290 matches
-
caracter într-un șir, începând de la care să se extragă un număr de caractere. număr caractere reprezintă numărul de caractere de extras începând cu valoarea pozițională a argumentului debut. Rezultat: Extragerea unui caracter sau un grup de caractere, potrivit unei valori poziționale, dintr-un șir de caractere sau valoare. Funcția MID este complementară cu funcțiile LEFT și RIGHT. În cazul în care primul argument este valoare numerică, funcțiile LEFT, RIGHT și MID returnează șiruri de caractere. Dacă rezultatul returnat constituie o intrare
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
extrage din acesta elementele cu care se formează data nașterii. CNP este un cod compozit format din 13 caractere. Semnificația primelor 7 caractere este următoarea: primul caracter semnifică genul (sexul) persoanei (1pentru masculin și 2-pentru feminin); următoarele două caractere (valorile poziționale 2 și 3) semnifică anul nașterii; următoarele două caractere (valorile poziționale 4 și 5) semnifică luna nașterii, iar ultimele două (valorile poziționale 6 și 7) semnifică ziua nașterii. Funcția tip „dată calendaristică” DATESERIAL returnează un număr dată în format calendaristic
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
este un cod compozit format din 13 caractere. Semnificația primelor 7 caractere este următoarea: primul caracter semnifică genul (sexul) persoanei (1pentru masculin și 2-pentru feminin); următoarele două caractere (valorile poziționale 2 și 3) semnifică anul nașterii; următoarele două caractere (valorile poziționale 4 și 5) semnifică luna nașterii, iar ultimele două (valorile poziționale 6 și 7) semnifică ziua nașterii. Funcția tip „dată calendaristică” DATESERIAL returnează un număr dată în format calendaristic, dacă sunt precizate argumentele „An”, „Lună” și „Zi”. Practic, fiecare argument
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
caractere este următoarea: primul caracter semnifică genul (sexul) persoanei (1pentru masculin și 2-pentru feminin); următoarele două caractere (valorile poziționale 2 și 3) semnifică anul nașterii; următoarele două caractere (valorile poziționale 4 și 5) semnifică luna nașterii, iar ultimele două (valorile poziționale 6 și 7) semnifică ziua nașterii. Funcția tip „dată calendaristică” DATESERIAL returnează un număr dată în format calendaristic, dacă sunt precizate argumentele „An”, „Lună” și „Zi”. Practic, fiecare argument al funcției DATESERIAL este substituit cu funcția MID ce extrage din
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
7) semnifică ziua nașterii. Funcția tip „dată calendaristică” DATESERIAL returnează un număr dată în format calendaristic, dacă sunt precizate argumentele „An”, „Lună” și „Zi”. Practic, fiecare argument al funcției DATESERIAL este substituit cu funcția MID ce extrage din atributul CNPAngajat, pozițional, câte două caractere ce reprezintă anul, luna și ziua nașterii. Convertirea șirurilor de caractere în valori numerice prin funcția VAL Sintaxă: VAL(text) text este fie un șir de caractere (cuprins între ghilimele), fie un nume de atribut ce conține
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
pentru care se dorește înlocuirea caracterelor. text vechi este un șir de caractere sau o valoare numerică sursă (de înlocuit; text nou este un șir de caractere sau o valoare numerică destinație (cu care text vechi urmează a fi înlocuit); [start] precizează valoarea pozițională a caracterului de unde operează înlocuire (implicit, de la primul caracter); [număr] precizează la a câta apariție a șirului specificat ca text vechi să se efectueze înlocuirea cu text nou. Rezultat: Un text în care un nou șir de caractere/valoare (text nou) a înlocuit
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
articulațiilor sale și nu discontinuă, așa cum apare ea frecvent analizată, ar trebui să accentuăm trăsăturile generale care îi conferă legitimitate: subminarea conceptelor, păstrarea contradicției, ironia, subtextul ideologic aproape mereu prezent, derivarea sensului dintr-o rețea de situații contingente, locale și poziționale, lipsa garanției unui sens central, absolut sau a unui traseu univoc de lectură etc. Autoreflexivitatea este o altă trăsătură distinctă a scriiturii, ea subevaluând referențialitatea limbajului și potențând spațiul intertextualității. De asemenea, se manifestă la acest nivel strategia antilimbajului care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la nivelul scriiturii prin adoptarea unor procedee care creează permanent senzația de mișcare, reașezare, rearanjare, fragmentare. Ideile-forță ale unui text sau certitudinile personale nu au dispărut, dar sunt înțelese acum ca fiind derivate dintr-o rețea de situații