1,960 matches
-
lui îi aparține lui Costel Stancu, cel care a selectat dintre inedite poemele menite să ilustreze cât mai bine propria sa viziune despre poezia celui dispărut. O combinație firească de sentimentalism și literatură, menită să se transforme într-o efigie postumă a poetului Ion Chichere. Cartea are coerență internă (poate prea multă), poemele creionează în succesiunea lor un chip al poetului. Prin felul cum sunt ordonate poemele în volum se poate vorbi, într-un fel, de fixarea - conștientă sau nu - de către
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
poezie, uneori dormita sau se prefăcea că doarme, alteori ținea să citească el ca să arate celorlalți ce înseamnă cu adevărat poezia. Viață de boem, de spectacol, poezie așișderea". Ceea ce reușește această antologie pe alocuri excesiv de pioasă din grijă pentru imaginea postumă a poetului este ca, pe lângă exercițiul de nostalgie oferit tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat, să ofere revelația întinderii lumii poeziei lui Ion Chichere. Poezia a fost dimensiunea cea mai importantă a existenței acestui personaj boem și teribilist
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
alt critic de stânga al regimului comunist de la noi a fost Petre Pandrea: un disident, în sensul propriu al acestui cuvânt. Pentru așa ceva părea să se pregătească radicalizarea poeziei lui Nicolae Labiș, militând pentru recuperarea unui Marx tânăr. Tot romanul postum al lui I. D. Sârbu Adio, Europa! (apărut după 1989) își construiește critica dură a regimului comunist din punctul de vedere al unui personaj care crede că răul vine dintr-o proastă înțelegere și aplicare a marxismului. Comunismul românesc a denaturat
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
singular și presărat de mai multe paradoxuri. În timpul vieții, scriitorul s-a bucurat de o prețuire limitată, adevărata sa consacrare producându-se după trecerea la cele veșnice. Editat greu în vremea când a trăit, a avut parte de generoase reeditări postume. Nepremiat de nimeni pe când trăia, ba chiar respins de la premiere, a reușit performanța de a i se decerna premiul Societății Scriitorilor Români post mortem. Receptat la fel de lent a beneficiat, în posteritate, de un tratament plin de atenție din partea criticii literare
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
12, nr. 6, 1962), din care rezultă limpede că dramaturgul era „meloman” - cum se autocaracteriza - dispunând de „ureche, memorie și gust muzical bine dezvoltat”. Detaliile Ecaterinei Logadi, dincolo de pitorescul, propriu „omului Caragiale”, transformă scrisoarea în document peren de excepțională valoare postumă, ce nu mai suportă comentarii marginale. În perioada elaborării Metodei de violoncel (1952) și eseul Studiul violoncelului (1956), profesorul Dimitrie G. Dinicu (1898 - 1964) lucra intens la câteva Contribuții la arta interpretării muzicale ce se doreau un corolar la procesul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
a fost invitată de onoare. Viața unui învățător dintr-un sat din Pirinei pare să aibă resurse inepuizabile de a provoca uimire: falangist care îi înfruntă pe partizani și moare apărând Sfântul Sacrament în 1944 și se bucură de recunoaștere postumă în timpul dictaturii lui Franco, până când, după șase decenii, confesiunea descoperită întâmplător și adresată presupusei fiice dezvăluie faptul că a luptat în rândul partizanilor antifranchiști. Și surprizele nu se încheie, pentru că la început de mileniu III, alte dezvăluiri îl arată pe
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
o explicație mitologică despre originea lumii, oricît de exotică ar fi ea, este acceptată mult mai lesne decît o înlănțuire cauzală de tip fizic (așa cum e big bang-ul), a cărei viziune, tocmai pentru că nu oferă consolări, motivații sau răsplăți postume, ajunge să nemulțumească pe toată lumea. Și astfel, de la artistul aflat în căutarea unor vedenii cît mai bizare și pînă la arhitectul meșterind machete edilitare pe calculator, de la teologul dornic să-și vadă religia confirmată și pînă la filozoful care privește
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
îndurate pe lumea asta îl fac pe cel care se apropie de moarte să se concentreze asupra lumii de dincolo. El își pune speranțele în posibile schimbări în bine în viitor. Stă în puterea lui să pună bazele unui trai postum pe măsura dorințelor. Riturile compensatorii iau forme dintre cele mai diverse. Nesiguri că cei apropiați vor îndeplini datinile potrivit tradiției, bătrânii preiau grija propriei înmormântări încă din timpul vieții. Ei își fac pomenile, parastasul - asemuit adesea cu o masă de
Studii de antropologie by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Journalistic/6934_a_8259]
-
