340 matches
-
1991. Dahl, R. A., Who Governs? Democracy and Power in an American City, New Haven, Yale University Press, 1961. Deutsch, K. W., The Nerves of Government. Models of Political Communication and Control, New York, Free Press, 1966, trad. it. I nervi del potere, Milano, Etas Libri, 1972. Divided Government and the Politics of Constitutional Reform, în PS Political Science & Politics, December 1991, pp. 634-657. Fabbrini, S., Politica e mutamenti sociali. Alternative a confronto sullo stato sociale, Bologna, Il Mulino, 1988. -, Il presidenzialismo degli
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Press, 1970. Jordan, A. G., Iron triangles, woolly corporatism, or elastic nets: images of the policy process, în Journal of Public Policy, febbraio 1981, pp. 95-123. Lasswell, H. D., Il processo decisionale: sette categorie di analisi funzionale, în H. D. Laswell, Potere, politica e personalità (ed. M. Stoppino), Torino, UTET, 1975, pp. 658-682. Lewanski, R., Governare l'ambiente. Attori e processi della politica ambientale, Bologna, Il Mulino, 1997. Lindberg, L. N. și Maier, C. S. (ed.), The Politics of Inflation and Economic
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
hoarda; pedeapsa orice nesupunere, dar și asigura bunăstarea supușilor. Ca la maimuțele de astăzi. - Și ce v’a făcut să renunțați la acest Eden? - Ceva de genul „nemulțumitului i se ia darul“. Adică am preferat postura unui evadat hăituit de poteră. Culmea e că ne hăituim singuri. Am evadat de sub controlul Naturii, iar asta Înseamnă și de sub controlul numărului nostru, iar asta În situația În care tot atâta Soare coboară pe Pământ, ba chiar - imperceptibil - tot mai puțin. - Aha! Mie Natura
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ticălos, batjocuirind o muiere tânără. Doi pumni în fălci, i-am smuls flinta, i-am rupt-o în genunchi și i-am aruncat-o în cap. Musai ca să-mi sting mânia. Așa am deschis iar vrana nenorocirilor. Fugind de răul poterilor mi-a ieșit în cale buluc de turci ; mi-au luat pe Nicola, singura-mi mângâiere. Și turma mi-au furat-o. Ai... ai... că multe-aș avea de spus !.. Un alt ortac din viitoarea ceată, scăpără struna lăutei pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fiice ale familiei Caraman, 4 studenti basarabeni, 14 tinerii poeți - George Mărgărit, Alecu Popovici, Florin Modreanu, Gh. Nichituș și alți câțiva. Speranța refugiaților basarabeni de a se reîntoarce acasă se spulberase. Destinele erau diferite: unii, În special tineri, arestați de poterile rusești, au fost transportați peste Prut și despre mulți nu s-a mai știut nimic. Alții, nu puțini, care au avut oarecare activitate, nu neapărat politică, au fost arestați, judecați și condamnați la Închisoare pe termene lipsite de criterii și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
son parca) può vedersi giunta a sommo valor, somma bontade. Voi Saggio, voi clemente, voi cortese onde nel primo fior de' più verd' anni vi fu dato da Dio si grande impero, per ristorar tutti gli andati danni: e, con potere eguale al bel penssero, por sempiterno fine a tante offese 4. Veronica Franco (1546-1591) De la mama ei, și ea fostă curtezană, Veronica a învățat să se ocupe de trupul ei și de mintea ei pentru a-și pune în valoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Înviere, când tot satul era la biserică, oamenii grecului au dat foc la casele răzeșilor și așa au ars și documentele urmașilor Craiului. Au dat foc și la biserică în noaptea de Înviere. S-au revoltat răzeșii, dar a venit potera și i-a împușcat. Așa s-a făcut grecul stăpân pe aceste pământuri...” Am ajuns într-o văioagă plină de corni înfloriți. Totdeauna m-a minunat mirosul lor amar, vestitor de primăvară și de drum nou. Dintr-o cișmea veche
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și nu-l vedeai, dar el era acolo. Când le fura, găinile nu mai cotcodăceau, porcul nu mai țipa, buhaii amuțeau și mergeau ca mieii după el. Ca să nu-i spună pe numele Celui Rău, oamenii l-au botezat Cataroi. Potera nu putea să-l prindă. Sau nu voia. Într-o dimineață, au pus răzeșii mâna pe furci și topoare, s-au dus la Cataroi acasă, dar hoțul își făcuse vizuină și a ieșit de partea cealaltă a crângului. S-au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