contingente, locale, poziționale. Garanția unui sens central, absolut sau al unui traseu univoc de lectură este exclusă, astfel încât spațiul infinit al citării, parodiei, colajului și ironiei este deschis. Scrisul-ca-experiență-a-limitelor (Julia Kristeva) ia în considerare elementele hibride, eterogene, plurale, participând în acest mod atât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în timp nu este posibilă decât prin existența lucrurilor reale pe care eu le percep în afara mea."119 Este această circularitate vicioasă la Kant? Într-o primă vedere, da. Pentru că este clar că el gândește de la bun început o "echivalență pozițională" între conștiința existenței mele și conștiința existenței lucrurilor din afara mea. Totuși, nu este vorba decât despre ipostaze ale aceleiași conștiințe, care, desigur, angajează timpul: este vorba despre conștiința de timp. Fără îndoială, timpul este cel care susține, "obiectiv", ambele existențe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că în "ființa" sa subzistă "ca"-ul. Tocmai acesta este operatorul prin care "ceva" și încă "ceva", ambii termeni constituiți ca ceva (descoperiți) în locul-de-deschidere, pot fi aduși la o unitate, constituiți împreună într-o relație de sens "ca". Duplicitatea pozițională a acestuia exprimă forța operațională a lui "ca". De aceea trebuie să ne gândim dacă nu cumva acesta aduce, în unitatea celor doi "ceva", o sincronie care nu poate fi altfel înțeleasă decât ca timporizare. Ceea ce înseamnă că acest "ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapt, actele de timporizare judicativă sunt de la bun început în structura judecăți, așa încât aceasta, deși trebuie luată în sens de act universal în orizontul dictaturii judicative, este ea însăși obiectuală. Este vorba aici, și în cazul judecății, despre o dualitate pozițională și operațională, care pre-condiționează dintru început tot ce se află în orizontul menționat. Constituite într-o reciprocitate sesizabilă doar din perspectiva reducției judicative, dualitatea în cauză este constitutivă pentru ceea ce, în acest orizont, aparține gândirii, rostirii, făptuirii; așa încât, pe de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
oferi (dona) timpul atunci când timporizează (în-ființează) înlăuntrul structurii judecății: el este "substratul" care suportă predicarea; iar aceasta din urmă, ca act de a lega, nu este posibilă altfel decât prin intervenția temporală a verbului. Faptul că subiectul are o preeminență pozițională față de celelalte trei elemente ale judecății a mai fost susținut în această lucrare; acum se adaugă un context nou, care dat fiind contextul! are rosturi semantice. Subiectul, ca poziție logică structurantă, ce crează contexte de gândire, rostire și făptuire, împreună cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
anuale, către proprietarii terenurilor afectate pentru perioada cât afectarea se menține, de către titularul de acord petrolier. ... (2) Nivelul rentei plătibile se stabilește la nivelul celei mai mari producții agricole/viticole/pomicole/silvice posibil a fi realizată pe terenuri cu caracteristici poziționale și geomorfologice asemănătoare cu ale terenului în cauză, în lipsa oricărei poluări. ... (3) Valoarea rentei plătibile se stabilește pe baza unei expertize legal întocmite. ... Articolul 25 Accesul la terenurile afectate de servitutea legal instituită se stabilește prin negociere între unitățile specializate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181716_a_183045]
-
sprijină pe terenul sociologiei, prin dizolvarea punctelor de vedere specifice în sinteza sociologică, prin „sociologizarea” disciplinelor particulare; în viziunea gustiană, fiecare știință particulară își depășește obiectul specific și tinde să aibă nu doar o valoare în sine, ci și una „pozițională”, determinată de poziția respectivei științe în contextul structural al întregului (Stahl, 1971, 80-81). Produsul proiectat al unei abordări interdisciplinare va fi o sinteză care nu exclude punctul de vedere specializat, ci îl răsucește cu fața spre condiționarea socială a fenomenului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
scris greșesc, sunt superficiali ). Activitatea de învățare reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate, ce a urmărit obiectivele de referință: 1.1, 1.2, 2.3, a fost verificată prin exerciții practice de formare a numerelor, folosind numărătoarea pozițională (tabla magnetică), elevii verbalizând permanent operațiile făcute. Pentru evaluarea activității de învățare am propus o fișă (fișa 2), având drept scop antrenarea gândirii, stimularea creativității, precum și menținerea unei atmosfere destinse pe parcursul momentului evaluativ. Fișa de lucru 2/ Formare, scriere I.
