389 matches
-
ca Biserica universală să celebreze cu devoțiune și solemnitate nașterea sa la cer, în ziua de 4 octombrie, adică ziua în care, eliberat din temnița trupului, s-a urcat în împărăția cerească. 10. Vă rugăm, așadar, pe voi toți, vă povățuim și vă îndemnăm în Domnul, comunicându-vă prin această scriere apostolică, ca în ziua amintită să vă rugați cu fervoare și bucurie laudele divine în amintirea sa și să implorați cu umilință ca prin mijlocirea și meritele sale să putem
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o moschee, creștinii mai încolo o biserică și evreii peste tot un neam. — Slujesc vecernia cei de la schitul Fecioarei, îl trezi călăuza sa. — Da, da, să mă ajuți. O să trimit patru frați călugări să vadă și să învețe. Să-i povățuiești. Deprinde de la ei și sfinția ta să vorbești românește, că cine știe... Am mai zis: mânăstirea o să se cheme Sinaia. Să mă ajuți să-mi țin legământul. — Acum, hai să ne rugăm! Se lăsară amândoi în genunchi pe iarbă; printre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cuvântul lui spus liniștit cumpănea greu. Doamna Maria era cea care încerca din umbră să tragă toate ițele și-l atrăgea pe vodă acolo unde dorea ea; dar ca un făcut cei doi, Dinu și mitropolitul Theodosie, mereu atenți, îl povățuiau pe măria sa în așa fel încât de la Matei Vodă Basarabul nimeni nu mai domnise cu atâta strălucire ca Șerban. Focul, cântându-și cântecul, arunca pale aurii prin grilajul de fier forjat al ușiței, fermecând înserarea. În momentul intrării unui slujitor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-i scape din mână scrisoarea lui Corai, spuse: În zori s-a primit o scrisoare de la cel ce ne-a slujit cu credință îngrijindu-ne sănătatea, cinstitul Anton Corai - doftorul și prietenul nostru. Jupâni dumneavoastră, aș vrea să mă povățuiți de bine în legătură cu cele înfățișate în scrisoare. Dumneata, mare logofete, dă citire celor scrise ca să fie cunoscute de divan. Ștefan Cantacuzino, zâmbind acru, se ridică de la locul său, aplecându-se luă scrisoarea și pe măsură ce avansa cu lectura scrisorii glasul îi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
constă în producerea de idei, concepte și obiecte noi, imaginația se manifestă în planul creației artistice ca un element ce contribuie decisiv la realizarea operei de artă. Totodată, privită din perspectivă religioasă, imaginația, sau "mișcarea de la sine"257 a minții, "povățuită de credință"258, este cea dintâi formă de vedere a lui Dumnezeu, ajutându-l pe privitor să transgreseze granițele lumii reale și să pătrundă într-o lume a spiritualului. Fig. 11. Judecata de apoi. Mănăstirea Voroneț. Detaliu Dincolo de aceasta, imaginația
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
era În viață, dintre cei patru frați: ceilalți au plecat rând pe rând, prea devreme.Tanti Eleonora, că așa se numea era o femeie aprigă și plină de Înțelepciune. M-a iubit ca pe propria ei fiică și m-a povățuit așa cum a povățuit-o pe fiică-sa. Când m-a anunțat verișoara mea despre deces, a doua zi am plecat spre localitatea natală să fiu aproape de ea și să o ajut să ducă la bun sfârșit cele trebuincioase În asemenea
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
dintre cei patru frați: ceilalți au plecat rând pe rând, prea devreme.Tanti Eleonora, că așa se numea era o femeie aprigă și plină de Înțelepciune. M-a iubit ca pe propria ei fiică și m-a povățuit așa cum a povățuit-o pe fiică-sa. Când m-a anunțat verișoara mea despre deces, a doua zi am plecat spre localitatea natală să fiu aproape de ea și să o ajut să ducă la bun sfârșit cele trebuincioase În asemenea Împrejurări. În noaptea
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
de înscriși într-o catagrafie datând din 1846, nu s-a dat de urma decât a 81 dintre ei, pentru că "nu poate cunoaște, căci ei, care mai toți nu au nici o statornicie în acest oraș, ... ducîndu-se pe unde interesurile îi povățuiește - și mai cu osebire acum cu întîmplare urmată a boalei holerii - s-au împrăștiat fieștecare pe unde au putut"254. Tot în cursul lunii august, la 10/22, pribeagul revoluționar Gheorghe Sion îi scria din Bucovina lui Ioan Alecsandri că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-i dea mâna, iar doamna Bologa plânse o săptămână întreagă, rugîndu-se Atotputernicului să-i întoarcă băiatul pe calea cea bună. Apostol se hotărâse de mult să urmeze filozofia. Auzind aceasta, indignarea protopopului se înteți și, ca să frângă cerbicia fiului rătăcit, povățui pe doamna Bologa să-i refuze mijloacele bănești. Abiturientul se posomorî. Câteva zile de-a rândul avu lungi consfătuiri cu singurul său prieten din Parva, cu Alexandru Pălăgieșu, care făcuse cursul de notar și acuma era practicant, în așteptare să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
că nu-i bine ce faci, că ești ofițer și s-ar putea să ai mari neplăceri pentru asemenea îndrăzneli nesocotite. Chiar directorul de la "Parvana", și doar ce român a fost el totdeauna, mi-a spus pe față să te povățuiesc să te astâmperi. Dânsul a fost prieten bun cu bietul tatăl tău, dar azi își vede de banca lui și nu crâcnește, cum nu crâcnesc nici ceilalți, aici și pretutindeni... Ascultând pe maică-sa, gândurile lui Apostol răvășeau prin colțurile
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în lanț s-o legi - Dar vorba aceea serie-ori de glumă Cu care pasiunea-mi s-o diregi Vei spune tu? - O taci - o taci, n-o spune - Ai spus-o? -S mânios, tu-nțelepciune! În van vorba ta blând povățuește - La seriositatea ta surâd; Spre sărutare gura-ți se-ncrețește, Spre sărutare ochii tăi se-nchid; Șireată ești! sub geana ce umbrește Ochi-ți sclipesc și-mi pare că ei râd; Cu brațul ți-i acoperi?... Supărată? Ce te prefaci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
noi. Anul trecut sosi în musafirie la mine, unu’ - Costică a’ lui Ciuntu - cu căruța cu cai. Mi-a povestit de una, de alta, l-am omenit cu ce aveam prin casă, și pe-nserat și-a înhămat caii. L-am povățuit: “Stai omule, cum să pleci acum, doar n-au intrat zilele în sac, odihnește- te în odaia mare din față, și dimineață, odihnit, o vei lua din loc.“ El, nu și nu, că vrea să ajungă acasă mai repede. Obosit
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
spre exemplu, Poezia cu moț (dar și multe altele, care induc mental imagini analogice) la un paragraf care, de pildă, concentrează o întreagă viziune asupra ritualului religios, viziune redusă la absurdul unui paralogism voluntar, cu trimitere la domesticul simplist: "Triodul povățuiește creștinismul prin fasole, caritatea prin mazăre bătută și castitatea prin murături"194, până la acoperirea unei secvențe însemnate în economia textului. Miza paralelismului devalorizant nu este "raportul de asemănare, ci asemănarea raporturilor"195, o observație justă care clarifică, în esență, funcția
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Aur, Omilii la Facere, omil. III, IV, în PSB, vol. 21, p. 51) „... noi să ne plinim datoria noastră și să le întindem mână de ajutor, vorbindu-le cu multă blândețe. Și fericitul Pavel ne îndeamnă la fel, zicând: Să povățuim cu blândețe pe cei ce stau împotrivă, că doar le va da Dumnezeu pocăință spre cunoașterea adevărului și se vor trezi din cursa diavolului, prinși fiind de el, pentru a-i face voia (II Tim. 2, 25-26), vezi că îi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
închisă. Cum ne purtăm în biserică? Atunci când intrăm în biserică ne purtăm cu evlavie și decență: Ne facem semnul Sfintei Cruci spunând rugăciunea: „Intra-voi în casa Ta, închina-mă-voi în biserica Ta cea sfântă, întru frica Ta, Doamne, povățuiește-mă pentru vrăjmașii mei, îndreptează înaintea Ta calea mea”. Ne îndreptăm spre Altar și ne închinăm mai întâi icoanei expuse în iconostas, unde de obicei este icoana Învierii și cea a patronului bisericii. Mergem pe solee (pragul din fața catapetesmei) închinându
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
de marele domn Ștefan, spre stânga era clădirea școlii israelite, în dreapta, după dugheni înghesuite, se zărea Biserica Sf. Dumitru, zidită din porunca feciorului Răreșoaiei. Tânărul, când carul atinse apa Bahluiului, își luă la revedere de la tovarășul mai vârstnic, care-l povățui să se întoarcă cu el acasă și să lase slujbele târgoveților. Bucuros că a ajuns, omul îndreptă boii spre dugheana lui Ițic, un evreu negricios, cu gura știrbă, care nu se înghesuia la înavuțire, ca megieșii lui. Ziua bună, domnule
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
