302 matches
-
Întregii aiureli. Bineînțeles, presupunând că avea un Înțeles veritabil, situat dincolo de misterul confecționat ad-hoc de cinicul meu interlocutor. Am rememorat cât puteam de amănunțit discuția, În speranța că replay-ul Îmi va revela indiciul care Îmi scăpase la derularea live a prăpăstioasei convorbiri. Cea mai bizară și mai șocantă afirmație a insului rămânea aceea că niște misterioși „noi” programaseră lichidarea mea și tot ei, ulterior, mă salvaseră. Din propriile gheare, cum ar veni. Absurd. Bazaconia cu asasinatul era menită În chip vizibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
unui prieten al tatei: domnule, o dată moare omu’ În viață, ce pana mea... 10 Sper că nu mă vei bănui de patetisme ieftine dacă spun că Întreaga noapte a fost pentru mine un lung coșmar cu ochii deschiși. Un raționament prăpăstios, dar Înfricoșător În simplitatea lui, mă Împingea fatalmente spre concluzia că În ziua (sau, În cel mai fericit caz, În zilele) următoare Îmi voi lua adio de la viață. Știu, sună ca dracu’, prețios și grandilocvent, dar, În clipele acelea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Inclusiv la cap - treabă asupra căreia aveam mari Îndoieli... Așadar, să gândim: cum stăm, mister Adam? Prost, evident, dar nu despre asta e vorba În propoziție. Am aflat câte ceva, dar, din păcate, ce aflasem nu mă convinsese: suna neverosimil și prăpăstios. În schimb, rămăseseră intacte destule Întrebări fără răspuns. Verosimile și importante. Cele mai importante, având În vedere că printre ele se numără problema fundamentală: ce pun la cale În această subterană bizară Magisterul și-a lui ceată? Care sunt lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se precipită lucrurile, domnule, În subterana lui pește congelat, urmează uragane, cutremure, tsunami, schimbarea polilor magnetici... Am ajuns acum să văd În toate astea mici necazuri pasabile În comparație cu răul devastator ce va să vină dacă presimțirile mele se adeveresc. Gândesc prăpăstios, nu-i așa? Mă suspectez și eu de asta, dar... Am tăcut. Mă simțeam obosit și ridicol cu retorica mea grandilocventă cu tot. Am tras cu sete dintr-o țigară pe care, În prealabil, o mototolisem cu temei Între degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să-i lunece tremurat și mintea i s-a închis... Doar câteva pâlpâiri de lumină, licărite, prin genele dese și lungi, ... și atât. Parcă s-ar fi trezit dintr-un coșmar și luneca într-altul plin de vise și arătări prăpăstioase... ca într-o lume cu închipuiri. Într-o clipă de răgaz, când moașa a mai slabit-o cu muncile, femeia a văzut totul, cu iuțeala gândului. ... Ziua aceea însorita și frumoasă, când pășise cu Anton pragul casei pentru prima oară
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de pară, căutând parcă acolo răspunsul. - D‟apăi, că pre‟ multe nu‟s de povestit!..începu el molcom. Dacă treci valea pârâului Jigăliei, încolo în sus înspre apus, apare un deal înalt, care se întinde spre miazănoapte ca un povârniș prăpăstios.. Dealul acela se cheamă Movila Roșie... Dar, nimeni nu știe de unde‟i vine numele. De acolo, de sus, vez‟ ca‟n palmă vreo șăsî-șăpti sati răzășăști... - Ce‟i cu satele răzeșești... cum au apărut ele?! ..îl întrerupse moșierul nerăbdător. - Apăi
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
șopti bătrănul; A ieșit luna. Au pătruns în inima pădurii, ca la o zi de mers, cu ocolișuri, urcând și coborând dâmburi și poteci încâlcite în liniștea și pustietatea pădurii. Adânc, sub ei se scobea găvanul unei văi cu pereți prăpăstioși înecați de pădure. Totul mirosea frumos, a mintă sălbatică și a iarbă verde crudă. Ceva îi spunea bătrânului că acolo este esențialul... Îl simțea în nervi și în mușchii încordați până la plesnire, ca el însuși, tot freamătul și întreaga lui
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de casă... arnă grea și omăt mare de cinci palme mari domnești... O început moale, cu o ușoară fulguială pe copacul de la geam într-o seară, pe la aprinsul lumânărilor, pe la începutul lui decembrie, și o ținut până către Blagoslovenie. ...Povârnișuri prăpăstioase cu mușchi crescut pe ele, încolo zăpadă, în lumina învăpăiată a serii... Pădure, pădure de jur-împrejur, totul e aspru și de gheață. Un fag bătrân, cu crengi strâmbe, frânte, împunge cerul... Un țipăt de coțofană trece vibrând strident peste zăpadă