l-a publicat pe Internet și în diverse reviste sau jurnale cu numele meu! Eu nu-mi permit să discut atât de familiar cu Tatăl nostru ceresc". Nu a fost totuși auzit Paler de toată lumea, din moment ce bizara falsă atribuire continuă și postum. În revista de la Târgoviște CONTRASENS (nr. din 7 iulie a.c.), primită recent la redacție, dăm peste fragmente din același abracadabrant "Interviu cu Dumnezeu", atribuit lui Octavian Paler fără să fi fost al lui. Ne întrebăm ce e mai rău în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6941_a_8266]
-
grupate în capitolul generic cântece sociale. Excepții fericite au făcut colecția lui G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române (1885), care are câteva texte ale arestaților, aceea a lui Petru Bilțiu Dăncuș, de la sfârșitul secolului al XIXlea, Colecțiune de hori..., apărută postum, în 1970, aceea a Elenei Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român (1903), cu două texte ale închisorii, Bela Bártók, Rumanian Folk Musik (Haga, 1975), care cuprinde Jail Song (cântece de temniță) și aceea a lui I. Oprișan, Folclor din Moldova
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
asigura un post de bibliotecar de unde se pensionează în 1959, redactând și un testament editorial. În anii de interdicție a scris enorm de mult. Mă întorc la Muzeu și manuscrise. După moartea Tatălui meu au început încet să apară lucrări postume. La începutul anilor 70 am inceput sa editez la Ed. „Minerva" seria de „Opere„ conform Testamentului editorial" al Tatălui meu, în 12 volume, ale căror manuscrise originale au fost predate Muzelui Literaturii. Vă solicit deci, domnule Prim-ministru, să faceți
Scrisoarea fiicei lui Lucian Blaga către Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81541_a_82866]
-
asigura un post de bibliotecar de unde se pensionează în 1959, redactând și un testament editorial. În anii de interdicție a scris enorm de mult. Mă întorc la Muzeu și manuscrise. După moartea Tatălui meu au început încet să apară lucrări postume. La începutul anilor 70 am inceput sa editez la Ed. „Minerva" seria de „Opere„ conform Testamentului editorial" al Tatălui meu, în 12 volume, ale căror manuscrise originale au fost predate Muzelui Literaturii. Vă solicit deci, domnule Prim-ministru, să faceți
Scrisoarea fiicei lui Lucian Blaga către Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81542_a_82867]
-
mai nemernic dintre toate mișeleștile păcate existente."1 Dacă în Argument G. Ardeleanu etalează obiectul cercetării sale, în cuprinsul cărții descifrăm metoda sa de lucru: lungi dar seducătoare paranteze, ipoteze, nuanțări, propriile sale "aggiornamento"-uri, lupte de idei cu adversarii postumi ai lui N. Steinhardt (Al. Mirodan, Al. Sever, V. Rusu etc.), argumente și corectări necesare, fără a face "nici hagiografii, nici rechizitoriu", interesante și solid argumentate studii de caz; convocarea celor mai autorizate nume în problema convertirii religioase - de la Apostolul
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
Cît vă mîngîie acest gen de recunoaștere? - Da, sînt invitat cîteodată, în unele orașe ale țării, în semn de "recunoaștere". Dar nu vă ascund că, în pofida bunăvoinței amfitrionilor cărora le mulțumesc din inimă, ele au pentru mine un gust cumva postum, gustul celui ce, vorba lui Caragiale, referitoare la o analoagă situație, "începe să trăiască după ce a murit". La ce să mă mai aștept? Ce s-ar mai putea repara? Viața, în miezurile ei palpitînde, în frăgezimile ei chemătoare, în fascinantele
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
moartea, moartea altora, fără să o epuizeze, de aceea anul 2004 este unul semnificativ. 2004 este anul morții lui Geo Dumitrescu, moarte care a contribuit decisiv și explicit pentru mine la tăcere și absență. Ulterior, într-un elan de afecțiune postumă și bucurie îndrăgostită am decupat fotografia poetului (din redacția R.l., autor Ion Cucu) și am înrămat-o în rândul fotografiilor familiale, deseori ea stârnind confuzie printre vizitatori ș...ț în rezumat, ca și prin poetul Geo Dumitrescu (pe care îl
Poemul Și scrisoarea by Răzvan-Ionuț Pricop () [Corola-journal/Journalistic/8085_a_9410]
-
învierii lui sistematice sub blitzurile turiștilor orientali. Din ce obscură pricină medicală s-a stins, într-o garsonieră confort trei, scriind o propoziție premonitorie, nu vom putea afla. Tot astfel, nu vom ști vreodată prin ce minune mediatică, surescitarea vizitelor postume reușește să-i redea, preț de câteva minute, suflul vital. Alegoria, palidă, e piesa de rezistență a textului, altminteri minuscul. "BLONDA: Da, l-am înșelat, iar el a aflat. Întâi a vrut să mă ucidă, apoi și-a cerut iertare
Antologia provințialului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8112_a_9437]
-
