1,516 matches
-
Sufletul nemuritor" nu poate constitui o cunoștință, pentru că el nu poate fi nici măcar ca posibilitate obiect de experiență (condiție fundamentală pentru cunoștință). Nici în noul context, cel etic, sufletul nemuritor nu apare ca o cunoștință, ci ca obiect al unui postulat, cu funcții determinate în înțelegerea moralității, funcțional, prin urmare, într-un alt plan, cel al "vieții reale" a ființei raționale, ca o condiție a scopului ultim și desăvârșit, Binele Suveran. Ne-am putea gândi, date fiine aceste reveniri ale lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cunoașterii și al acțiunii. Oricum, este de regândit problema acestei situări a conceptului legii morale și consecințele ce decurg în privința intervenției "moralității" în sfera de legiferare a rațiunii teoretice. O anume dislocare a acestei situări pare a se produce prin postulatul existenței lui Dumnezeu. Poate nu direct, ci prin faptul că acest postulat reface unitatea de existență a omului. Oricum, legea morală mai este vizată doar indirect. Pe de o parte, fără ea nu putem înțelege omul în genere, ca ființă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptului legii morale și consecințele ce decurg în privința intervenției "moralității" în sfera de legiferare a rațiunii teoretice. O anume dislocare a acestei situări pare a se produce prin postulatul existenței lui Dumnezeu. Poate nu direct, ci prin faptul că acest postulat reface unitatea de existență a omului. Oricum, legea morală mai este vizată doar indirect. Pe de o parte, fără ea nu putem înțelege omul în genere, ca ființă rațională; pe de alta, în constituția umană desăvârșită, în unitatea de existență
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu putem înțelege omul în genere, ca ființă rațională; pe de alta, în constituția umană desăvârșită, în unitatea de existență a omului, ea nu mai reprezintă decât un element, anume pe acela al personalității. Existența lui Dumnezeu este obiectul unui postulat al rațiunii practice, care vizează posibilitatea Binelui Suveran ca scop ultim al voinței pure. Pentru rațiunea teoretică însă, această Idee (despre existența lui Dumnezeu) nu poate fi decât una regulativă, (o regulă de totalizare a experienței: "trebuie să considerăm tot
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
perspectivă inteligibilă, adică doar pentru rațiunea pură practică, nu și pentru cea teoretică, facultatea de cunoaștere. Într-un fel, în spațiul filosofiei morale kantiene, ideea existenței lui Dumnezeu pare a fi derivată din "principii" morale, deși ea funcționează ca un postulat al rațiunii practice. Acest fapt, deși "aporetic", nu trebuie ocolit, pentru că el susține motivații puternice pentru o interpretare care mizează pe ideea unității de existență a omului. Astfel, dacă legăm ideea în cauză de moralitate, iar aceasta este concepută ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de altă parte, este limpede faptul că, pentru filosoful german, omul poate exista în dependență față de natură ca fenomen și în autonomia sa față de natură ca ființă inteligibilă și că se poate înțelege pe sine numai prin raportare la Dumnezeu. Postulatele rațiunii practice par a reprezenta înseși Ideile rațiunii pure teoretice, chiar dacă cele dintâi sunt constitutive (pentru acțiunea determinată), iar celelalte nu sunt astfel (pentru cunoștință). Totuși, nu este vorba nici despre o identitate, nici despre o recondiționare a Ideilor rațiunii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
predeterminată, prestabilită), un cerc vicios. Sugestia aparține lui Kant și se susține mai ales dacă luăm în seamă principiile propriei sale filosofii (în legătură cu critica argumentelor privind existența lui Dumnezeu din Critica rațiunii pure și statutul ideii existenței lui Dumnezeu, ca postulat al rațiunii practice, din Critica rațiunii practice). Astfel, introducem conceptul de Dumnezeu pentru a explica finalitatea din natură, apoi o luăm pe aceasta ca temei pentru a afirma existența lui Dumnezeu. Totuși, conceptul de scop al naturii "ne interzice să
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
note". Oricum, interpretarea personalismului energetic, propusă mai departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția antropologică în interpretarea personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În acest sens, Corina Hrișcă susține că "sistemul filosofic rezultat nu înfățișează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
spun că această realitate consistă în raportul constant dintre diferitele forme de energie."109 Așadar, temeiul identității dintre "lumea conștiinței" și "lumea materială" îl constituie energia, ca substrat comun al lor, de fapt, ca realitate originară. Această idee constituie primul postulat al personalismului energetic. Realitatea conștiinței se întemeiază pe identitatea cu sine, care constă în stricta determinare a conștiinței în raport cu condițiile mediului. Rămânând identică sieși, prin toate schimbările solicitante ale mediului, conștiința se determină ca unitate. Raportul conștiinței cu mediul, din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensului evoluției. În legătură cu ultima problemă, C. Rădulescu-Motru susține că neadmiterea ideii evoluției energiei conduce către negarea faptului conștiinței. Cum nu putem accepta această negație, conștiința fiind un fapt de evidență, trebuie să acceptăm ideea evoluției. Această idee reprezintă al doilea postulat al personalismului energetic. Direcția evoluției, la început întâmplătoare, devine necesară. Mecanismul evolutiv al realității originare (energiei) presupune o direcție primitivă. Noi nu putem pricepe rațiunea acesteia; mintea noastră este neputincioasă în a explica "direcțiunea originară a realității". Ne putem explica
