636 matches
-
luptele dintre ruși și turci la Râmnic, a fost adus și înmormantat în cimitirul ctitoriei sale de la Iași. Din anul 1945 lăcașul a fost încredințat parohiei Toma Cozma, care a amenajat-o pentru credincioșii ei, cu hramul Sf. Mucenic Mina, prăznuit la 11 noiembrie.
Biserica Sfântul Mina din Iași () [Corola-website/Science/318088_a_319417]
-
sau Lag Ba'omer (în ebraică : ל"ג בעומר A treizeci și treia zi a Omerului) este o sărbătoare evreiască care se prăznuiește în a 33- a zi a numărătorii Omerului, în ziua de 18 a lunii ebraice Iyar. În calendarul gregorian cade, de obicei. în luna mai. De origine obscură, sărbătoarea este menționată pentru prima dată în literatura rabinica medievală referitoare la
Lag Baomer () [Corola-website/Science/326622_a_327951]
-
în pronaos se află o pisanie în limba română, cu caractere chirilice, având următorul text: "“Todorache Ciurea, marele pa(harnic), am zidit din temelie, cu toată cheltuiala me(a), acest sf(â)nt și d(u)mnezeesc lăcaș, unde să prăznuește hram(ul) sf(i)nților mai marilor voevozi Mihail și Gavriil, spre pomenirea răposaților părinților și strămoșilor miei, căt și a fiilor și ourmașilor miei și a săracilor lăcuitori din satul acesta, rugând pre toți cei ce vor ceti și
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
mult sau mai puțin fidelă, a pisaniilor anterioare. Pisania se află peste intrare și reține mai întîi faptele și ctitorii de la 1891: "„În numele Tatălui și al Fiului și Sfântului Duh s-a rezidit din temelie această sf. biserică unde se prăznuiește ca patron sf. ier[arh] Nicolae prin stăruința sf[ințiiei] s[ale] pr[eotul] Hristea Popescu în anul 1891 de la Hristos și a enoriașilor fruntaș Ion Tunăroiu, Ion Zamfirescu, Mitrean Vladu, Ion Ungruțiu, Hristache Hăloiu, Andrei Ursescu, Vasile Toma, Marin
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
în ziua a opta iară este odihnă." În ziua întâi să luați poame de copaci frumoși, ramuri de finici, ramuri de copaci cu frunzele late și sălcii de râu și să vă veseliți înaintea DOMNULUI Dumnezeului vostru, șapte zile." "Să prăznuiți sărbătoarea aceasta a DOMNULUI șapte zile în an: acesta este așezământ veșnic în neamul vostru. În luna a șaptea să o prăznuiți." Să locuiți șapte zile în corturi; tot israelitul băștinaș să locuiască în corturi," "Ca să știe urmașii voștri că
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
cu frunzele late și sălcii de râu și să vă veseliți înaintea DOMNULUI Dumnezeului vostru, șapte zile." "Să prăznuiți sărbătoarea aceasta a DOMNULUI șapte zile în an: acesta este așezământ veșnic în neamul vostru. În luna a șaptea să o prăznuiți." Să locuiți șapte zile în corturi; tot israelitul băștinaș să locuiască în corturi," "Ca să știe urmașii voștri că în corturi am așezat Eu pe fiii lui Israel, când i-am scos din pământul Egiptului. Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru"." Din cauza
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
nu mai este citit la . În mod normal, acest psalm este înlocuit de un Canon al Sfintei Treimi, compus de Sfântul Teofan, cântat în glasul săptămânii, conform Octoihului. Deoarece slujba de duminică este mai lungă decât de obicei, deoarece ea prăznuiește Învierea Domnului, Miezonoptica este mai scurtă. Crezul de la Niceea, troparele și rugăciunile din prima parte, dar și cele din partea a II-a ale slujbei sunt omise. În schimb, după canon, sunt cântate imnuri speciale în onoarea Sfintei Treimi, compuse de
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
a hainelor de înmormântare rămase în mormântul gol (Ioan 20:5). Apoi este citită o litanie scurtă iar preotul face Încheierea. Toate luminile din biserică sunt stinse, iar toți credincioșii așteaptă în liniște și întuneric sosirea miezului nopții, când este prăznuită Învierea Domnului. Tradiția bizantină este similară. Epitaful este deja dus în Altar în timpul Utreniei din Sâmbăta Mare, astfel încât slujba este cântată fără deplasarea trupului lui Hristos din mormânt. În practica zilelor noastre, litania și încheierea sunt înlocuite de apolytikion? al Învierii
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
bizantin duminical. Mai târziu acest octoih bizantin va fi completat, pentru a avea cântări și pentru celelalte zile ale săptămânii. Datorită numărului mare de martiri cunoscuți și a numărului tot mai crescând de călugări venerați (cuvioși, se ajunge la a prăznui sfinții în fiecare zi a anului, și așa ia naștere mineiul. Alături de păresimi se vor introduce încă trei posturi mai lungi, după influența latină: postul Crăciunului, al sfinților apostoli și al adormirii Maicii Domnului. Disputele legate de isihasm vor introduce
