802 matches
-
Pateric” (C. Galeriu), părintele Teofil viețuiește într-o bine-cunoscută mănăstire de la poalele Făgărașilor. Atunci când vine printre noi, aduce cu sine ceva din ascuțimea crestelor cărunte, parfumul proaspăt al coniferelor și tăria apei de munte. Întemeiat de rugăciune, luând ca scut pravila, monahul de la Sâmbăta arde în acel rar „cuvânt cu putere multă, spre plinirea Evangheliei”. Vedetă a serilor duhovnicești, producător de adevărate spectacole, mereu oportun, căutat pretutindeni, părintele n-a căutat performanțe publicistice și, ca orice om în care nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pe durata unui secol întreg 2. Născut la Moscova către sfârșitul secolului al XIX-lea (22 septembrie 1896) într-o familie înstărită, Serghei - cum se numea atunci părintelui Sofronie - a primit o aleasă educație religioasă, artistică și literară. Copilul urma pravila de rugăciune cu o spontană și firească dragoste pentru întreaga creație a Domnului, șlefuindu-și în același timp sensibilitatea (mintea și inima deopotrivă) din lecturi diverse ale unor scriitori ruși (cum ar fi Pușkin, Turgheniev, Dostoievski sau Tolstoi). Deosebita înzestrare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
chenar prindea să Învețe nou abecedar». Orânduirea nouă - a muncitorilor, În care stau scrise drepturile celor ce muncesc - aceasta este pecetea primăverii neamului nostru. Dan Deșliu o definește clar: În primăvara asta, cea dintâi, puserăm beznelor tuturor căpătâi și rânduirăm pravilă și lege că numai cine seamănă culege». Poezia acestor poeți ai primăverii se va țese pe teme apropiate, pentru că ea a crescut pe trunchiul aceluiași proces istoric. Amintirea trecutului recent, cu tiranii și silniciile sale e Încă obsedantă și În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au fost realizate, din diverse motive. Observație Unii autori Își termină introducerea sau prefața cu un citat, având rolul de a capta atenția și bunăvoința cititorului. Prefața cărții mele consacrate lui Aron Pumnul se termină cu următoarele cuvinte, extrase din Pravila lui Vasile Lupu: „Să nu se uite că au scris mână de lut, supusă greșelii!” Acest procedeu Îl Întâlnim și În unele opere literare. Celebrele Povești ale lui Ion Creangă au următoarea „Prefață la poveștile mele”: Iubite cetitoriu, Multe prostii
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
o notă pe care nu o reiau În bibliografie. De exemplu, În prefața primei mele cărți, am folosit un citat care mi-a plăcut foarte mult: „Oricum, celor pe care i-am dezamăgit le reamintesc o vorbă Înțeleaptă, extrasă din Pravila lui Vasile Lupu: «Să nu se uite că au scris mână de lut, supusă greșelii!»”. Deci fără a indica exact lucrarea de unde am preluat citatul, anul, editura etc. Umberto Eco exemplifică situația de mai sus cu versul „Iubirea mișcă soare
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Jianu, Mircea Florin Șandru, Daniela Crăsnaru, Dumitru Chițu, Cornel Bălosu, Viorica Mereuță; cu proza, C. Moșneanu, E. Corobea; cu studii, Victor Sandu (Despre impresionism), I. Toma (Tendințe moderne în lingvistică), G. Corneanu („Epoca biologică” a picturii lui Țuculescu), D. Teodorescu (Pravila de morală a unui poet). Semnează cronici I. Toma (la cartea Rosei del Conte, Eminescu sau Despre absolut) și Ion Grosu (la Introducere în literatura fantastică de Tzvetan Todorov). În cadrul rubricii „Colocviu despre cultura”, se distinge un interviu cu lingvistul
CADRAN UNIVERSITAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285986_a_287315]
-
1912), J. Urban Jarník (1916), Vasile Goldiș (1933), Dimitrie Gusti (1934), Timotei Cipariu și Tiberiu Brediceanu (1938), N. Iorga (1942), N. Bălcescu (1948). Cât privește beletristica, poezia este reprezentată mai ales prin reproduceri din Ienăchiță Văcărescu (Testament), Iancu Văcărescu (La pravila țării, La Milcov), V. Cârlova (Marșul oștirii române), Gh. Asachi, V. Alecsandri (Deșteptarea României, Hora Unirii, Odă ostașilor români, Rodica, Plugurile, Sămănătorii), Andrei Mureșanu, Anton Pann, M. Eminescu (Rugăciune), G. Coșbuc (Pe lângă boi..., Cântec ostășesc, Cetatea Neamțului), St. O. Iosif
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]
-
de Alep furnizează, la 1657, informații despre raporturile evreo-române, stăruind asupra discuțiilor pe teme religioase care l-au atras în mod deosebit. Limitele toleranței erau evidente. Controversele teologice manifestate în prima jumătate a veacului al XVII-lea își spun cuvântul. Pravila judiciară întocmită în vremea lui Matei Basarab (1632-1654) e concepută în spirit religios și conține prevederi discriminatorii față de locuitorii de o altă credință decât aceea ortodoxă. Îndreptarea legii (1652), precum și alte texte de drept canonic, implică segregația. Doar evreii creștinați
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Biblioteca Academiei Române (II, 1940), Bibliografia analitică a periodicelor românești (I, 1966-1967, II, 1970-1972), Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, (I-V, 1969-1975). A mai colaborat la primul volum din Istoria literaturii române (1964), elaborând capitolele Literatura în limba slavonă, Pravilele, Literatura istorică în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în Țara Românească și Moldova. A fost prezent cu studii și articole în numeroase publicații de specialitate, între care „Balcania”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Balkanstudies”, „Caietele Mihai Eminescu” ș.a. SCRIERI: Catalogul
CAMARIANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286049_a_287378]
-
darurilor ș.a.). Textele bilingve slavo-române sunt de trei categorii: 1) text slavon cu glose românești (Glosele Bogdan); 2) text slavon și text românesc pe două coloane verticale, alăturate (Tetraevangheliarul de la Sibiu); 3) text slavon cu traducere românească integrală (Psaltirea voronețeană, Pravila ritorului Lucaci ș.a., toate manuscrise; dintre tipărituri, Psaltirea lui Coresi, 1577). Aserțiunea lui D. