3,904 matches
-
Mateiu și mine - nu îndrăznesc să fac vreo comparație, pentru că el este autorul unei capodopere, iar eu autorul unei cărți despre autorul unei capodopere - probabil că există ceva asemănător, așa cum poate să existe chiar între oameni pe care-i despart prăpăstii de valoare: o anumită astenie și o anumită neîncredere în însuși faptul scrisului". Firește, detenția i-a dezvoltat autorului Meditațiilor critice darul elocinței. Ca și la alți foști deținuți, puteam remarca la el capacitatea unei retorici speciale, încordate și necurmate
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
în zare, spre care aleargă zoriți, fără să-și îngăduie popasuri, ca nu cumva să-i ajungă moartea la vreo răscruce. Victime ale suficienței sau ale insuficienței, ei își pierd treptat libertatea, se dezumanizează, găsind o consolare amăgitoare în ideea prăpastiei ireductibile dintre om și creator". Nu de puține ori Ovidiu Cotruș nu e de acord, total sau parțial, cu cele afirmate de interlocutorii săi, operînd distanțările corespunzătoare. Cu deferență și distincție intelectuală, însă cu o substanțialitate a diferențierii, augmentată chiar
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
istoria Egiptului, autoarea amintește și alți mari suverani: Tutmosis (I și III), regina Hatșepsut și Ramses II „cel mare” (care a avut 5o de fii și 53 de fiice!). Vrăjită de multiplele forme de viață, Livia Nemțeanu „se scufundă în prăpastia timpului”: dinastii, războaie, construcții monumentale „faraonice”, pentru că suntem în Egipt. Pe malul Mediteranei, „singurul continent lichid” cum spunea J. Cocteau, se ridică orașul cosmopolit, Alexandria, a cărui populație este formată din: copți, evrei, musulmani, egipteni, greci, armeni, arabi, francezi, englezi
TIERRA DEL FUEGO FIN DEL MUNDO. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_381]
-
unui judecător care are de rezolvat multe cazuri și nu are deloc timp de pierdut. Aparent, Banek și Gipson sunt doi oameni foarte diferiți: unul luptă să ajungă în vârful carierei sale, celălalt se chinuie cu disperare să iasă din prăpastie. Un personaj la fel de complex este și Doyle Gipson, un om necăjit și frământat, care vede cum ceea ce este mai important pentru el se îndepărtează tot mai mult. Și iată, un accident neînsemnat îi va conduce pe cei doi către drumul
Agenda2003-3-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280590_a_281919]
-
Vasili Blajenîi e cazul „să fie vopsită în culori ceva mai aprinse”. Mda, era prea de tot acea ingerință subiectivă... milanezpeterburgheză, astfel că de pe celălalt versant al patriotismului metropolo-local, adică moscovit, veni dezmințirea, cum că jurnalistul de pe Neva a scris prăpăstii, deoarece - zicea „Russkoe slovo” („Cuvântul rusesc”), cu titlu că ar fi cu adevărat informat, domnul Marinetti, „contrar obiceiurilor străinilor de rang înalt”, mai că nu a vizitat nimic din vestigiile istorice și culturale moscovite, încât „insinuările despre categoricele păreri negative
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
la clubul Ramses este „Ladies Night“ (cu începere de la ora 22). ( I. B.) l Școlile din localitățile arădene Curtici, Craiva, Comlăuș, Sântana, Șiria și Țipar vor fi renovate cu fonduri PHARE. ( N. I.) l „A dărui înseamnă a face punți peste prăpastia singurătății“ se intitulează conferința pe care prof. Luise Finta o va susține luni, 3 martie, de la ora 16, în cadrul Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“. ( S. P.) l Marți, 4 martie, la clubul The Tunnel se va desfășura de la
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
reprezintă prin comparație cu poteca: amplificarea uriașă a vitezei de operare, ceea ce va sparge limitele cunoașterii și va accelera enorm ritmul descoperirilor. „Din fericire, Ministerul Educației și Cercetării s-a conectat la eforturile internaționale pentru crearea GRID. Altfel, riscam ca prăpastia informațională să ne condamne la a fi furnizori de materie primă informatică, fără acces la rezultate”, precizează Horia Gligor, un împătimit al domeniului. Explozia informațională a antrenat în schimbarea feței societății și țara noastră, determinând reorientarea activităților umane, a tipului
Agenda2003-11-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280806_a_282135]
-
Vasile cel Mare” din această mică Romă românească. Iată ce credea el în anul 1983: „Acest spirit al Blajului, care ne-a susținut și protejat, ca o centură de siguranță, prin grohotișul steiurilor sfărâmate, prin vîltoarea tuturor potrivniciilor, peste hăul prăpăstiilor deschise sub noi, ocrotind poteca abruptă a nației noastre. Să fi fost împletit din lacrimile celor asupriți o mie de ani? Sau din povara gîndurilor pe care cărturarii martiri din vechime le-au înălțat în chiliile lor sumbre, tencuite cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2706_a_4031]