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
Dumitru". Atunci, s-a îndepărtat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, a fost refăcută bolta pronaosului și s-au lărgit unele ferestre. De asemenea, s-a amplasat o pisanie cu următoarea inscripție: ""Într-această sfântă biserică să cinstește și să prăznuiește sfântu mare mucenicu Dimitrie, dară de cine iaște zidită dintr început, nu se știe, fără numai văletu să arată ca era atunce 7000, iară acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca dintrîntâi s-au zidit și podobit cu stăruința, osteneala și cheltuiala
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
chirilice, aflată în prezent pe peretele pridvorului, în stânga ușii de intrare în pronaos, a fost transcrisă de istoricul Nicolae Iorga, în 1910, având următorul conținut: Această sfântă și dumnezeiască biserică s-a zidit din temelie în zilele acestea, unde se prăznuiește hramul Sfintei Troiți și întru lauda sfântului mucenic Pantelemon, în Domnia Măriei Sale Io Alixandru Nicolae Șuțu Voivod, și prin blagoslovenia Preasfințeniei Sale părintelui [chirio] chir Nectarie, și cu silința și osteneala celor mai jos pomeniți ctitori: Postelnicu..., Brutaru, Dinu Brutaru
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Galeriu, din 1974 până la decesul sau, în 2003. Hramul principal al bisericii este Adormirea Maicii Domnului, prăznuita la 15 august. Cu toate acestea, biserica este cunoscută în principal pentru cel de-al doilea hram al său, " Sfanțul Silvestru, Episcopul Romei", prăznuit la 2 ianuarie și ale cărui moaște sunt păstrate aici. În urma unei vizite ecumenice din octombrie 2002, efectuate la Sfanțul Scaun de către P.F.P Patriarh Teoctist, au fost aduse fragmente din moaștele Sfanțului Silvestru păstrate la Catedrala Sân Giovani în
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
cuțite, de către meșteri lemnari. Atestarea lăcașului se documentează printr-o însemnare, de la paginile 1-3, în partea de jos a filelor Cazaniei (București, 1786): "„...Popa Gavriil sîn Petrii Popăscul ot Stiulbicani și s-au dat la biserica din Broșteni, unde se prăznuiește hramul sfântului ierarhul Necolai, unde și preot dintăieș-dată a fost la această sfântă biserică, în cursul anilor, de la alcătuirea lumii, 1790 iară de când s-au făcut biserica din Broșteni la acest văleat 7286 (1778)”." Tradiția locală vorbește de un haiduc
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
Peloponisiotul (1796-1804), un alt egumen bistrițean. De la această refacere se păstrează pomelnicul, al cărui text a fost transcris și transmis posterității de către cercetătorul Aurel Sacerdoțeanu: "„Pomelnicul sfintei și dumnezeiești biserici din satul Costești, unde se numește cătunul Grușetu..., unde se prăznuiește sfântul hram Adormirea Sfintei Slăvitei Născătoare de Dumnezeu și pururi Fecioara Maria și Sfântul Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Care, această sfântă biserică din temelie s-a zidit și s-a înălțat în zilele Mării Sale Domnul Nostru Io
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de din Sevastia, prăznuită pe data de 9 martie, s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională românească, i sau Măcinicii. În această zi, se trece la curățenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus
Mucenici () [Corola-website/Science/298267_a_299596]
-
zidit din temelie de fericitul întru pomenire Vasilie V(oie)vo(d) și după vremi fiind [...] stricăciune și răsipire, acum cu ajutorul lui Dumnezeu sa prefăcut precum se vede de dumnealui Toderașcu Balș vel spătar, fiul [...] Lupului Balș vel logofăt [...] și prăznuiește același hram a [...] Înălțarea Domnului”". Moșia Bozieni a intrat în secolul al XIX-lea în proprietatea boierilor din familia Balș, fiind redenumită Bozieni-Balș. Marele logofăt Lupu Balș (1791-1844), fiul marelui vornic Teodor Balș (1743-1810), a devenit proprietar al moșiei, murind
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
știa că este bărbat drept și sfânt, relatează Marcu. Același evanghelist arată ca uneori Irod îl ocrotea și, când îl auzea, de multe ori stătea în cumpănă, neștiind ce să facă; și îl asculta cu plăcere. Totuși, când Irod își prăznuia ziua dând un ospăț boierilor săi, mai-marilor oștii și fruntașilor Galileii, fata Irodiadei a intrat la ospăț, a jucat, și a plăcut lui Irod și oaspeților lui. Împăratul a zis fetei: „Cere-mi orice vrei, și-ți voi da.” Apoi
