801 matches
-
un păcat și greșeală mai rea și mai cumpită decât curvia“. De exemplu, doi copii botezați de același naș nu se pot căsători, întrucât ei sunt considerați frați, având același tată spiritual. Pe dep se le pre văzu te de Pravilă merg până la pierderea vieții, dacă păcatul este foarte grav, sau lăsarea împricinaților la voința judecătorului dacă gradul de rude nie nu este atât de apro piat. În practică se observă că judecătorul are o mare libertate în judecarea acestui tip
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
decât mai multe brațe de muncă. Din acest motiv autoritățile intervin atât de lent și fără a fi interesate să impună pedepse drastice. Dar nici atunci când este vorba de propria ogradă, Biserica nu se grăbește să aplice pedepsele prevăzute de Pravilă, lăsându-i în fapt pe împricinați la mila judecătorului. In cestul, împreunarea cu soacra sau cu nora, căsătoriile între veri primari sau între doi frați și două surori apar ca legături obscure și rușinoase bine ascunse de către familie, ele nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ilin ca nu are nici un temei, deoarece ea nu se bucură de binecuvântarea părinților. Reclamându-și socrul că se opune căsătoriei lor, Stan nu are câștig de cauză, dreptatea fiind acordată tată lui care are dreptul, conform glavei 254 din Pravilă, să se opună căsătoriei. Judecătorul conchide: „oprește Măritișul fetei unde va fi peste voia părinților“. De ceva mai multă libertate se bucură femeia văduvă, dar asta în Cazul în care nu se întoarce în familia tată lui sau a fratelui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
defăimat“; în schimb un băiat poate să „reziste în față alegerii paterne în orice condiții, dacă aleasa nu-i este pe plac“. Propunerile sale rămân însă în stare de proiect, întrucât soborul ecleziastic continuă să țină cont de prevederile vechii pravile și, mai ales, de primatul autorității paterne în detrimentul voinței tinerilor. Cazurile prezentate mai sus au fost toate judecate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, deci după elaborarea proiectelor de legi, toate scot în evidență puterea de decizie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de Legiuirea Caragea (1818) la 25 de ani. bărbați și femei, ajunși la „vârstacea după lege“, devin „stăpâni“ cu drept de a-și administra averea după bunul plac și de a se comporta „cum vor vrea“, cu condiția să respecte pravila. Această putere, primită prin majorat, le-ar da dreptul, teoretic, și unora, și altora, să contracteze o căsătorie urmând propriile criterii de selecție. Fotino prevede însă că numai un fiu, „ajuns în etate legitimă, se poate însura și fără voia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
practică articolul de lege: o condică pecetluită cu pecetea domnească este trimisă la Departamentului de Șapte. Mitropolitul primește sarcina de a îndruma pe „fieșcare“ către acest departament unde slujbașii au misiunea de a „verifica“ dacă actul a fost întocmit conform pravilei și de bunăvoie - „cum că s-au făcut după toată orânduiala și după pravilă și de este adevărat“ și a-i oferi autenticitate - „să se scrie în condică din cuvântu în cuvântu și să să adevereze de condică și iscălindu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de Șapte. Mitropolitul primește sarcina de a îndruma pe „fieșcare“ către acest departament unde slujbașii au misiunea de a „verifica“ dacă actul a fost întocmit conform pravilei și de bunăvoie - „cum că s-au făcut după toată orânduiala și după pravilă și de este adevărat“ și a-i oferi autenticitate - „să se scrie în condică din cuvântu în cuvântu și să să adevereze de condică și iscălindu-se și departamentar<i>i, și așa să va ținea în seamă acele sineturi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
logodna și schimbul de inele conform dreptului canonic ortodox, logodna are putere religioasă ca și „nunta deplină“, dacă s-a făcut cu respectarea următoare lor reguli: „arvuna“, „legături cruciș“ sau schimbul de inele, sărutarea tinerilor. Termenul de „arvună“ apare în Pravilă, dar nu și în documentele vremii. Logodna cu „arvună“ trimite la o veche practică prezentă în biserica greco bizantină, inserată în codul de legi al împăratului Justinian. Codul român a introdus sau a păstrat acest articol în capitolul dedicat logodnei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ri tu a le (sărutarea tinerilor sau sărutarea mâinilor), schimbul de inele, promisiuni de căsătorie sunt cele trei tipuri de comportamente care