prezente mereu la nivelul cuvântului. POEZIA TRADIȚIONALĂ Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Zări subțire-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestora se ascund tainele sacre ale vieții, timpului, iubirii și morții, este sugerată, În poem, printr-o enumerare de evocari nostalgice, menite să sugereze, ideea perisabilității acestora. Vârstele ființei, momentele grave ale vieții, eterna rotire a anotimpurilor, vremurile vechi cu „poteri și haiduci” sau timpurile noii sensibilități „simboliste”, sunt popasuri ale timpului făcute În eterna lui devenire. Nu este de prisos să se adauge, că În poezia „Aci sosi pe vremuri” a lui Ion Pillat, se reia unul din miturile dezvoltate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
New York. Ottaway M., Carothers T., (coord.), 2000, Funding Virtue: Aid and Democracy Promotion, Carnegie Endowment For International Peace, Washington DC. Palombella G., 2002, L'autorità dei diritti: i siritti fondamentali fra istituzioni e norme, Laterza, Bari-Roma. Panebianco A., 2004, Il potere, lo stato, la libertà, Il Mulino, Bologna. Papadimitriu D., Phinnemore D., 2004, "Europeanization, Conditionality and Domestic Change: the Twinning Exercise and the Administrative Reform in Romania", Journal of Common Market Studies, 42, 3, pp. 619-39. Pevehouse J.C., 2002, "Democracy from
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Values in the European Convention", in Mobilizing Politics and Society? The EU Convention's Impact on Southern Europe, sub îngrijirea lui S. Lucarelli, C. Radaelli, Routledge, Londra, pp. 24-40. Piana D., 2005b, Le istituzioni nella mente, ancore di legittimità del potere politico, Rubbettino, Soveria Mannelli. Piana D., 2006, "Constitutional Cultures in New Member States. Between Europeanization and National Traditions", in Après enlargement, sub îngrijirea lui W. Sadurski, J. Ziller, European University Institute, Fiesole. Pinelli C, 2003, Il momento della scrittura, Il
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
D. Stone, A. Denham, Manchester University Press, Manchester, pp. 1-16. Stone Sweet A., 2000, Governing with Judges, Oxford University Press, Oxford. Stone Sweet A., Sandholtz W., Fligstein N., 2001, The Institutionalization of Europe, Oxford University Press, Oxford. Stoppino M., 1968, Potere politico e stato, Giuffrè, Milano. Surel Y., 1996, "The Role of Cognitive and Normative Frame in Policy Making", Journal of European Public Policy, 7, 4, pp. 495-512. Taschner H.C., 1993, "Free Movement of Students, Retired Persons and Other European Citizens
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
la lacrimi știu că varsă(bis) Câte lacrimi a vărsat Făce-am o fântână-n sat Fântână cu cinci izvoare (bis) Două dulci și trei amare(bis) Bucur Vai, dragă Codrene, unde va fi al nostru căpitan, va fi urmărit de poteră și va fi vai și amar de el! Codrean Nu-i nimic, măi dragă, Bucur bine zici că va fi prins de vreun guleraș ciocoi, dar, mai bine hai săi cântăm cântecul. Haiducii cântă. S-a dus Bujor sus la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mă gândesc Pe ce cale să pornesc Frați de-ai mei să mai găsesc C-am avut cinci sute cinci De voinici, români, haiduci Cu ei în codru când intram, Moarte prin dușmani făceam. Ciocoii dac-am văzut Mii de poteri au făcut Frunza-n codru s-a rărit Haiducii s-au risipit. Numai singur am rămas Și de haiduci nu mă las Voi lupta, lupta mereu Până voi cădea și eu Voi lupa, lupta, măi frate Până voi cădea la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la lacrimi știu că varsă(bis) Câte lacrimi a vărsat Făce-am o fântână-n sat Fântână cu cinci izvoare (bis) Două dulci și trei amare(bis) Bucur Vai, dragă Codrene, unde va fi al nostru căpitan, va fi urmărit de poteră și va fi vai și amar de el! Codrean Nu-i nimic, măi dragă, Bucur bine zici că va fi prins de vreun guleraș ciocoi, dar, mai bine hai săi cântăm cântecul. Haiducii cântă. S-a dus Bujor sus la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mă gândesc Pe ce cale să pornesc Frați de-ai mei să mai găsesc C-am avut cinci sute cinci De voinici, români, haiduci Cu ei în codru când intram, Moarte prin dușmani făceam. Ciocoii dac-am văzut Mii de poteri au făcut Frunza-n codru s-a rărit Haiducii s-au risipit. Numai singur am rămas Și de haiduci nu mă las Voi lupta, lupta mereu Până voi cădea și eu Voi lupa, lupta, măi frate Până voi cădea la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Pierre, Les sommets de l'État: essai sur l'élite du pouvoir en France, Paris, Seuil, 1994. Bloomfield, Paul, Uncommon people. A study of England's elite, London, H. Hamilton, 1955. Bobbio, Norberto, Il Dubbio e la scelta: intellettuali e potere nella societa contemporanea, Roma, Nuova Italia scientifica, 1993. Bottomore, T.B., Elites and society, Middlesex, Pelikan Book, 1964. Brym, Robert, Intellectuals and politics, London, Allen&Unwin, 1980. Burguière, André, Revel, Jacques (dir.), Histoire de la France. Choix culturels et mémoire, Paris, Seuil