-
Sorin Lavric Pentru un intelectual de formație clasică a trăi în secolul 21 e un supliciu. Cauza stă în prăpastia dintre exigența în numele căreia ți-ai educat spiritul și cimitirul cultural în care ești silit să respiri. Cimitirul acesta face ca toate virtuțile pe care ți le-ai cizelat în ani de laborios chin să le vezi terfelite sub influența noilor
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
De citat, însă, îi citează cu simpatie pe C. Bălăcescu, pe I. Fănuță (pe care-l confundă, însă, cu G.A. Geanoglu), pe Nicolae Scurtescu și, după alții, ejusdem farinae, pe Carol Scrob. Neputând găsi o explicație pentru o atare prăpastie, încerc să găsesc măcar criteriul de selecție. Departe de a fi un estet, Bacalbașa e un pragmatic. Caută, în literatură, nici măcar referentul, ci ecoul la public, audiența, impactul, succesul (fie el și scandalos). Îi plac poemele ocazionale. Cantabile. Exaltă, de
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
lacrimilor spre a răcori arșița sentimentală din deșertul deșertăciunii acestei lumi. 1151. Care nuanță a Luminii Divine din tine nu este cea mai caldă atunci când iubești? 1152. Nu există întuneric mai mare decât în sufletul ce nu poate iubi. 1153. Prăpastia dintre dor și durere are adâncimea unui simplu rid pe fața arsă de așteptare a Timpului. 1154. Numai valul știe cât de dureros se sparge de stânca întâmplării de a fi apa care-și stinge focul propriului suflet. 1155. Cine
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
Conform ultimului sondaj BRAT, presa scrisă este pe pragul prăpastiei. Vânzările acestora au scăzut dramatic, astfel că în priml trimestru al acestui an nici un ziar quality nu a mai putut vinde peste 50. 000 de exemplare pe ediție. Cea mai spectaculoasă cădere o are, de departe, Adevărul, acesta având o
Semnal! Presa scrisă se află în pragul dezastrului () [Corola-journal/Journalistic/26191_a_27516]
-
de stânga (Ierunca era marxist în anii războiului), să colaboreze la revista pe care o pregăteau, Albatros. Era o vreme în care principiile contau, și Dinu răspunde invitației cu un fragment din Jurnalul unui adolescent, deși era la fel de conștient de prăpastia care îi separa. Această nesfârșită înțelegere și prietenie pentru colegii mai tineri este și motivul pentru care suporta, cu bună voie, „tachinările” prietenului său Al. Paleologu în anii de la Institut. Mărunte în sine, limitate de spațiul câtorva minute radiofonice, detaliile
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
pe vârful Fratoșeanu din munții Latoriței, la 2000 de metri altitudine. În căutarea celor trei turiști au plecat trei echipaje de jandarmi și două de salvamontiști, cu două ATV-uri. Cei trei au alunecat și au ajuns pe marginea unei prăpastii. Au reușit să iasă din autoturism, dar în zonă este foarte frig. Potrivit reprezentanților Serviciului Salvamont Vâlcea, spre cei trei polonezi au plecat inițial jandarmii, iar ulterior, avându-se în vedere punctul în care aceștia au fost identificați, au fost
Trei turişti polonezi s-au rătăcit în munţii Latoriţei, din judeţul Vâlcea () [Corola-journal/Journalistic/25717_a_27042]
-
diferite: mai întîi, simțul gustativ al papilelor cu care percepem cele patru tente fundamentale: dulce, acru, sărat și amar, și în al doilea rînd facultatea estetică a perceperii frumosului. Între virtutea fiziologică și cea estetică a gustului se cască o prăpastie atît de adîncă că Hegel a eliminat din Estetică simțul frumosului. Șvabului i se părea nedemn să întemeieze o filosofie a frumuseții pe însușirile atît de plate ale unui simț grobian, care pe deasupra îndeamnă la mistuirea obiectului (etimologic orice „digerare
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
parte, când pe alta. Un manifest, mi-am zis! Dar de unde? Căci nu trecuse niciun avion. Din alte lumi oare? Și-am zvâcnit în sus ca un arc, fugind să-l prind, să nu-l ducă curentul de aer în prăpăstii. De ce fugeam, de ce nu-l ajungeam, de parcă se ferea și eu tot după el și el tot mai înainte, până când se întoarse pe o parte și se depărtă. Cu mâna întinsă ca după fluturi, am rămas descumpănită. Cu ciudă, aproape
MANUSCRISUL DIN TREN, JURNALUL VIEŢII MELE, MEMORII 1930-1989. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_412]
-
covoarele {erbanei, observația se explicitează de la sine. {i se potențează pe parcursul lecturii, când întâlnim secvențe ca aceasta: „Cifra 9 care atinge aripa îngerului/ litera gama care atinge orbita timpului fără timp/ ochii albi din zarul care atinge floarea de la buza prăpastiei/ o adiere caldă care răsucește roata somnului/ linia care atinge linia vieții din palma mortului/ o armonie care atinge nimbul fluturelui după-amiaza// Din ce spaimă s-a născut această unică nespaimă?” (p. 11). Nu numai versul final trimite la autorul