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Anton, îl apăsa o proastă dispoziție, ca o indignare surdă, adormită în sine... pe care nu și-o putea explica. Tot înconjurul era acoperit de ceață. Valea Elanului, apa Elanului, dealurile dimprejur... totul era străbătut de neguri groase. Pădurea, povârnișurile prăpăstioase... totul era acoperit de un nor gros de ceață. Pe fundul adânc al văii Elanului, râul susurându-și apele, tălmăcind parcă taina unei alte lumi... o lume din adâncuri milenare, pe când uriașii Elani hălăduiau pe aceste locuri. Un strat alb
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ei, care deja ajunsese la o stare nemaipomenită de paroxism isteric. - Haide, vorbește odată, răspunde drept, nemernicule! Ce s-a ales de mințile tale? Cum de te-ai putut gândi să te droghezi, făcând și datorii pe deasupra de pe urma patimii tale prăpăstioase? Zău că nici măcar prin vis n-aș fi putut să-mi închipui așa ceva! Dar, spune odată ceva, haide! Cine ți-a putut suci capul în halul ăsta? Ești un ușuratic, asta ești! Ah, până unde ai fost în stare să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
legii. Corect? E prea cusută cu ață albă, Henri. Ancheta va demonstra vrând-nevrând, cine anume l-a adus pe respectivul handicapat în scenă și va demonstra că noi, d ta și cu mine, am premeditat totul. D-ta ești prea prăpăstios, asta-i. Dacă ai fi în locul meu, tot așa ai gândi, d le Valy. Depinde ce legături aș fi avut eu cu contesa... Te rog încetează cu ironiile. Nu trebuia să închei pactul cu... N-am încheiat niciun pact, d-
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Antecesorii dumitale-reia el firul - trei, câți s-au perindat în ultimul an de când e director tovarășul Sima, era să ajungă la pârnaie. Încercam deci să stau cât mai rezervat, să nu mă mir la cele auzite, ca să nu mă creadă prăpăstios. Încuviințam printr-o schițare pozitivă cu capul, ceea cea însemna că-i acceptam liniștit afirmațiile, dar nu animam prin dialog, discuția. Mai clipeam din când în când ușor din pleoape sau strângeam din buze a mirare. Nu vedeam binevenit acuma
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în timpul marilor furtuni. Gacel știa că nu avea să găsească în drumul său nici un tufiș, nici o grara, nici măcar albia seacă a unui vechi râu, atât de numeroase când străbăteai hamada, și că doar surpătura produsă de vreo salină cu margini prăpăstioase ar fi putut întrerupe monotonia unui peisaj unde un călăreț era la fel de vizibil ca un steag roșu fluturând de coada unei mături. Dar Gacel mai știa și că nici o cămilă nu se putea întrece cu mehari-ul său pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
lacului. Așa cum se aștepta, când ajunse jos, piatra sparse crusta arsă de soare și dispăru de îndată. Prin gaura făcută țâșni imediat, bolborosind, o masă păstoasă de culoare maro-deschis. Continuă să arunce pietre, la o distanță din ce în ce mai mare de marginea prăpăstioasă, până când, la vreo treizeci de metri, începură să salte fără să perforeze stratul de sare. Se aplecă în față, pe buza salinei, își întinse cu grijă capul și căută locurile pe unde se putea filtra umezeala. La urmă, petrecu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ce dacă? Înțelege, Dorule, părinții se împrumută pentru 10 ani. Dar avem banii de... De ce? Dacă tot nu mai trebuie... Și dacă apare ceva la fel de grav? Poate mama, poate tata, poate tu, ce ne facem? Nu mai fiți așa de prăpăstioși! Părinții nu intervin, ci doar oftează din ce în ce mai adînc. Le plînge sufletul că Doru este preocupat de mașină mai mult decît de faptul că Raluca era pe punctul de a părăsi lumea asta. Ambii văd cît de mult suferă fata lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu seamă în două din cele trei mari depresiuni: Le cirque de Salazie, Le cirque de Cilaos și Le cirque de Mafate. Acesta din urmă fiind și mai sărac, dar și mai misterios prin tainele rocilor vulcanice și relieful foarte prăpăstios. Și denumirea depresiunii are povestea ei. Mafate este numele unui sclav șef de trib, care înseamnă Cel care pute. „Pute” nu echivalează cu mirosul trupului, ci cu cel al sulfului împrumutat de la vulcani. în prezent, în acest spațiu spectaculos și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
răpeau libertatea. Se vede înăuntrul minelor cum aurul n-a lăsat liberă nici o crăpătură în care ar fi putut să se ascundă. Se vede, afară, între culmile munților, cum oamenii au folosit, pentru a se adăposti, cele mai strâmte și prăpăstioase văi, cele mai neașteptate reliefuri. Cerințe: 1. Găsiți însușiri potrivite pentru termenii: oameni munți creste văi armate expresiile frumoase învățate. 2. Scrieți cuvinte cu sens asemănător celor scrise cursiv în text. 3. Ilustrați în enunțuri scrierea corectă a cuvintelor: deasă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
