333 matches
-
de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal, produc puțin, iar rezistența la ger a tulpinilor este redusă. Atacul pe lăstari se manifestă începând cu luna mai. Ciuperca formează pâsle miceliene albicioase, prăfoase care înconjură lăstarii pe porțiuni mai mari sau mai mici și împiedică diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2. Făinarea europeană a agrișului Microsphaera grossulariae Boala este mai puțin răspândită și mai puțin păgubitoare decât precedenta. Simptome. Atacul se manifestă asemănător, în special pe frunze și mai rar pe ramuri și fructe. Spre deosebire de făinarea americană, petele albicioase și prăfoase nu devin cenușii-brunii, apariția cleistoteciilor fiind foarte rară. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației sporii răspândesc ciuperca, iar de la un an la altul ciuperca persistă prin miceliul de rezistență de sub solzii mugurilor și prin cleistotecii (fructificații de rezistență). Prevenire și combatere. Măsurile de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spori de culoare gălbuie. Grupurile de spori de vară, de culoare galbenă, cu o ușoară nuanță portocalie, acoperă toată suprafața inferioară a frunzelor, care se îngălbenesc și cad. Spre sfârșitul verii, printre grupurile cu spori de vară, ciuperca formează grupuri prăfoase cu spori de rezistență, de culoare neagră. Frunzele cad înainte de vreme (fig. 185). Transmitere-răspândire Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență În primăvară, ei germinează și vor produce primele infecții pe frunzele de zmeur. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este descoperită pe teritoriul țării noastre de către E. Docea în anul 1958, la o cultură de căpșuni din jurul orașului București. Simptome. Pe organele plantelor și în special pe frunze, ciuperca formează pete pâsloase, albicioase, ușor gălbui, care mai târziu devin prăfoase în urma formării unui număr mare de spori. Plantele atacate cresc mai puțin, frunzele se deformează și fructele sunt de slabă calitate, mici, nematurându se. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației patogenul este răspândit prin spori, iar în primăvară din miceliul de rezistență
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ca o boală ce depășește în unii ani, pierderile produse de mană. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este semnalată încă din 1954 de C. Sandu-Ville, iar acum este prezentă atât în culturile protejate cât și în cele de câmp. Simptome. Pe ambele fețe ale frunzei sau pe tulpini, apar zone acoperite cu o pâslă albă cu aspect prăfos, sub care țesuturile se îngălbenesc. Transmitere-răspândire. Pe frunze, ciuperca formează spori care sunt antrenați de vânt și pot infecta alte frunze și tulpini, dacă temperaturile sunt peste 20șC și frunzișul este ușor veștejit. Frunzele care se găsesc într-un mediu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și în câmp, în special pe trandafirii buchetari. Simptome. Ciuperca parazitează toate organele verzi formând o pâslă albicioasă, mai fină sau mai densă, constituită din miceliu. Sub aceste pâsle, țesuturile parazitate se îngălbenesc și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de făină, presărată pe frunze, tulpini sau chiar flori. Miceliul capătă în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca parazitează în condiții de secetă atmosferică, adică atunci când plantele transpiră puternic. Organele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe fața superioară, apar mici puncte brune, fructificații cu spori (picnidiile). La sfârșitul lunii mai, apar pe frunze pete de decolorare în dreptul cărora pe fața inferioară, apar mai întâi grupuri mici, galbene, de spori de vară și apoi grupuri negre, prăfoase, de spori de rezistență. Atacul puternic de rugină duce la desfrunzirea înainte de vreme a plantelor și la sensibilizarea lăstarilor care vor degera peste iarnă și se vor usca. Plantele atacate prezintă un număr redus de flori, iar fructele formate cad
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