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la cur de frică să nu iasă cu alai mare. Ăia de unde-l luase era casă de boieri d-ăia vechi, fă - palat, nu casă! Trei săptămâni după aia ne-am ținut numai prin păduri, că drumurile era înțesate de poteri." " Când i-am arătat lingura lu' Păun, săracu' - șefu' nostru de-atunci înjunghiat acu' doi ani de-ai lu' Boacă - el l-a luat pe Rică deoparte, l-a mângâiat pe cap, și i-a dat alte linguri să-ndoaie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și ca un avertisment intolerabil adresat oricărui agresor, Haiduc ajunsese acum să țopăie în trei picioare, târșâindu-și corpul în salturi dizgrațioase, oribile, ca ultimul handicapat din specia canidelor. Era ca și cum l-am fi văzut pe Pintea Viteazul mutilat de poterile arnăuților, cu piciorul ologit și o sarsana la gât, stând la un colț de stradă și întinzând în fața trecătorilor grăbiți și indiferenți mâna descărnată și tremurătoare, pentru a primi un nenorocit de gologan. În scurt timp, Haiduc ajunsese al o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la prima veste despre el. În seara zilei de 18 decembrie 1950, Toma Pirău trimite pe gazda sa, Dumitru Cornea, să-i ceară ajutor fratelui. Acesta, conform angajamentului asumat, se duce și dă informațiile la Securitate. Imediat se organizează o poteră de douăzeci de oameni, care a luat cu asalt casa lui Dumitru Cornea. Ce a urmat am evocat în episodul trecut. Telegrama ne mai dă un detaliu, în timpul luptelor banditul a fost somat încontinuu să se predea, la care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
altri fussi pieno di experienza. E163 della fede mia non și doverrebbe dubitare, perché, havendo sempre observato la fede, io non debbo imparare hora a romperla; et chi è stato fedele et buono 43 anni, che io ho, non debbe potere mutare natură; et della fede et della bontà mia ne è testimonio la povertà mia. Desidererei adunque che voi ancoră mi scrivessi quello che sopra questa materia vi paia. Et a voi mi raccomando. Șiș felix. Die x decembris 1513164
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
2, în Archivio Capitolare di Pistoia, ÎI, p. 392. Bădia, Iodoco del (ed.), "Salvalaglio", în Miscellanea fiorentina di erudizione e storia, I, 1886, pp. 47-48. Beani, Gaetano, Niccolò Forteguerri cardinale di Teano. Notizie storiche, Popolo Pistoiese, Pistoia, 1891. Bertelli, Sergio, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp. 5-15. Bizzocchi, Roberto, Chiesa e potere nella Toscana del Quattrocento, Îl Mulino, Bologna, 1987. Brown, Alison M., "The Humanist Portrait of Cosimo de' Medici, Pater Patriae", în Journal of the Warburg
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Miscellanea fiorentina di erudizione e storia, I, 1886, pp. 47-48. Beani, Gaetano, Niccolò Forteguerri cardinale di Teano. Notizie storiche, Popolo Pistoiese, Pistoia, 1891. Bertelli, Sergio, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp. 5-15. Bizzocchi, Roberto, Chiesa e potere nella Toscana del Quattrocento, Îl Mulino, Bologna, 1987. Brown, Alison M., "The Humanist Portrait of Cosimo de' Medici, Pater Patriae", în Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, XXIV, 1961, pp. 186-221. ---, Bartolomeo Scală, 1430-1497, Chancellor of Florența: The Humanist
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ambiente culturale pistoiese del Quattrocento", în Studi storici pistoiesi, I, 1976, pp. 57-72. ---, "Centro e periferia: Pistoia nell'orbita fiorentina durante îl '500", în Pistoia: una città nella stato mediceo, Pistoia, Comune di Pistoia, 1980, pp. 9-147. Guarini, E. Fasano, "Potere centrale e comunità soggette nel Granducato di Cosimo I", în Rivista storica italiană, LXXXIX, 1977, pp. 490-538. Guasti, C. (ed.), I capitoli del Comune di Firenze, Cellini, Firenze, 1866, vol. I, capitolul din 9 octombrie 1336. Guasti, C., (ed.), Commissioni
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]