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prinde în realitate, așa încât aceasta nu mai poate fi ce a fost. Ceea-ce-este în realitate desigur, împreună cu toate dispozițiile apărute în realitatea însăși pregătește apariția anumitor corelații persistente; energia evoluează într-o ordine de finalitate. Această idee constituie al treilea postulat al personalismului energetic. Ordinea, al cărei început se află în întâmplare, nu este una de finalitate, în afara formei ultime de actualizare a energiei, adică fără producerea "corelațiunilor de personalitate". Numai că ordinea aceasta își dezvăluie scopul în producerea scopului însuși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energiei, adică fără producerea "corelațiunilor de personalitate". Numai că ordinea aceasta își dezvăluie scopul în producerea scopului însuși. În alte cuvinte, numai privind dinspre om (ca personalitate) putem afirma o ordine de finalitate a lumii. Ideea aceasta reprezintă al patrulea postulat al personalismului energetic. Acest gând despre om (personalitate) ca scop final al evoluției exis-tenței-ca-energie, de certă inspirație kantiană, este desfășurat de C. Rădulescu-Motru într-o modalitate bergsoniană. Nu fenomenul izolat constituie realitatea, ci totalitatea fenomenelor. Concepută ca totalitate, realitatea se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conținutul reflecțiilor antropologice ale lui C. Rădulescu-Motru (nu numai de aspectul său formal determinat ca model de reconstrucție a umanului) putem accepta, de asemenea, ideea unei unități teoretice a acestora structurată în două registre și construită pe temeiul celor patru postulate. În primul registru corespunzător primului orizont de tematizare a personalității găsim și reflecții de antropologie fizică și culturală, care pot fi grupate astfel: 1) reflecții asupra diferenței dintre om și animal; 2) idei despre antropogeneză; 3) "teoria" asupra culturii ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Presupoziția de lucru, în construcția unui răspuns, este ideea după care "schema intelectuală" a determinismului prin finalitate este alcătuită în analogie cu "structura formală" a conceptului kantian al finalității și că celelalte trei concepte care introduc enunțuri cu rol de postulat în personalismul energetic, anume realitatea originară ca energie, evoluția și personalitatea, își dobândesc sensurile în orizontul semantic (tematic) al acestei analogii. În capitolul de față, după consemnarea câtorva înțelesuri cu care termenul determinism prin finalitate apare în lucrările ce alcătuiesc
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
istorice sunt concentrate în sensul personalității energetice, ca scop final ce nu poate fi desăvârșit, totuși, decât ca ideal. În deosebire de Kant, care concepe împlinirea morală și acordul fericirii cu moralitatea în perspectiva Binelui Suveran, rațional-posibil, care implică adaosul "postulatelor rațiunii practice", Rădulescu-Motru pune această desăvârșire în "persoana energetică", adică într-o configurație fenomenal-posibilă, ce poate rezulta din dinamica, determinată prin finalitate, a energiilor lumii de-venite forțe sufletești. Personalitatea energetică trebuie împlinită continuu. Chiar dacă la un moment dat este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ne-limita prin deicid. Lipsa ideii Arhitectului divin în conținutul conceptului finalității kantiene și în cel al determinismului prin finalitate personalist-energetic este, totuși, absolută. Dar Dumnezeu apare, în ambele filosofii, într-un alt sistem de referință: în filosofia kantiană, ca postulat al rațiunii practice; în personalismul energetic, în forma personalității absolute. La Nietzsche, mișcarea omului către condiția Creatorului (nu am spus "Dumnezeu") este totodată deplasare către "natură" (ca origine a vieții). Și invers: mișcarea lui către natură (către sursele vieții) este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Potrivit celeilalte, realitatea absolută este energia și în ea se cuprind și fenomenele de conștiință. "Unitatea energiei este dovedită în mod inductiv, prin experiențele care se fac asupra transformării formelor de energie, iar în mod deductiv ea este dovedită din postulatul uniformității naturii"281. Ambele ipoteze întâlnesc obstacole pe care nu le pot trece, devenind insuficiente în raport cu ceea ce ele trebuie să explice: unitatea lumii (a fenomenelor fizice și a celor sufletești). Ipoteza idealistă ajunge la solipsism. Neputând să explice existența mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
