352 matches
-
publicului aceste versuri. În schimb, imaginea mamei biologice, pe care o pierduse nu demult, este prezentă în elegia O, mamă... (tipărită în 1880). Cele două chipuri feminine evocate aici, mama și iubita, sunt prezențe complementare și nu concurente, ca în postuma Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci: „Pe maică-mea, sărmana, atâta n-am iubit o...”; „A mamei amintire eu unu-n stare-am fost / Să ți-o sacrific ție...” Altfel spus, dacă mama l-a născut, iubita este femeia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
-se a vieții ...). Însă versul acesta trebuie interpretat în contextul dramaticei întrebări asupra adevăratului sens al vieții, asupra valorilor ce trebuie astfel trăite încât insul să învețe „Cum viața preț să aibă și cum moartea s-aibă preț” (Scrisoarea V). Postuma citată, ca și variantele Ca o făclie... și Urât și sărăcie (toate datând din 1879), marchează un moment definitoriu pentru meditația unui moralist care putea fi, ca oricare bărbat tânăr, mai mult sau * Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit. Corespondență
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
publicului aceste versuri. În schimb, imaginea mamei biologice, pe care o pierduse nu demult, este prezentă în elegia O, mamă... (tipărită în 1880). Cele două chipuri feminine evocate aici, mama și iubita, sunt prezențe complementare și nu concurente, ca în postuma Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci: „Pe maică-mea, sărmana, atâta n-am iubit o...”; „A mamei amintire eu unu-n stare-am fost / Să ți-o sacrific ție...” Altfel spus, dacă mama l-a născut, iubita este femeia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
La Simpozionul organizat de Facultatea de Matematică-Mecanică de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iași, cu ocazia sărbătoririi centenarului nașterii lui Albert Einstein, în aprilie 1979, să propus că spațiile Weyl generalizate să fie numite “Spații Murgescu” și sperăm că acesta recunoaștere postuma să fie acceptată de comunitatea științifică internațională. În acest sens, menționam că la Colocviul de Mecanică și Geometrie “75 de ani de la nașterea Academicianului Mendel Haimovici”, care a avut loc la Iași în 30-31 octombrie 1981, Ț. Toro - fizician matematician
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
distingea între edițiile estetice (exemplu ediția unilateralizantă din poeziile lui Eminescu întocmită de Mihail Dragomirescuă, științifice (de tipul celei întocmite de Perpessiciusă și critice, precum cea la care se gândea. Pentru a sugera organicitatea operei eminesciene, criticul ar fi inclus postumele în "procesivitatea firească a operei întregi", care ar fi înlesnit viziunea de ansamblu, integratoare, semnificativă. Scriind despre Ion Creangă (Clasicii noștriă, Vladimir Streinu evită sistematic fastidioasele informații biografice asupra cărora au insistat de-a lungul anilor, cu o tenacitate demnă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
universitare, unele foarte solide, citabile, cunoscute mai peste tot (D.D. Roșca și Liviu Rusu, îndeosebi 1). Momentul următor, al lui Tudor Vianu, parcurge aceleași etape: o însumare de cunoștințe estetico-literare și o trecere finală spre o sinteză personală. Volumul de Postume (1966) 2 dă, după noi, adevărata dimensiune a acestui estetician: Istoria ideii de geniu, Simbolul artistic și Tezele unei Filozofii a operei arată în mod limpede posibilitățile creatoare ale lui Tudor Vianu. Practicând pe scară tot mai largă, pe de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mine, mereu În sufletul meu, pașii tăi... Îți văd mâna și pe masura ce Imi plimb ochii pe ea, mâna-ți crește, mă orbește, iar din unghiile tale sentimentele renasc, sincere și clare, asemenea ramurilor de malin. Apoi Îți văd gură. Melodie postuma a conturului buzelor tale! Râzi? Hai, râzi! Și cerul e atat de senin, și mâna ta, si briză lacului, si umbră pasului tău... 117 În noapte Îți strecori brațul peste brațul meu și Îmi șoptești În ecou: ,,Carul cu poeți
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
îți mai rămâne ca să-ți măsori mormântul (III 2). De altfel, poate nu e întâmplător că Alecsandri l-a inclus pe Postum printre personajele sale. Fântâna Blanduziei stă, parcă, sub semnul odei II 14, care se deschide cu versurile : Hei, Postume, Postume, -n aprigă fugă/ se spulberă anii și-n van e-orice rugă,/ căci nici bătrâneții ce vine grozavă,/ nici morții nenfrânte n-aduce zăbavă . Ironic, Macedonski, luat drept model al personajului Zoil - după cum atestă, de pildă, scrisoarea lui Alecsandri