localități ale țării, pe specii ale genului Valeriana: odolean, orbalț sau cujmărea de munte. Simptome. Primăvara, pe frunze apar pete mici gălbui în dreptul cărora pe fața inferioară se observă mici cupe. În timpul verii, în dreptul petelor punctiforme de decolorare apar grupuri prăfoase, brune, iar mai târziu când frunzele se usucă apar și grupuri prăfoase de culoare brun-negricioasă. Transmitere-răspândire Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin spori formați în fructificații (picnidii și ecidii) și prin sporii de vară. Sporii de rezistență (teliosporii) vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de munte. Simptome. Primăvara, pe frunze apar pete mici gălbui în dreptul cărora pe fața inferioară se observă mici cupe. În timpul verii, în dreptul petelor punctiforme de decolorare apar grupuri prăfoase, brune, iar mai târziu când frunzele se usucă apar și grupuri prăfoase de culoare brun-negricioasă. Transmitere-răspândire Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin spori formați în fructificații (picnidii și ecidii) și prin sporii de vară. Sporii de rezistență (teliosporii) vor asigura în primăvară, după germinare, primele infecții. Prevenire și combatere. Amplasarea corectă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toate limbile pămîntului. Eu mă simt un mare păcătos și-i cer iertare lui Dumnezeu. Secretul pictorului Pictorul Alvarez de Vega stătea în poarta micii sale căsuțe din periferia sudică a Havanei. O mahala tipic sud-americană, cu străzi desfundate și prăfoase, cu trotuare care n-au fost niciodată asfaltate. O bordură abia perceptibilă, cu locuri dese de întreruperi, schița anemic o delimitare între carosabil și zona pietonală. Totuși, atît rarele mașini de epocă ce colindau pe acolo, cît și pietonii, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
seama că trăiesc într-o lume fără cer, fără copaci și grădini, fără extaze bucolice, fără ape, pajiști și nori. Am uitat misterul adânc al nopții, radicalitatea amiezei, răcorile cosmice ale amurgului. Nu mai văd păsările, nu mai adulmec mirosul prăfos și umed al furtunii, nu mai percep, asfixiat de emoție, miracolul ploii și al stelelor. Nu mai privesc în sus, nu mai am organ pentru parfumuri și adieri. Foșnetul frunzelor uscate, transluciditatea nocturnă a lacurilor, sunetul indescifrabil al serii, iarba
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe măsură: „Fata tatii, nici Tomiță nu-i de-al nostru și-ai văzut cât zăbovește la fiecare ogradă!”. Era filozofia de viață simplă, decentă și bine articulată a acelui om absolut minunat care și-a crescut copiii în stepa prăfoasă și austeră a unui Bărăgan pârjolit vară de vară de arșiță nemiloasă. După plecarea bunicului nimic nu a mai fost la fel; se străduia bunica să-i suplinească absența, dar era covârșitor de greu, uneori se simțea parcă doborâtă și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
duplicate caricaturale ale bărbaților, ci de a îmbogăți și înnobila cu grație și echilibru viața. Despre "celelalte" inegalități de gen ale lumii patriarhale Andrei ȚĂRANU Acum mulți ani în urmă veneam de la București la Iași cu trenul, cu acel tren prăfos și încet, care oprea parcă prin toate gările, deși se declara accelerat. În compartiment, lângă noi era o doamnă din Bârlad, extrem de drăguță și binevoitoare, genul de contabilă la primărie sau profesoară de fizică la pensie. Ca toate doamnele de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
elaborate pentru conducătorii de vehicule care transportă deșeuri de azbest. ... (2) În cazul în care scurgerea este mică, deșeurile vor fi colectate în recipientul original și reîncărcate în mijlocul de transport. ... (3) În cazul în care scurgerea este substanțială și materialul prăfos, acesta va fi umezit și acoperit pentru prevenirea răspândirii în aer. Materialul va fi îndepărtat luându-se toate măsurile prevăzute prin instrucțiunile specifice, inclusiv privind utilizarea mijloacelor individuale de protecție corespunzătoare. ... Articolul 206 Vehiculele, recipientele refolosibile și mijloacele de acoperire
NORME SPECIFICE din 1996 de securitate a muncii pentru prelucrarea azbestului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113714_a_115043]
-
ne-au spus unde ne duc, vreun indicator sau altceva... Sub pază și a Început un periplu formidabil: ne duceau dintr-un loc În altul, pe praful acela, că, vă dați seama, erau niște călduri mari... Și pe drumurile acelea prăfoase ale Basarabiei ne purtau dintr-un loc În altul, până am ajuns Într-o localitate, Secureni, unde ne-au spus să intrăm În niște case care aparținuseră evreilor deportați. Cam câte zile a durat acest drum până la Secureni? Nu v-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să proiecteze mici umbre, iar zidurile văruite ale caselor păreau argintate. M-am dus la biserică și am aruncat o privire înăuntru. Era goală și cuprinsă de înserare, îmbălsămată de parfumul trandafirilor care păreau o învolburare de alb în aerul prăfos, încețoșat. Am ieșit din nou afară și am petrecut câtva timp privind diferitele corăbii de pe pietrele de mormânt, reliefate de razele piezișe ale soarelui. Întorcându-mă în stradă, mi-a dat prin gând că „Leul Negru“ era încă deschis și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