până la capăt, ideea că singura realitate este aceea a fiecărui om. Pentru a evita solipsismul este afirmată o conștiință în genere. Prin aceasta însă este atinsă logica internă a ipotezei. Și ipoteza energetistă are inconveniente, socotește Rădulescu-Motru: ea acceptă valabilitatea postulatului uniformității fenomenelor naturii pentru "lumea reală", nu și pentru rațiunea omenească; de asemenea, inconvenient este și totala neexplicare a raportului dintre energia psihică și "energia totală". Așa încât, metafizic, ipoteza energetistă nu este superioară ipotezei unității materiei. Ipotezele idealistă și energetistă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sine a realității originare, evoluție care are sensul formării corelațiunilor de personalitate. Evoluția este un fapt necesar diferențierii între fenomenele fizice și cele sufletești. Realitatea originară nu este, în sine, nici fizică, nici psihică. Doar evoluția provoacă diferențierea. Așa încât, primul postulat al monismului personalist energetic este ideea existenței "realității originare" ca energie, iar al doilea este ideea evoluției acesteia în sensul diferențierii fenomenelor sufletești de cele fizice. Al treilea postulat este cel al finalității: realitatea originară evoluează către constituirea anumitor corelații
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sine, nici fizică, nici psihică. Doar evoluția provoacă diferențierea. Așa încât, primul postulat al monismului personalist energetic este ideea existenței "realității originare" ca energie, iar al doilea este ideea evoluției acesteia în sensul diferențierii fenomenelor sufletești de cele fizice. Al treilea postulat este cel al finalității: realitatea originară evoluează către constituirea anumitor corelații persistente. Al patrulea postulat se referă la direcția evoluției: către corelațiunile de personalitate. Personalismul energetic propune o reconstrucție filosofică a umanului ce-și primește sensurile de la aceste patru concepte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetic este ideea existenței "realității originare" ca energie, iar al doilea este ideea evoluției acesteia în sensul diferențierii fenomenelor sufletești de cele fizice. Al treilea postulat este cel al finalității: realitatea originară evoluează către constituirea anumitor corelații persistente. Al patrulea postulat se referă la direcția evoluției: către corelațiunile de personalitate. Personalismul energetic propune o reconstrucție filosofică a umanului ce-și primește sensurile de la aceste patru concepte fundamentale ce introduc în sistem idei cu rol de postulat. Energetismului îi sunt proprii conceptul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anumitor corelații persistente. Al patrulea postulat se referă la direcția evoluției: către corelațiunile de personalitate. Personalismul energetic propune o reconstrucție filosofică a umanului ce-și primește sensurile de la aceste patru concepte fundamentale ce introduc în sistem idei cu rol de postulat. Energetismului îi sunt proprii conceptul de realitate originară (aceasta fiind identificată cu energia; aici doar ar putea fi găsită o anume apropiere între modelul său explicativ și cel al personalismului energetic) și de finalitate (reprezentată de ordinea perfectă a imperativului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui C. Rădulescu-Motru este totodată personalistă și specifică în modul ei (personalist). Are prima însușire, pentru că personalitatea este, pentru ea, forma umană reconstruită (teoretizată, tematizată) filosofic și pentru că lucrează cu cele patru concepte fundamentale ce au rostul de a introduce postulatele proprii personalismului (constatate și la filosofii personaliști prezentați mai sus; este vorba de realitatea originară, evoluție, finalitate și personalitate); are a doua însușire, în primul rând ca reinterpretare a structurii formale a conceptului kantian al finalității și, apoi, pentru că identifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care am încercat să-l dezvăluim în lucrarea de față. Această filiație a ieșit în evidență și prin așezarea alături a personalismul energetic de personalism și de energetism (mai cu seamă de primul) în intenția comparării modelelor lor explicative, a "postulatelor" proprii discursului lor și a unei imagini antropologice "finale" pe care o îngăduie fiecare. În privința acestei imagini, "omul" personalist energetic se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat (Absolut); el nu este în identitate cu nici unul dintre cei doi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu excepția celor socialiste, au acceptat înscrierea în tratatele încheiate cu R.F.G., a clauzei Berlinului de Vest în forma cerută de Partea vest-germană și aceasta a făcut, din includerea în tratatele internaționale încheiate de ea, a clauzei Berlinului de Vest, un postulat (condiție) al politicii sale externe. Divergențe au apărut și între țările occidentale și R.F.G., care nu erau de acord cu pretenția acesteia, potrivit căreia Berlinul de Vest i-ar aparține. Unele state socialiste (URSS, R.D.G.) susțineau că Berlinul de Vest
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]