2,294 matches
-
în Transilvania... Peste tot, Vetucă, potera-i pe picior de război... Se pregătesc dulăii de marea confruntare cu Țara... Gloata nu mai poate fi întoarsă din drum... Pâine și libertate, asta-i cerința întregii nații. Mâine-poimâine buboiul crapă! Va fi potop, Vetucă! Va fi poc-poc și bum-bum, vorba lui Papagal. Și de-o fi ca eu să nu mai fiu, rogu-te să mă ierți și să ai grijă de copii, copiii noștri, Vetucă!.. Și să știi că te‑am iubit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
puneau viața în pericol. Vijeliile, puhoaiele, tornadele care se abăteau asupra bieților oameni se soldau mai de fiecare dată cu victime și cu dispariții din rândul acestora. La acestea se mai adăuga și arșița nemiloasă a soarelui care-și trimetea potopul de raze încinse direct în creștetele culegătorilor cât era ziua de mare, plus cnutul nemilos al vătafului care te tatua pentru toată viața, sau pecetea bumbacului, cum o numeau lucrătorii. Aceștia mai încasau adesea și pentru nelegiuirea de a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Poate și din cauza asta, târziu, în noapte, l-am auzit pe bunicul spunându-i bunicii ceva în genul: depravatul ăsta mic s-a țicnit de tot, trebuie dus din nou la oraș. Dar bunica, puțin mai sensibilă, a aruncat un potop de vorbe cu surdină asupra lui, solicitându-i, imperativ, să nu mă mai eticheteze așa, pentru că, la urma-urmei, cu ce este de vină copilul, cui să-i semene, dacă nu lui bunică-su și lui tac-su, care s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
bisericile mă-tii de dezertor, că nici atunci când e vorba de moarte, la o adică, nu uiți de curve", ploaie pe care colonelul a aruncat-o nemilos asupra sa, în vreme ce soldatul, pleoștit rău, părea că nu se sinchisește de acest potop, ba chiar a avut puterea să-mi facă și cu ochiul, dându-mi a-nțelege că doamna Valy a știut să-i aprecieze cum se cuvine mărturisirile complete. Străluceau ca în filme căștile soldaților care-l purtau pe umeri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
adunarea îndoliată, nu ar fi dat tonul la zâmbete și chicoteli în preajma regretatului dispărut. Și am mai observat ceva interesant la înmormântări. Se întâmpla ca pe unii dintre cei chemați la ceruri să-i cunosc foarte bine, ca pe Vasile Potop, vecinul nostru, de la cealaltă scară a blocului. Când se îngânau binișor seara și noaptea, numai ce-o auzeam pe madam Eufrosina, soția lui Potop, care striga de la fereastra apartamentului către soțul ei, pe când acesta venea pe două cărări duble, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ca pe unii dintre cei chemați la ceruri să-i cunosc foarte bine, ca pe Vasile Potop, vecinul nostru, de la cealaltă scară a blocului. Când se îngânau binișor seara și noaptea, numai ce-o auzeam pe madam Eufrosina, soția lui Potop, care striga de la fereastra apartamentului către soțul ei, pe când acesta venea pe două cărări duble, după expresia Ninetei, către casă: "Boșorog nenorocit ce ești, iar te-ai îmbătat ca porcul, iar vii fără niciun sfanț în buzunar, fără nicio fărâmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
își reconsidera, energetic vorbind, startul, și se avânta atât de năvalnic, încât nu se oprea decât în ușa de la intrarea în bloc, dacă aceasta era închisă. Impactul cu neașteptatul cerber producea un zgomot destul de neplăcut, motiv pentru care soția lui Potop, pentru a arăta că are o deosebită considerație pentru locatarii treziți din primul somn al nopții, încerca să-i spună lui Vasile că ar fi fost bine să evite întâlnirea cu neprietenoasa ușă: "Dar nu ajungi tu în casă, nenorocitule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nu ajungi tu în casă, nenorocitule?! De ți-o mai trebui ție plimbare nocturnă pe două cărări, să nu-mi zici mie Eufrosina, strânge-te-ar să te strângă Cel de Sus de pe pământ!" Când a sosit clipa ca Vasile Potop să dea ortul popii, bineînțeles că am fost și eu la înmormântare, pentru că așa e frumos și civilizat, mi-a explicat mama, că nenea Vasile Potop a fost un vecin bun, săritor și civilizat, că era singurul vecin care spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să te strângă Cel de Sus de pe pământ!" Când a sosit clipa ca Vasile Potop să dea ortul popii, bineînțeles că am fost și eu la înmormântare, pentru că așa e frumos și civilizat, mi-a explicat mama, că nenea Vasile Potop a fost un vecin bun, săritor și civilizat, că era singurul vecin care spunea, din inimă, și săru' mâna la doamne, și, cu siguranță, pentru a răsplăti toate acestea, și eu mă voi comporta evlavios, mergând în urma carului mortuar. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