sălbatice de ghindă, verdeață și fluviu domolit; iarba înaltă, grasă și moale urca înspre cetate iar dincolo în zare, Dunărea, scăzută mult, lăsase o insuliță. din bolovăniș și nisip să iasă la iveală. Peste șosea se lăsau abrupt câteva coaste prăpăstioase și făgașe făcute de ploi; dealul, aparent inaccesibil, era acoperit cu tufe de jnepeni crescute la întâmplare. Lumina înțelegerii o pătrunse brusc, încălzindu-i excesul de testosteron din pântec; avea nevoie de el însă bărbatul nu-i dădea posibilitatea, o
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
uluia când trebuia să le apuce corpul alunecos; ele se rulau în jurul mâinii ca un blestem ce-l proferau necesității carnivorelor... ciclică, răzbunătoare vendetă; stavrizi, guvizi și minunatele scrumbii albastre, lufari ambițioși, neîntrecuți la gust, labani argintii egali orientați, chefali prăpăstioși cu zalele curgând ca niște râuri neîntrerupte; la rând urmau barbunii mustăcioși, dragoni cu spini paralizanți, zarganul cu ciocul și spinarea verde, fosforescentă; bogăția mării le arătau cambule, calcani și limbi de mare cu nasturii gustoși și pălămida roz-vineție, rechinii
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
convingerea că, spre deosebire de vremurile dinainte, sînt egali cu conducătorii lor pentru că le spun „tovarăși”, fără să-și dea seama că sînt doar pioni pe o mare tablă de șah, la discreția acestora, că libertățile lor fundamentale nu mai există. - SÎnteți prăpăstios, domnule judecător. Eu nu-mi prea bat capul cu de-astea, nici nu despic firu-n patru. Oamenii sînt oameni peste tot, așa ne-a făcut Dumnezeu; amestec de bine și rău. Ce să-i faci? - SÎnteți fericită dacă vedeți viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
pus capul pe pernă o și început a mâna porcii la jâr.” Să vezi însă ce povestea ea că i s-o întâmplat în anul când o fost cutremurul cel mare. Parcă o aud...” Barbatul ista al meu tare îi prăpăstios. De la cutremurul acela, când ni s-o dărâmat un șopron, la cea mai mică mișcare, se trezește noaptea ca mușcat de șarpe și cât ai clipi îi în mijlocul casei... „Ce-i cu tine, bre.?” Il întreb eu. „Am visat că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ogrăzile și dependințele din preajmă. Pe acolo era obiceiul ca flăcăii, înainte de a se însura, să-și scoată și să-și aducă singuri piatra pentru case de la stânci, fiindcă-n partea de sud, satul se afla pe marginea unei văi prăpăstioase, cu stânci. Una dintre ele, căreia oamenii îi ziceau ,,Scala cea roșie”, ascundea gura unei peșteri care se prelungea până sub sat. Se zicea din bătrâni că demult, demult, acolo se adăposteau localnicii când năvăleau turcii. Pe firul văii curgea
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
capetele aplecate, iar opritorile de pe gât alunecară până căzură. Când musafirul meu se trezi, neștiind de opritori, dar supărat de oprirea cailor, i-o fi lovit cu biciul. Caii odihniți au luat-o la fugă spre malul văii cu stâncile prăpăstioase, omul trase hățurile, sperând să-i oprească. N-a reușit. Mergând mereu la vale, căruța îi lovea peste picioarele din spate, întărâtându-i și mai rău. A doua zi oamenii din sat găsiră, împrăștiate prin iarbă, bucăți din corpul musafirului
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
omului” că din acest moment este domnul Tudor Toaibă. Sărută-l pe obrăjor și din partea mea. Eu Îl voi pupa când vom fi acasă, fiindcă acum vin dintr-un spital unde pot fi microbi diferiți de cei de aici... ― Tare prăpăstioși mai sunteți voi, doctorii! ― Lasă că e mai cuminte așa. Îți voi explica altă dată cum devine treaba cu microbii... Când veniți acasă, dragilor? ― Cred că poimâine. Mă mai țin sub observație, din cauza acelei nopți cu febră. ― Bine, scumpilor. Amănuntele
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
anchete. Mai spera: a spera egal a amîna să trăiești. "Cu Jenică Maurer o să fie altfel". "Pe dracu' naibii! E-un nemernic, la fel ca toți nemernicii. Cum poți crede într-o schimbare în bine de la ăștia, coane Victorache?" "Ești prăpăstios, Iordan". "Nu-s prăpăstios, sînt obiectiv". N-a fost "altfel". Sigur că aveau muzica. Tata compunea piese pentru voce și pian. Pe versuri de Nerval ("Frères, je vous trompais: Abîme! abîme! abîme!/ Le Dieu manque à l'autel où je
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]