trenul, ora 1½ acolo. Rămas-bun de la Leopold, care pleacă spre Pesta și Viena, cu trenul, însoțit de Werner și Arnim. Noi plecăm în același timp cu trenul special prin Sinaia până la Izvor, iar de acolo cu trăsurile spre Comarnic, foarte prăfos, ora 3 acolo. Ora 3½ cu trenul special mai departe. Ora 7 sosirea la Cotroceni, miniștrii etc. de față. D. Brătianu la mine. La cameră treaba merge bine acum, votează legi. Comisia Dunării se amână probabil. Cinat cu Elisabeta pe
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la mine. Legea pentru proprietatea funciară în Dobrogea discutată la Cameră. Ora 12 primit în audiență oficială pe baronul von Ring, noul ministru plenipotențiar al Franței. După-amiaza la Elisabeta, care e foarte bine. Orele 5½-6½ plimbare cu trăsura, cald, vântos, prăfos. Seara scris. Dureri de cap. Duminică, 12 martie/28 februarie Vreme vântoasă, enorm de uscată, praf. Ora 10 la capela episcopală, pe jos înapoi. La Elisabeta, care e restabilită complet. Ora 1½ audiențe. După-amiaza cu Elisabeta. Luni, 1/13 martie
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
10½. Sâmbătă, 15/27 februarie Vreme minunată, -1°R. Înainte de amiază la ora 10½ Pherekyde, probabil astăzi va fi semnată pacea dintre Serbia și Bulgaria. Orele 11½-1 Stătescu, discutat organizarea justiției. După-amiaza audiențe. Orele 3-5 mare promenadă, foarte uscat și prăfos. Seara piquet cu Elisabeta, scris până la ora 11. Duminică, 16/28 februarie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază la ora 11½ președintele Camerei Lecca la mine, s-a împăcat din nou cu guvernul. După-amiaza audiențe între orele 1½ și 4½, apoi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
nisip câte un pinten în interiorul și exteriorul digului; se umplu pintenii cu balast și se compactează; se alege în groapa de umplutură balastul care se depune la exterioarele digului pe o latură de minim 4,0 m, iar materialul nisipos, prăfos argilos se depune în nucleu. Pintenul interior are rolul de drenaj al apelor de infiltrație spre rigola de colectare a apei. Importanța digurilor din punct de vedere funcțional: regularizarea albiilor; retenție; de îndiguire pentru protejarea terenurilor agricole; de protejare a
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
foarte atentă, asigurarea de piese de schimb pentru repararea operativă și un personal de deservire și depanare cu o pregătire specială pentru acest tip de utilaj. Pământurile în care pot lucra autoscreperele sunt în general de tip argilos, leossoid sau prăfos. Autoscreperele se pot utiliza în terenuri foarte umede sau mocirloase întrucât nu se poate realiza umplerea lăzii și nu se asigură aderența utilajului pentru asigurarea forței de tracțiune ce apare în momentul fazei de tăiere a pământului. Distanța optimă de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
starea în care se găsesc. În acest material nu se admit materii organice, resturi vegetale, rădăcini, lemn carbonizat, mâluri. Aceste materiale se aleg atât în groapa de împrumut cât și la depunere. Materialul de umplutură va respecta amestecul de nisip prăfos și balast precum și umiditatea, prescrise în proiect și caietul de sarcini a lucrării. 4.2.6. Execuția umpluturilor Umpluturile din dig se vor executa cu autoscrepere, acestea fiind utilaje terasiere specializate care pot executa concomitent excavarea, încărcarea, transportul, așternerea, compactarea
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
lucrărilor de execuție a digurilor se va da o atenție deosebită următoarelor operațiuni: trasarea cu exactitate a lucrării; conservarea în timpul execuției a reperelor de trasare permanente; pregătirea suprafeței de fundație a digului; recepționarea fundației digului pe tronsoane; zonele cu material prăfos nisipos de la pinteni și contracanal se vor executa numai la uscat; laboratorul de șantier va indica locul din groapa de umplutură ca sursă de material drenant; zona de extragere a materialului de umplutură se va proteja împotriva inundațiilor; materialul de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]