pecetluiesc simbolic acordul dintrecele două familii. sărutarea tinerilor ca gest nupțial important în rituaul de logodnă apare în Pravilă, dar în practică este mai puțin întâlnit. De asemenea, apare sărutarea mâinilor, gest întâlnit o singură dată și asociat cu schimbul de inele. Este însă posibil ca și sărutarea tinerilor să urmeze după schimbul de inele, dar fiind o practică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este pomenit cuvântul logodnă. poate pentru că adevărata logodnă este asociată întotdeauna cu ceremonia religioasă? În cele 16 cazuri, doar o singură logodnă nu a avut consa cra rea religioasă, dar ea a trecut prin toate celelalte etape considerate legitime după Pravilă și cutumă, iar într-un alt caz se vorbește de logodna care s-a făcut cu schimb de inele și boccealâc de ginere, fără a se pomeni nimic de ceremonia religioasă. Ea va fi fost totuși împlinită în fața departamentului de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
împlinită în fața departamentului de judecată și a protopopului plășii, aducând în prim-plan un alt ritual mai puțin obișnuit - sărutarea mâinilor: „s-au aplecat numitul Zamfir de i-au sărutat mâna, cum și fata mâna lui Zamfir înaintea noastră“. conform Pravilei, logodna poate fi desfăcută pentru următoarele motive: vârsta mai mică decât cea admisă, fata deja însărcinată cu un altul, deosebirea religioasă, „îndrăcirea“ unuia dintre logodnici (unul din candidați posedat de diavol), dorința de a se călugări și intervenția domnului sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Probabil că dacă logodnicii s-ar fi împăcat, o dispensă de căsătorie ar fi fost cerută sau căsătoria ar fi decurs fără nici un fel de probleme sau urme documentare. În aceste cazuri de desfacere a logodnei, vinovatul este obligat, conform Pravilei și cutumei, să restituie schimbul, daruri le făcute și uneori chiar și cheltuiala presupusă de ospăț și lucrurile cumpărate pentru facerea nunții. De pildă, la 31 septembrie 1767, Maria, ca principală vinovată în desfacerea logodnei, trebuie să restituie schimbul (este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de la Trento. După acest moment, biserica catolică a încer cat să re du că din valoarea acestui gest pentru a evita căsătoriile clandestine și îl înlocuiește cu schimbul de inele. În Biserica Ortodoxă el este recunoscut din moment ce apare și în Pravilă, dar aceasta este veche și ne schimbată de secole. Și totuși, în practica cotidiană, chiar și biserica face apel mai degrabă la schimbul de inele între miri decât la să rut. La 5 martie 1797, când Prea Sfinția Sa îi logodește pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acceptă rii învoielii propuse. mitropolitul Dositei analizează argumentele părților și conchide: dumnealui a avut toate dovezile necesare pentru a începe cheltuielile de nuntă, că logodna s-a făcut după toate regulile. dumneaei, ca spăr gătoare de logodnă, se obligă prin Pravilă să plă teas că toată „cheltuiala ce o arată în deosebită foaie cu coprindere de 15 condeie, iară suma peste tot taleri 443 bani 78“. Plata nu se va facela voia în tâmplării, ci Rusin va trebui să aducă mărturii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în mod aparent obligatoriu, îl constituie inelul de logodnă. Urmează o serie de cadouri schimbate între logodnă și sâmbăta nunții, numite „daruri dinaintea nunții“. Acestea ar putea fi considerate ca o contrapondere a zestrei dacă ținem cont de faptul că Pravila prevede ca ele să re prezinte o treime din zestre. La 3 august 1776, când mitropolitul Grigore judecă un proces de divorț, cu restituirea zestrei și a darurilor dinaintea nunții, el face apel la Pravilă, fără a specifica însă lista
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ținem cont de faptul că Pravila prevede ca ele să re prezinte o treime din zestre. La 3 august 1776, când mitropolitul Grigore judecă un proces de divorț, cu restituirea zestrei și a darurilor dinaintea nunții, el face apel la Pravilă, fără a specifica însă lista, glava, zaceala, sus ținând următoarele: „dar fiindcă după Pravilă este dator bărbatul a da pre cât vine a treia parte din zestre, dar soției lui, care ori mai naintea nunții de le au dat, ori