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
3, urmărește însușirea unor deprinderi de comunicare prin folosirea și interpretarea corectă și conștientă a termenilor matematici. Evaluarea activității de învățare menționate s-a realizat prin itemii fișei următoare, cu durata de 5 minute. Fișa de lucru./ Sistemul de numerație pozițional I.1 Completează enunțurile: a) Semnele grafice prin care se reprezintă numerele naturale se numesc............. . Pentru scrierea numerelor se folosesc cifre............... . Sistemul de numerație pe care îl folosim este...... . b) Al doilea ordin din clasa unităților este ordinul....... .Al treilea
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
din clasa ....... este ordinul unităților de milioane. I.2. Colorează cu verde numerele pare și cu galben pe cele impare: 856 111; 429 004; 523 8000; 449 125; Rezultatele au arătat că elevii stăpânesc terminologia matematică privind sistemul de numerație pozițional, prin completarea corectă a spațiilor lacunare și recunosc numerele pare și impare, colorând conform cerinței . Activitățile de învățare-utilizarea axei numerelor pentru a preciza dacă un număr este „mai îndepărtat” sau „mai apropiat” de altul; exerciții de comparare a numerelor utilizând
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
fost propuse: pentru elevii care au obținut calificative de suficient și insuficient la unii itemi din cadrul probei de evaluare. Am propus un set de exerciții de numărare crescător si descrescător(în fiecare oră), exerciții de formare a numerelor folosind numărătoarea pozițională, cu verbalizarea și argumentarea modului de lucru, activități independente de folosire a tablei magnetice, intensificat lucrului cu materiale concrete, exerciții de utilizare a axei numerelor pentru a ușura compararea sau aproximarea, explicații suplimentare și sprijin la sarcinile la care întâmpină
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
Sisteme de joc: - contraatacul în relațiile 2x1, 3x2, 3x3: - cu pasă directă la vârful de contraatac; cu pasă la intermediar; - cu dribling pe centrul terenului sau pe partea laterală și pasă la vârf; - atacul rapid în relațiile 3x3, 4x4; - atacul pozițional 5 x 5 cu așezarea jucătorilor pe posturi: - cu depășiri și pătrunderi; - cu combinații tactice de 2 - 3 jucători; - acțiunile de finalizare (aruncări la coș) vor fi permanent dublate pentru recuperările la panou unul dintre cei mai importanți parametri ai
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
de a altera condiția libertariană în așa fel încât să se elimine aceste preferințe „patologice”. Problema este cea indicată și de Sen în (1970a), cea a preferințelor intruzive. Pentru a defini acest tip de preferințe, Blau introduce noțiunea de intensitate pozițională, o altă formulare pentru ideea de „simte mai puternic” anterior amintită: „sugerez că, în ordinea aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre preferința dintre aPb și cPd și cea dintre aPc și bPe nu spun
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de „simte mai puternic” anterior amintită: „sugerez că, în ordinea aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre preferința dintre aPb și cPd și cea dintre aPc și bPe nu spun nimic”.<footnote Ideea de intensitate pozițională nu presupune nicio comparație interpersonală, sau măsurare a intensității preferinței. În cuvintele lui Blau, „se poate argumenta că o altă instanță a lui „simte mai puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai intensă pozițional decât propria preferință asupra lui Di. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p.” [Blau, 1975, p. 398]. Pornind de la aceste două definiții, Blau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
număr de indivizi și strategii. Restricția elimină paradoxul<footnote Nu am furnizat o demonstrație pentru n alternative și n indivizi. O astfel de demonstrație poate fi găsită în Gibbard (1974). footnote>. 4.3.* Soluția Blau [d.4.3.1*] Intensitate pozițională: Dacă o persoană i preferă pe 1a lui 2a , pe 2a lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>. 4.3.* Soluția Blau [d.4.3.1*] Intensitate pozițională: Dacă o persoană i preferă pe 1a lui 2a , pe 2a lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă pozițional decât propria preferință între alternativele pe care el este decisiv. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p. [d.4.3.3*] Condiția Lni1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]