că era singurul vecin care spunea, din inimă, și săru' mâna la doamne, și, cu siguranță, pentru a răsplăti toate acestea, și eu mă voi comporta evlavios, mergând în urma carului mortuar. Eu, sincer să fiu, cunoscându-l pe vecinul Vasile Potop din caracterizările de seară/noapte ale soției sale, am crezut că este vorba despre un alt Vasile Potop care a murit, dar tata m-a adus imediat cu picioarele pe pământ, cu "dar taci odată tu-ți Dumnezeii mă-tii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
răsplăti toate acestea, și eu mă voi comporta evlavios, mergând în urma carului mortuar. Eu, sincer să fiu, cunoscându-l pe vecinul Vasile Potop din caracterizările de seară/noapte ale soției sale, am crezut că este vorba despre un alt Vasile Potop care a murit, dar tata m-a adus imediat cu picioarele pe pământ, cu "dar taci odată tu-ți Dumnezeii mă-tii, și ascult-o pe mă-ta, că e vorba chiar despre vecinul nostru Potop, și marș o dată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
despre un alt Vasile Potop care a murit, dar tata m-a adus imediat cu picioarele pe pământ, cu "dar taci odată tu-ți Dumnezeii mă-tii, și ascult-o pe mă-ta, că e vorba chiar despre vecinul nostru Potop, și marș o dată la înmormântare, mai tacă-ți fleanca asta isteață..." Atunci, deodată, iluminându-mă, am înțeles ce moment fericit este moartea în viața unui om: Vasile Potop devenise un om vrednic de toată lauda. Percepția asta a mea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ascult-o pe mă-ta, că e vorba chiar despre vecinul nostru Potop, și marș o dată la înmormântare, mai tacă-ți fleanca asta isteață..." Atunci, deodată, iluminându-mă, am înțeles ce moment fericit este moartea în viața unui om: Vasile Potop devenise un om vrednic de toată lauda. Percepția asta a mea a fost întărită chiar de soția lui Vasile Potop care, mergând, cucernică, în urma carului mortuar, după ce preotul sfârșea cântarea, trecând la glume cu dascălul, madam Potop, plângând amarnic, bocind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
-ți fleanca asta isteață..." Atunci, deodată, iluminându-mă, am înțeles ce moment fericit este moartea în viața unui om: Vasile Potop devenise un om vrednic de toată lauda. Percepția asta a mea a fost întărită chiar de soția lui Vasile Potop care, mergând, cucernică, în urma carului mortuar, după ce preotul sfârșea cântarea, trecând la glume cu dascălul, madam Potop, plângând amarnic, bocind de sălta toaleta de pe ea, spunea în sfârșit, am priceput eu adevărul despre soțul ei: Că n-a fost soț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
unui om: Vasile Potop devenise un om vrednic de toată lauda. Percepția asta a mea a fost întărită chiar de soția lui Vasile Potop care, mergând, cucernică, în urma carului mortuar, după ce preotul sfârșea cântarea, trecând la glume cu dascălul, madam Potop, plângând amarnic, bocind de sălta toaleta de pe ea, spunea în sfârșit, am priceput eu adevărul despre soțul ei: Că n-a fost soț și tată mai vrednic decât tine, Vasile! Că numai eu știu, Vasile, eu și copilașii, câtă dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
toate și ne luminai sufletul, ne aduceai bucuria vieții în casă, Vasile, Vasile..." La atâta durere și revărsare de laude, să mă ierte Dumnezeu, dar iar am căzut în păcatul de a nu crede că mortul este chiar nea Vasile Potop, omul caracterizat altfel, de la fereastră, de madam Potop. Atunci m-am apropiat și mai mult de sicriu. Surpriză: era chiar el. Parcă-l și vedeam cum voia să cucerească scările de la intrarea în bloc. Omule, mi-am zis, dar poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vieții în casă, Vasile, Vasile..." La atâta durere și revărsare de laude, să mă ierte Dumnezeu, dar iar am căzut în păcatul de a nu crede că mortul este chiar nea Vasile Potop, omul caracterizat altfel, de la fereastră, de madam Potop. Atunci m-am apropiat și mai mult de sicriu. Surpriză: era chiar el. Parcă-l și vedeam cum voia să cucerească scările de la intrarea în bloc. Omule, mi-am zis, dar poate că doamna care jeluiește de mama focului, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mult de sicriu. Surpriză: era chiar el. Parcă-l și vedeam cum voia să cucerească scările de la intrarea în bloc. Omule, mi-am zis, dar poate că doamna care jeluiește de mama focului, la căpătâiul lui, n-o fi madam Potop, cea de la fereastra mereu nervoasă. Am privit-o și pe ea cu mai mare atenție și mi-am dat seama că era, neîndoielnic, aceeași madam Potop, care, în sfârșit, se hotărâse să spună adevărul gol-goluț întregii lumi, despre soțul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