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din zestre. La 3 august 1776, când mitropolitul Grigore judecă un proces de divorț, cu restituirea zestrei și a darurilor dinaintea nunții, el face apel la Pravilă, fără a specifica însă lista, glava, zaceala, sus ținând următoarele: „dar fiindcă după Pravilă este dator bărbatul a da pre cât vine a treia parte din zestre, dar soției lui, care ori mai naintea nunții de le au dat, ori de n-au putut la vreme mai nainte și le-au dat după nuntă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Transilvania este bine venită, dar nu se poate să nu ne punem întrebarea în ce măsură acele texte au fost accesibile nu numai clerului înalt, ci mai ales clerului mărunt, în ce măsură ele au schimbat cu adevărat o regulă, o practică, o cutumă. Pravila oferă, în capitolul „Pentru însurarea; și ce iaste însurarea“, o primă analiză asupra cununiei: „Însurarea se chiamă că deacă se împreună un om cu muiare și care nice o au văzut, nici cu dinsa au vorbit; iar deaca se cunună
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se îndreaptă din ce în ce mai des către Biserică ca instituție de legitimare a legăturii lor, prezență regăsită în numărul din ce în ce mai mare al documentelor. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând întotdeauna caracterul căsătoriei, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin citirea cununiei religioase de către un preot. De-a lungul secolului o serie de alte măsuri se prevăd în așa numitele „zapise de cununie“ adevărate certificate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca instituție de legitimare a legăturii lor, prezență regăsită în numărul din ce în ce mai mare al documentelor. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând întotdeauna caracterul căsătoriei, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin citirea cununiei religioase de către un preot. De-a lungul secolului o serie de alte măsuri se prevăd în așa numitele „zapise de cununie“ adevărate certificate alcătuite de preotul unei comunități. Se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
di vor țul unui preot nu este acceptat și dacă totuși apare el antrenează ca te ri si rea. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând în totdeauna caracterul căsătoriei lor, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s-a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin ci ti rea cununiei religioase de către un preot. Momentul cununiei religioase capătă o semnificație civilă aparte în absența unor registre parohiale care să țină socoteala
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este acceptat și dacă totuși apare el antrenează ca te ri si rea. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând în totdeauna caracterul căsătoriei lor, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s-a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin ci ti rea cununiei religioase de către un preot. Momentul cununiei religioase capătă o semnificație civilă aparte în absența unor registre parohiale care să țină socoteala tuturor celor care s-au căsătorit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
legitimitatea cuplu lui și a copiilor care se vor naște, dreptul acestora din urmă de a revendica patrimoniul tatălui și zestrea mamei. Trebuie arătată aici distincția clară între căsătorie și concubinaj. Interzis de canoane, el se practică totuși, dar conform pravilei, în această legătură ilicită femeia deține o poziție foarte fragilă. Bărbatul o poate alunga după o anumită perioadă de conviețuire, fie pentru a și lua o altă concubină, fie pentru a se însura. Concubina se află la discreția bărbatului, iar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
însoțesc, se cere. Postul este o perioadă de penitență, când nu numai corpul, ci și spiritul trebuie să treacă printr-o perioadă de reculegere și umilință. Or, nunta sem ni fi că bucurie, zgomot, abuz de mâncare și băutură. După Pravilă, nunțile nu se fac în postul cel mare, adică în postul Paș te lui sau în postul Crăciunului. În practică, atunci când se vorbește despre data că să to riei, se facelegătura cu timpul fast al calendarului religios, „ne vom căsători
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o orație. Darurile fac parte dintr un rit social cunoscut, acceptat și pus în practică de toți, indiferent de categoria socială sau de puterea economică. Cum nimic nu este lăsat la voia întâmplării, darurile capătă, după nuntă, semnificație juridică. conform Pravilei, ele se îm part întrecei doi soți astfel: „darurile de la nuntă după obiceiu, jumătate să să socotească ale bărbatului și jumătate ale soției“. Nunți boierești La începutul secolului al XIX-lea, o corespondență asiduă se schimbă între două mari familii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]