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai rămâne ca să-ți măsori mormântul (III 2). De altfel, poate nu e întâmplător că Alecsandri l-a inclus pe Postum printre personajele sale. Fântâna Blanduziei stă, parcă, sub semnul odei II 14, care se deschide cu versurile : Hei, Postume, Postume, -n aprigă fugă/ se spulberă anii și-n van e-orice rugă,/ căci nici bătrâneții ce vine grozavă,/ nici morții nenfrânte n-aduce zăbavă . Ironic, Macedonski, luat drept model al personajului Zoil - după cum atestă, de pildă, scrisoarea lui Alecsandri către
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
surprinsă, ca și cum altcineva l-ar fi scris. Ar costa-o să le arunce și nu poate să păstreze tot. La ce bun, de altfel, să păstrezi urmele unei ne-isprăviri fundamentale, care vorbește de la sine? Nu că și-ar pregăti postumele, dar trebuie să pună puțină ordine într-un apartament invadat de cărți și hârtii și să găsească, dacă se poate, un fel de coerență în haosul vieții. Înainte de boală, tocmai se apucase de munca asta odată cu renovarea apartamentului. O masă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
motive și obsesii ale literaturii romantice și moderne franțuzești și germane, iar Matei, citindu-ne din Poe și Dylan Thomas, ne convingea că aerul acestora ideatic ne este comun și abordabil. Nichita citea cu glas tare din Ion Barbu și postumele lui Eminescu, eu din Nietzsche și Rilke, „apărându-l” intens și „excesiv” pe Dostoievski; ne convingeam pe noi Înșine și ne „produceam” nouă Înșine, În ambientul fals și mocirlos al literaturii vremii, un alt aer, ambițios, și care se potrivea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
titanic, eliberarea sa de motivele săltărețe ale folclorului, dorința sa, vai, nesatisfăcută, de a zidi o operă monumentală cu titlul Andrei Mureșanu! Atât G. Călinescu, cât și splendidul comparatist care a fost profesorul clujean D. Popovici, citindu-i cu atenție postumele, mai ales, au înțeles în ce rezidă, în fapt, geniul autorului, dar și al unor romanțe sentimentale, excesiv popularizate de generația următoare, de un Vlahuță și de alții, ce vedeau mai ales „minorul”, „agreabilul”, „accesibilul” unui gust format dinspre poeții
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
silit. (Panu și Creangă) Izbucnirea lui Eminescu împotriva lui Maiorescu și Convorbiriștilor (Vezi, pagina din dreapta) Eminescu a fost un răzvrătit nu numai în ruperea formelor consacrate, în prefacerea limbii, ritmurilor etc. ci și în atitudinea sa socială, vădită în multe postume, adică în poeziile neselectate de Convorbiriști. [ANECDOTE AFORISME 1949]* Istoria lui Marin Florea cu țiganii care au atacat o mănăstire de maici. Au spart cămările, jefuind. Un câne a apucat din cămara darurilor un colac și s-a dus cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și una de nopți. În fond, ar trebui să iei cărțile pe care să le tot recitești fără să îmbătrânești. Și dacă aș avea și timp și aș vrea să nu-mi uit limba, eu aș lua un Eminescu, cu postume cu tot, un Caragiale, și m-aș lua în fugă și pe mine. Sub braț cu Ion Creangă. Te rog să lași, pentru final, o poezie de-a ta, dintre cele pe care le mai descifrezi dintre manuscrisele tale vechi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acasă, ești genială, nu ți-am spus, ce mai vrei, nu-ți ajunge?/ lasă-ne pe noi cel puțin să ne vedem publicate creațiile cât suntem încă în viață/ noi care nu avem nici o șansă de-a ne vedea publicate postumele/ tu ai tot timpul în față, operele tale pot să aștepte/ oricum ele sunt scrise pentru totdeauna/ fie că le publici acum sau peste o mie de ani/ valoarea lor rămâne aceeași.../ nu te putem lăsa să ieși la lumină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
În categoria de POVESTIRI sunt încadrate operele: Poveste ( Prostia omenească), Moș Nichifor Cotcariul (considerată nuvelă - pentru lungimea ei), Povestea unui om leneș, Moș Ion Roată, Popa. Opera lui Creangă nu a fost tipărită în volum, decât după moartea sa. Tipărirea postuma a scrierilor lui Creangă a ridicat unele probleme legate de clasificarea acestora, editorii încercând să orânduiască într-un fel sau în altul bucățile publicate de Ion Creangă în manualele școlare, în revistele vremii sau rămase în manuscris. Dominantele scrisului lui
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
sau, mai bine zis, din ce fusese împiedicat să dea - prin îndepărtarea cu forța, atâta timp, de la masa de scris. Iată, în acest sens, o dramatică mărturisire târzie, din epoca exilului, citată de Emil Manu în ediția din 1995 a Postumelor (Editura „Societății Adevărul“): „Sub apăsarea anilor de viață furați, a manuscriselor de mai multe ori confiscate și distruse, cu complexul sfâșietor că nu voi mai avea timp să scriu sau să spun ce mai am de spus sau de scris
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
traduceri de proză), la care sunt de adăugat textele publicistice nestrânse în cărți, precum și editarea, în exil, a trei reviste internaționale de literatură. Un adevărat continent literar cu încă destule zone puțin cunoscute și cu unele chiar nedefrișate (v. și postumele inedite care apar în continuare, cum este și ediția amintită mai înainte). După 1968 am devenit coleg de redacție cu Ion Caraion, la România literară, unde l-a chemat vechiul său prieten Geo Dumitrescu, datorită căruia s-a refăcut acolo
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cărților interzise de papalitate. Deși Machiavelli pare să fi avut reputația de a fi "machiavelic" în Florența înaintea morții sale, aceasta reputație pare să nu se fi răspândit la Romă până în 1532. Una dintre cele mai concludențe explicații pentru publicarea postuma a lucrărilor lui Machiavelli face că proiectul să apară ca fiind aproape accidental atunci când s-au pornit furtunile care în anii ulteriori s-au dezlănțuit în legătură cu Machiavelli 34. În anii 1530, unul dintre cele mai aprige conflicte dintre autorii italieni
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
proletar prin vizibilizarea mai cu seamă a unui repertoriu poetic seleciv din textele poetice eminesciene"), trecându-se la N. Iorga care produce "schimbarea canonului de interpretare a operei eminesciene", în perspectiva Sămănătorului, G. Ibrăileanu (discuția privind "oportunitatea sau inoportunitatea publicării postumelor"), bineînțeles Macedonski și de aici, la un jurnal al maladiei poetului cu întreaga retorică stârnită în jurul ei, cu valul epigonilor (Al. Vlahuță mai ales), făcând un portret robot al acestora ("Cu cine seamănă epigonul:") și cu o amplă tratare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
scrierilor lui Eminescu, vorbind despre cel de al șaselea volum din seria de Opere pe care o realizează aceasta la Editura Minerva, dar observațiile vizează întreaga muncă a editoarei, observând "întinsa cunoaștere a epocii", iar în ceea ce privește readucerea în actualitate a postumelor, Dan Mănucă atrage atenția asupra faptului că editoarea "le grupează după un criteriu" ce "contribuie la reconstituirea a ceea ce am putea numi stilul psihologic sau ideatic. Procedeul este acela al arheologului, care nu numai că nu neglijează contextul, dar îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Același lucru îl aflăm privitor la Variante. Exerciții & moloz pentru că "opera se constituie din poeme cu statut autonom, rezultate dintr-o supunere neabătută disciplinei clasiciste (așa-zisele antume), dar și din bucăți pe care nu le considera demne de publicare (postumele)", manuscrisele aducând dovada unui "proces de exercitare permanentizat, asemănător cu actele de solfegiere la care se dedau instrumentiștii și vocaliștii". Exercițiile sunt glosate pe ani, începând din 1866 și terminând cu 1882. În continuare avem tratate, tot în manieră de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Editura Justin & George Justinian Tambozi, Editura Cartea Aromână, Constanța, 2000. 6 Acest studiu, ca și studiul introductiv la M. Eminescu, Basme în proză (Ediție îngrijită de Ion Pillat. Editura Cartea Românească, București, 1939), Eminescu și basmul popular, alături de studiul introductiv Postumele lui Eminescu, la ediția M. Eminescu, Poezii postume (Ediție îngrijită de Ion Pillat. Editura Cartea Românească, București, 1939, Colecția Pagin alese, serie nouă, nr. 39-40) figurează în volumul Ion Pillat, Opere. Proză (1910-1942). Tradiție și literatură. Răsfoind clasicii noștri. Ediție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să-l ia de model sînt cei care l-au Înțeles rău. Spre deosebire de Ulise care coboară În Ithaca pe deplin lămurit asupra aventurilor lui, Tezeu iese din labirint cu mîinile goale. De fapt, unica sa biruința certă a fost aceea postumă, citată de Platon În Fedon. Tezeu făgăduise lui Apolo că, de va scăpa cu viață din labirint, atenienii vor face În fiecare an o procesiune la Delos. Și a rămas lege ca, din clipa plecării corăbiei spre Deîos și pînă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
anul 1929. Adun într-un periplu impresiile cronicarilor de artă plastică, îndeosebi pe acelea care adâncesc trăsăturile portretului de artist și ale artei sale, de la imaginea unui„abil ilustrator” (George Oprescu, 1933) ori „desenator dibaci” (Oscar Han, 1933) până la recunoașterea postuma a valorii operei sale care „autoritara și singulară, constituie ea însăși un capitol aparte al artei românești așezat însă, cu certitudine, în imediata vecinătate a celor mai mari contemporani” (Radu Ionescu, 1996). Deși pare surprins că într-un bildungsroman, artistul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]