că doamna care jeluiește de mama focului, la căpătâiul lui, n-o fi madam Potop, cea de la fereastra mereu nervoasă. Am privit-o și pe ea cu mai mare atenție și mi-am dat seama că era, neîndoielnic, aceeași madam Potop, care, în sfârșit, se hotărâse să spună adevărul gol-goluț întregii lumi, despre soțul ei. Iată, mi-am zis, înțelegând în sfârșit totul, că moartea este o adevărată mană cerească pentru om. De-atunci nu m-am mai temut niciodată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
va exista și în întuneric. Sângele? Roșu. E roșu ca să-mi țină și atunci de frig. Iar frigul îl voi simți ca pe un zvâcnet amorțit. Dincolo de armonie este turnul în care individul simte. Norii curgeau din cer într-un potop de lacrimi. O vântoasă era pornită pe măturat copacii. Luz Maria, Lucecita. Când cade ploaia mocănit, picăturile una câte una se adună în ochiuri de apă. Griul uniform din jur le ține de urât. Plâng norii bătuți de vânt, vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
urcării noastre spirituale, zidul abrupt ce ne conduce spre transcendent, constatăm că există mai multe căi pentru a ajunge în vârf. Multitudinea popoarelor și a culturilor apare în mod clar încă de la începutul primei cărți a Bibliei ebraice. După relatarea potopului, descendența fiilor lui Noe este enumerată "după generațiile lor, în popoarele lor" (Gen., 10, 11). În Noul Testament relatarea Rusaliilor din Faptele Apostolilor (cap. 2) dă un răspuns confuziei limbilor: sunt enumerate diferite popoare și limbile lor, printre care și arabii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
au îngrozit mai ales Parisul. Să vezi, prietene, cum își îngroapă aceștia morții; unii din ei, într-adevăr, își duc morții la cimitir fără preot și-i îngroapă în pământ. Alții nu fac așa.. Își voi povesti: Se potolise marele potop, ce cășunase peste țara aceasta și lumea scăpase, cu bine și sănătate. Într-un din vile plec să văd cel mai mare cimitir din Paris, care se numește "Pere Lachaise = Per Lașez". Închipuiește-ti, prietene, o colină, cu o-ntindere de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
A fost cel care a făcut Biblia, l-am lămurit eu. De la început până la sfârșit. El a făcut Tablele Legii pe Muntele Sinai și a condus poporul în țara promisă. El a asediat Ierihonul și a înecat lumea în apele potopului. Și tot el a avut grijă ca Iisus să se nască în Betleem, să fie botezat în apa Iordanului și să-și țină Predica de pe Munte, ca apoi să fie răstignit și să învie în a treia zi. Totul. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
se întoarcă. Karma cea implacabilă! glumi Bart dar zâmbetul lui nu apucă să-și termine energia când ploaia crescu brusc în intensitate, atât de mult încât, cum zicea cândva un hâtru, nu vedeai nici să îți scoți ochii. Ploua torențial, potop curat. Ca o părere, prin ploaia deasă, Arm zări un motel. O fracțiune de secundă, se miră de haloul albastru din jurul firmei luminoase. Ciudat, mintea îi lucra cu o viteză de care nu se credea capabilă. "De la ploaie" își zise
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mijloacele cu scopurile. Depinde cum utilizăm aceste progrese, ce idealuri slujim cu mijloacele respective. Alegerea ne aparține. Iar fervoarea cu care ne aruncăm unii contra altora nu e decît expresia sărăciei noastre interioare și a conflictului intern care ne macină. "Potopul" lăuntric nu mai poate fi ignorat, avem a-l conștientiza și a așeza noi temelii vieții noastre. Trăim așa cum suntem, iar ceea ce se întîmplă ne privește pe toți, căci "toată făptura împreună suspină și împreună are dureri"37. Există valori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]