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
(, "Haralambos"; d. 202) este cel mai bătrân mucenic dintre cei prăznuiți de creștini. A fost episcop al cetății Magnezia din Asia Mică. Pe vremea împăratului Septimiu Sever (193-211), când a fost declanșată o nouă perioadă de prigonire a creștinilor, a fost arestat din ordinul proconsulului Lucian al Magneziei; mărturisindu-și în
Sfântul Haralambie () [Corola-website/Science/298162_a_299491]
-
fost declanșată o nouă perioadă de prigonire a creștinilor, a fost arestat din ordinul proconsulului Lucian al Magneziei; mărturisindu-și în continuare credința în Hristos și refuzând închinarea la zeii păgâni, Haralambie a fost martirizat în anul 202. Canonizat, este prăznuit de pe data de 10 februarie. Haralambie a trăit în secolul II; el a fost preot în cetatea Magnezia din provincia romană "Asia Minor" (Asia Mică, în Turcia de azi). Și-a închinat viața slujirii lui Hristos și îndrumării credincioșilor, pe
Sfântul Haralambie () [Corola-website/Science/298162_a_299491]
-
Panait-Cristache care afirmă că biserica aceasta ar fi ctitoria stăpânilor moșiei Stroiești. Pe un Triodion se află următoarea inscripție: "„Această carte numită Triodion este dăruită de stăpânitorii moșiei din satul Stroiești, Nicolae Popovici, bisericii din satul Liudi Humorului, unde se prăznuiește hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil spre vecinica pomenire în anul 1837”". Conform cronicii parohiei Humoreni, această biserică a fost mutată în anul 1892 în satul Brașca, unde există și în prezent. În locul bisericii de lemn cedate, satul Humoreni a
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
(în ) (n. în timpul împăratului Iulian Apostatul, Durostorum - d. 18 iulie 362) sau Sfântul Mucenic a fost un militar din cetatea Durostorum (Silistra de astăzi), fiul prefectului din Durostorum, Sabbastianus. Acesta este considerat sfânt în Biserica Ortodoxă, fiind prăznuit pe 18 iulie. Despre Emilian avem informații de la Ieronim și Teodoret, precum și dintr-o scrisoare a lui Ambrosiu de Milan adresată împăratului Teodosiu I cel Mare. Împăratul Iulian Apostatul voi să restabilească politeismul, dar aceasta a provocat o revoltă printre
Emilian de la Durostorum () [Corola-website/Science/299661_a_300990]
-
administrative: școală primară mixtă, biserica ortodoxă, post de jandarmi, poștă rurală, primărie. La 2 februarie 1989, de către Consiliul de Miniștri al fostei RSSM, a fost înregistrată biserică pravoslavnica din satul Sadaclia cu hramul fost numit ”Nașterea Maicii Domnului”, ce se prăznuiește la 8 septembrie stil vechi și la 21 septembrie stil nou. În anul 1989, biserica a fost reparata, iar la 29 octombrie 1989 a fost deschisă și sfințită. Primul paroh, după restaurarea bisericii, este părintele Jelihovschi Valerian Timoftii, staroste - diacon
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
al Mănăstirii Sfântului Ioan Botezătorul de la Studion, în marginea orașului Constantinopol, capitala Imperiului bizantin. Cea mai împortantă contribuție teologică a sfântului , "Despre sfintele icoane", a fost o apărare a icoanelor în timpul celei de-a doua perioade a iconoclasmului (814-842). Este prăznuit la data de 11 noiembrie în Biserica Ortodoxă. Acesta a trăit pe când împărățea Constantin V Copronim (741-775) și era din părinți evlavioși, anume Fotino și Teoctista. Alegându-și el de mic viața cea bună (monahală) și învățând carte, a ajuns
Teodor Studitul () [Corola-website/Science/318196_a_319525]
-
există niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste zidită de răposatu Gheorghe hatman frate cu Vasile Voievod, leat 7147 (1639), iar acum 7328 (1820), cum blagoslovenia preasfințitului mitropolit kirio kir Veniamin și prin osârdia cuvioșiei sale ieromonah Iosif, egumenul acestei sfinte mănăstiri, s-
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
ani. La peste 1.100 de ani de la martiriul său, Ioana d'Arc a identificat-o pe Ecaterina ca fiind unul dintre sfinții care i-au apărut și au sfătuit-o. Biserica Ortodoxă o venerează ca mare muceniță și o prăznuiește în ziua de 24 sau 25 noiembrie (în funcție de tradiția locală). În Biserica Catolică ea este venerată în mod tradițional ca fiind unul din cei Paisprezece sfinți ajutători. În 1969 Biserica Catolică a îndepărtat ziua ei de sărbătoare din calendarul general
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]