îl auzi doar pe tribunul care-l ținuse lângă el înjurând printre dinți. Istoricii aveau să scrie că, de comun acord, comandanții celor opt legiuni au propus marșul asupra Romei și că nu se știe ce zeu potrivnic l-a povățuit pe Germanicus să refuze. Pentru că în acea zi, fără să știe, Germanicus a hotărât că viața sa avea să fie scurtă. Nici un militar n-a înțeles acea obediență totală, sinucigașă față de Tiberius. Nici unul nu și-a închipuit că puternicul dux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Kleinert un pfund de Franck-Aroma sau cine știe ce alt flecușteț, înainte de a merge pe un drum ocolit la magazinul cel nou cu rucsacul în spinare. Nu trebuia să ne vadă nimeni și, dacă totuși am fi fost văzuți vreodată, Felix fusese povățuit să cumpere un buchet de garoafe. Florile, toți erau de acord, erau mai proaspete acolo - toată lumea și le procura de la magazinul cel nou - și așa se face că la părinții lui Felix era întotdeauna un buchețel de garoafe în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
rămâi aici, la Londra, Îi spuse ea. N-ai nici o siguranță dacă te angajezi la un scriitor. Dar pentru Theodora, siguranța nu era importantă. Pasajul ei preferat din Ambasadorii era cel În care eroul Între două vârste, Lambert Strether, Își povățuiește mai tânărul prieten, pe micul Bilham, În timpul unei petreceri pariziene În aer liber: „Nu uita că ești tânăr - binecuvântat de tânăr; dimpotrivă, bucură-te de lucrul acesta și trăiește-l din plin. Trăiește cât mai intens; e o greșeală să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
preoții, cît și Episcopul, mîncînd împreună din aceeași pîine, iar prin acest mijloc sănătos dăruiau nemurirea și păzeau oamenii de moarte". 62 A fost o onoare deosebită pentru Sf. Ioan Gură de Aur ca Episcopul Flavian al Antiohiei să îl povățuiască să-și învețe poporul. Aceste pilde nu erau obișnuite în Biserică, iar Episcopii, care au fost primii să îngăduie preoților obișnuiți să propovăduiască Evanghelia, au fost mișcați de extraordinara virtute și cunoaștere a acestora. Harurile Sf. Augustin l-au făcut
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să găsească "oamenii potriviți care să îi învețe pe ceilalți" marea doctrină evanghelică. Acești oameni sînt caracterizați de Apostol prin epitetul de "credincioși", și a dorit nu numai ca Timotei să le încredințeze doctrina primită de la el, ci "i-a povățuit": et quae audisti a me per multos testes, haec commenda fidelibus hominibus qui idonei erunt et alios docere. II. Timotei II, 2. 73 Is. VIII, 1. 74 Strom. Lib. 1. 75 Spun insensibil, pentru că aceste treceri nu se fac niciodată
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
simțea în stare. O copleșise din senin o puternică emoție, un presentiment pe care nu și-l putea explica, de nemărginită panică. Nu, hotărât! Nu era bine să intre în jocul de-a trecutul. Mintea ei riguroasă și înțeleaptă o povățuia să nu-și tulbure drumul și norocul, să meargă înainte pe calea ei bătătorită, lipsită de obstacole. Clara adormi cu greu în acea noapte, foindu-se întruna în așternut. I se părea, în mod cu totul ciudat, că între ea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
la vale acest raport în întregul lui, împreună cu toate anexele. În același timp când în comisia Camerii se petreceau cele arătate mai sus, "Romînul", care a declarat de cu vreme că împărtășește în cestiunea evreilor părerea redactorului său d. Costinescu, povățuia țara să fie cu minte și să adopte soluția patronilor săi, amenințînd-o în caz contrariu cu toate relele închipuite și neînchipuite, cu soarta chedivului, cu lovitura de stat, cu "însîngerarea țării" ș. c. l. Povețile și amenințările gazetei personale a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mi s-a părut că și în închisoare poți găsi o viață enormă. — Ultima idee lăudabilă am citit-o în Crestomația mea, când aveam doisprezece ani, spuse Aglaia. — Asta-i filosofie, remarcă Adelaida, sunteți filosof și ați venit ca să ne povățuiți. Poate că aveți dreptate, zâmbi prințul, cred că într-adevăr sunt filosof și, cine știe, poate chiar am de gând să vă povățuiesc... Așa ceva s-ar putea, zău că s-ar putea. — Și filosofia dumneavoastră e exact ca a Evlampiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aveam doisprezece ani, spuse Aglaia. — Asta-i filosofie, remarcă Adelaida, sunteți filosof și ați venit ca să ne povățuiți. Poate că aveți dreptate, zâmbi prințul, cred că într-adevăr sunt filosof și, cine știe, poate chiar am de gând să vă povățuiesc... Așa ceva s-ar putea, zău că s-ar putea. — Și filosofia dumneavoastră e exact ca a Evlampiei Nikolaevna, interveni iarăși Aglaia, știți, e văduva unui funcționar, care ne vizitează uneori ca să cerșească. Toată menirea vieții ei e ieftinătatea; numai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]