike a început și el cercetări experimentale asupra animalelor. Cei doi savanți n-au știut nimic unul de altul mai mulți ani, deoarece unul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Cu alte cuvinte, s-ar putea să nu fie obligatorie presupunerea că între persoanele creative și cele necreative ar exista vreo diferență semnificativă, cu excepția bagajului de cunoștințe. Ca exemplu specific al modului în care putem înțelege gândirea creativă fără să postulăm existența cine știe cărui proces neobișnuit, putem examina din nou modul în care Watson și Crick au creat modelul dublu spiralat al moleculei de ADN. Și alți cercetători de prestigiu, printre care Pauling, Maurice Wilkins și Franklin, se ocupau de structura ADN
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Teoria investiției lansată de Sternberg și Lubart Reprezentativă pentru această categorie este teoria investiției în creativitate, lansată de Sternberg și Lubart (1991, 1995, 1996) (veți găsi la Rubenson și Runco, 1992, o abordare înrudită cu aceasta, în care autorii teoriei postulează existența unui potențial creativ în fiecare persoană, ca produs al zestrei inițiale combinate cu investițiile eficiente în capacitatea creativă). Conform teoriei lui Sternberg și Lubart, oamenii creativi, la fel ca investitorii pricepuți, cumpără ieftin și vând scump. Dar cumpărarea și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ar fi diagnosticul pus asupra gradului de omogenitate sau de diversitate al elitei conducătoare, se pot distinge întotdeauna fracțiuni mai mult sau mai puțin autonome ale acesteia. În acest capitol, vom opta pentru forma de plural a termenului și vom postula existența unor elite distincte, exercitându-și, în diferite sensuri, influența asupra masei populației. Adoptând acest punct de plecare, ne confruntăm din nou cu noțiunile de excelență și preeminență. Niște elite în competiție, în concurență sau în opoziție își justifică poziția
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
obsedați de urgența unei lumi alternative este că lumea și răul coincid. Că negativitatea e proprie chiar și celei mai mici părticele de realitate. Pentru a ajunge la o astfel de concluzie, nu-i nicio nevoie să cugeți și să postulezi. E suficient să constați, să privești în jurul tău, să înveți deschizând larg ochii. Vremea împăraților iulio-caudieni - Isus e conceput ca un contemporan al lui Tiberiu - aceea a sfârșitului Imperiului și a Evului Mediu timpuriu sunt pline de împărați sângeroși, tiranici
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
platonician permite aplicarea noțiunilor de suflet și de trup definite după ordinea idealistă, și nu după principiile formulate de filosoful din Samos. -14- Geniul vieții filosofice. Dar dacă opera lui Epicur s-ar afla în viața filosofică pe care o postulează? Departe de texte, de suluri și de hârtii care ar urma să fie citite ca niște documente secundare, întrucât există numai în funcție de pregătirea pentru o existență sublimată, Grădina oferă exemplul unei microcomunități elective care merită singură să fie studiată ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se reduce atunci la această cădere de particule, fără ca natura sau omul să poată apărea. în condițiile în care nicio conștiință nu face posibilă cunoașterea acestui proces, realul și nimicul ar coincide la infinit... Pentru a demonstra acest lucru, Lucrețiu postulează clinamenul, așa cum Kant va recurge la postulatele rațiunii pure practice: ca un argument necesar, a priori, pentru a justifica posibilul, deci realul, are loc o declinație. Cum? în mod insesizabil, ușor, imperceptibil. Să nu ne imaginăm vreun unghi drept, precis
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
noi ale fenomenului s. conferă o importanță sporită stocului de capital social și celui de capital uman, ca indicator al dezvoltării. În ceea ce privește capitalul uman, operaționalizat prin stocul de educație, importanța educației pentru dezvoltare ca funcție vitală a societății a fost postulată încă din anii ’60. Eșecul unor instituții precum Banca Mondială în implementarea unor programe de dezvoltare a determinat o regândire a accentuării importanței capitalului social ca precondiție a aplicării cu succes a programelor de dezvoltare economică (vezi dezvoltare comunitară participativă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În plan teoretic, modelul constituie și un răspuns la tentativa realistă de a încorpora ascensiunea actorilor nestatali, fără însă a le conferi un rol semnificativ în sistemul internațional. Această „viziune ortodoxă” a realiștilor asupra relațiilor internaționale (Willets, 2005, p. 442). postulează existența unei distincții calitative între high politics, în care sunt angrenate guvernele naționale și OIG, și low politics, unde își fac simțită prezența actori precum CTN, OING și ONG de la nivel societal. Evident, această distincție are la bază ariile tematice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politice și culturale, ori a ideologiilor dintr-o societate. Există o preeminență a economicului asupra politicului, schimbarea socială fiind, de-a lungul istoriei, o consecință a dezvoltării tehnologice. Afirmând importanța claselor sociale, definite prin proprietatea asupra mijloacelor de producție, marxismul postulează conflictul dintre acestea. Nu există societate care să nu cunoască lupta de clasă, adevărata forță a dinamicii sociale. Lupta de clasă determină istoria unei societăți. Istoria este privită în mod teleologic, scopul ultim fiind societatea comunistă fără lupta de clasă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ele lumea; și 5) împărțirea teritorială a globului pământesc între cele mai mari puteri capitaliste a luat sfârșit (Lenin, 1970, p. 169). Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta împotriva structurării puterii în societate decât cei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
el o asociază statului: U=V-k(W-V), unde U este utilitatea extrasă de stat; V este beneficiul (câștigul absolut) extras de stat; iar W este beneficiul extras de partenerul din relația de cooperare. Prin comparație, afirmă Grieco, neoliberalii postulează o funcție de utilitate definită prin: U=V - adică statul este interesat doar de câștigul absolut. Coeficientul „k” este întotdeauna pozitiv; el ia valori apropiate de zero atunci când între cele două state relațiile se apropie de modelul „comunității de securitate”, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
problematica internațională - „NOI, cei buni” vs. „EI, cei răi” - făcuseră ca un război nuclear sovieto-american să pară o ipoteză extrem de plauzibilă, consecințele lui fiind situate dincolo de înțelegerea umană. Din acest punct de vedere, orice cercetător era, practic, condamnat la a postula drept inevitabile acele caracteristici ale mediului pe care le observa în fiecare clipă: competitiv, anarhic, extrem de periculos. Asumpțiile generale și logica realistă păreau pur și simplu singurele care treceau proba verificării empirice, de unde și enorma influență a acestui curent în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un exemplu foarte bun este Convenția asupra schimbărilor climatice. Refuzul unor țări precum Statele Unite sau Australia de a ratifica acest acord internațional este justificat mai ales prin prisma funcționării industriilor puternic poluante. O eventuală aderare a Washington-ului la prevederile postulate de protocol ar antrena investiții extrem de mari în retehnologizarea acestor capacități industriale sau chiar oprirea lor, ceea ce ar presupune o creștere a insecurității economice și sociale, prin efectele măsurilor antipoluare. Pe de altă parte, investiția de azi ar putea fi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
iar în termeni normativ-valorici, ideea kantiană a „păcii democratice” a fost mult detaliată. În ceea ce privește abordarea raționalistă, aceasta poate fi observată prin lărgirea înțelesului termenului de „regim”, instituționalizare a normelor cooperării internaționale, spre a putea cuprinde și preocupările de securitate. Constructiviștii postulează caracterul mai degrabă social decât material al structurilor sociale, ceea ce presupune că orice perspectivă este gândită de oameni, și nu predeterminată din afară. Statele, societățile sau indivizii nu sunt conduși de forțe imuabile, ci mai degrabă de o cunoaștere larg
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
abordări. O altă asemănare constă în presupunerea raționalității actorilor, considerându-se că fiecare participant la sistemul internațional anarhic își adecvează mijloacele la scopuri, primul obiectiv al oricărui stat fiind asigurarea propriei securități, în înțelesul tradițional al acesteia. Ambele paradigme vor postula astfel că statele sunt practic obligate să identifice mijloacele cele mai potrivite pentru a putea supraviețui. În ceea ce privește asigurarea securității internaționale, se poate spune că disputa dintre liberali și realiști a început de la problema raționalității mijloacelor de care dispune politicul. Apărută
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]