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
bunicii, bunica e de fapt lupul îmbrăcat? Nu cumva bunicuța care a încercat să mă ajute, cu un talent sau altul, cu o lipsă de comunicare sau alta, nu cumva mă trezesc în loc cu altcineva care ma trage într-o prăpastie?", a comentat Liiceanu situația politică internă. De asemenea, Liiceanu a mai declarat că binele nu poate coborî din cer. Poporul român e perfect responsabil, de cum votează la referendum, la toamnă, vorbele noastre ating foarte puțini oameni. Treaba s-a făcut
Liiceanu și basmul cu Scufița Roșie. Vezi cine este bunicuța () [Corola-journal/Journalistic/22317_a_23642]
-
3 ani, cu inechitatea mijloacelor de propagandă și nivelul de cultură politică și democratică al unei țări. Dacă românii vor vota împotriva lor înșiși, vor plăti cu propria lor calitate a vieții, dacă vor alege prost, vor cădea într-o prăpastie economică, vor ieși din Europa. Nimeni nu poate forță votul: fiecare își asumă gradul de înțelegere al lui. Într-o țară așezată, intelectualii nu au rol public. Într-o țară în febra, ei devin un fel de medici. De ani
Liiceanu și basmul cu Scufița Roșie. Vezi cine este bunicuța () [Corola-journal/Journalistic/22317_a_23642]
-
de sărăcie mult peste nivelele corespunzătoare adulților. În anumite condiții, o persoană, indiferent de situația ei particulară, poate deveni săracă pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. În cazul unor persoane, însă riscul de a cădea în "prăpastia" sărăciei este întotdeauna mare și inevitabil. Cine sunt aceste persoane? Sunt cei care anumite caracteristici fizice, educaționale, ocupaționale sau psihice le îngreunează accesul la nivelele de bunăstare oferite de societate și le fac vilnerabile față de nivelul sărăciei. Existența unei ocupații
Românii "bogați" câștigă de trei ori mai mult decât cei "săraci" by Roman Iuliana () [Corola-journal/Journalistic/22450_a_23775]
-
este puțin plauzibilă, doar nu îl huiduie o țară întreagă prin "diferite piețe" și nici partidul de care domnia sa nu s-a despărțit niciodată, în speță PDL, nu a picat în sondaje mai rău decât pică un bolovan într-o prăpastie. Norocul că prăpastia e mare și încă nu a atins fundul, dar legea gravitației nu îi permite să se mai oprească. Ce-i dus, e bun dus. Băsescu a mai încercat să se agațe de o creangă, să vedem dacă
"Reîntregirea salariilor", suta de lei a lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/23403_a_24728]
-
doar nu îl huiduie o țară întreagă prin "diferite piețe" și nici partidul de care domnia sa nu s-a despărțit niciodată, în speță PDL, nu a picat în sondaje mai rău decât pică un bolovan într-o prăpastie. Norocul că prăpastia e mare și încă nu a atins fundul, dar legea gravitației nu îi permite să se mai oprească. Ce-i dus, e bun dus. Băsescu a mai încercat să se agațe de o creangă, să vedem dacă a reușit. Greu
"Reîntregirea salariilor", suta de lei a lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/23403_a_24728]
-
de specialitate. Universul poetic eminescian cuprinde o lume infinită, recreată din temelii, situată dincolo de spații și de timpuri, iar istoria omenirii apare în acest univers ca o amplă derulare, de pe când „ființă nu era, nici neființă” sau de pe când erau „prăpastie”, „genune” ori „noian întins de apă”, metamorfozate apoi într-un „punct de mișcare”, generator de ordine ivită din „chaos” („Scrisoarea I”)[1]. Sub aspect spațial, această desfășurare eminesciană pornește de la Carpați și de la Dunăre, pentru a poposi pe Rin, la
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
se asigure. Ce e cel mai greu, ca director? Încă nu e greu nimic, când faci totul cu toată inima. Greu e când din cauza directorului sau a oamenilor se ajunge la o lipsă de comunicare și se ajunge la acea prăpastie între oameni - abia atunci e greu. Directorul nu este un rege peste un regat, el este angajatul unor oameni. De la care dintre directorii Teatrului ați avut cel mai mult de învățat? La Adrian Lupu am admirat calitatea de a face
La Teatrul Dramatic – premiera cu "Take, Ianke şi Cadâr" [Corola-blog/BlogPost/98335_a_99627]
-
cât pășteau vitele, mă jucam cu alți copii pe un platou care se termina cu o văioagă adâncă de vreo zece metri, prin care curgea un pârâu. Într-o zi, cred că aveam abia vreo șapte ani, am căzut în prăpastia aceea. Deși m-am prăbușit de la o mare înălțime, iar în vale erau bolovani mari, am scăpat cu răni oarecum ușoare... Mi-am fracturat maxilarul, dar am supraviețuit. Cred că a fost o minune că nu am murit. Însă o
jurnalist, scriitor, fondator al revistei Credinţa ortodoxă [Corola-blog/BlogPost/98418_a_99710]