s-o înțeleagă. Cu alte cuvinte, există în lume forțe obscure și ininteligibile care fac ce vor din viața omului, fără să-i dea socoteală și fără să-i ofere satisfacția compensatoare a unei înțelegeri sau măcar a unei mîntuiri postume. Într-o viziune tragică, dreptatea nu există și justiția e cea pe care o fac zeii. Rostul omului este să fie la cheremul lor, fără explicații suplimentare. Dacă ar exista o explicație, nu am avea de-a face cu o
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
Mircea Lăzăroniu Remarcabil prin opera autobiografică, postumă în cea mai mare parte, și intrigînd prin enormitatea cazului, Maurice Sachs, pe numele adevărat Maurice Ettinghausen, născut în 1906, mort după toate probabilitățile în 1945, este aproape necunoscut la noi, după cum și în Franța rămîne un autor pentru happy
Mult chinuitul Maurice Sachs by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6959_a_8284]
-
Porumboiu. Aplaudat în picioare, Pintilie a fost la fel de pus pe șotii că în tot timpul festivalului. "Trebuie să spun ceva profund emoționant", a spus el după ce în sala s-a lăsat tăcerea. "Am crezut că premiul asta este o chestie postuma. E o zi foarte aproape fericită. Unul din motivele fericirii este faptul că premiul este oferit de Corneliu ... dar e premiul lui sau e premiul meu?", a mai întrebat Pintilie, care s-a depărțit de public cu un sărut cinematografic
"Sin retorno" de Miguel Cohan - Trofeul Transilvania 2011. Lista premiilor în cadrul Galei TIFF () [Corola-journal/Journalistic/69776_a_71101]
-
pentru o întreagă vreme istorică: amestec de excese, ignoranța, dispreț, arbitrariu în exercitarea puterii, personaj îndeajuns de "pitoresc" prin cumulul de contraste spre a incita verva cronicarului anonim ce-i descrie "istoria" în versuri usturătoare, dar si pana unui comentator postum, pitarul Hristache, în "Istoria faptelor lui Mavroghene Vodă și a răzmeritei din timpul lui pe la 1790". În același mod, Mavrogheni devine un personaj de elecție al lui Dionisie Ecleziarhul, sau, mai tîrziu, al evocărilor lui Ion Ghica. În fine, mai
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
schimbat vipia și tihna siestei din Huzurei cu ploile și ceața din Londra. Viața bate cartea? Da, pentru o zi-două, pentru că Țăndărei tot Huzurei (de la „huzurit”, nu-i așa?) rămîne: acolo, în ficțiunile unui prozator care, în ultimul roman, tipărit postum, predă și o lecție de istorie: a anului 1917, în carte, repetîndu-și straniul interludiu, cum îl numește, azi: „Peste cîțiva ani, bîjbîiala asta va fi o lecție de istorie. Va fi scris acolo ce s-a întîmplat și de ce, cine
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
lui Matei Vișniec sau romanul lui Bruno de Cessole, L‘heure de la fermature dans les jardins d’Occident, constituie scenarii mai plauzibile pentru „biografia” celui care, deși a refuzat să se lase „biografiat” în timpul vieții, a ajuns să fie reconsiderat postum pornind de la textele sale confesive - scrisori, caiete ș.a. sau de la anecdotica biografică. Totodată, înclină să considere că sarcina unei biografii e de a recupera cît mai fidel intenția autorului monografiat pornind de la operele sale antume. Iar atunci cînd Cioran afirmă
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
Cronicar Din Bucureștiul Cultural În BUCUREȘTIUL CULTURAL (nr. 118, octombrie) am remarcat grupajul de articole dedicate lui Marius Robescu. Daniel Cristea-Enache scrie despre romanul postum Trunchiul și așchia, publicat în 2005-2006 la Editura Muzeul Literaturii Române, roman lipsit de receptare critică la momentul apariției, iar doi dintre colegii de generație și apropiații poetului dispărut, e vorba despre Nicolae Prelipceanu și Constantin Abăluță, îl evocă în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4240_a_5565]
-
adevărat una, se află în dorința subită și inexplicabilă a lui Eric de a se tunde în cartierul unde a copilărit, la un anumit frizer. Gestul în sine este banal, el însă dobândește proporții odiseice pentru acest Ulisse postmodern, postuman, postum. Întoarcerea în îndepărtata Ithaca a copilăriei presupune o călătorie obstaculată, periculoasă prin cosmopolisul ca metaforă a unei lumi fracturate, aflată întrun echilibru precar. Pe parcursul acestei călătorii, Eric pierde tot, soția, imperiul, reperele. La capătul drumului este demența circumstanț iată de
Apocalipsa cosmopolitană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4249_a_5574]
-
Antonescu. În introducerea primului volum, cuprinzând cursul de istoria logicii din anul universitar 1929- 1930, Mircea Vulcănescu și Constantin Noica recunoșteau că tipărirea cursurilor rostite e o trădare a intențiilor lui Nae Ionescu. Ea se justifică doar prin caracterul ei postum: salvarea din „opera vie“ a ceea ce se mai poate salva, păstrând conștiința lacunelor pe care le cuprinde „opera tipărită“. Era, de asemenea, și un gest al discipolilor, fecundați de ideile răspândite de maestru, de a recunoaște ceea ce îi datorează și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]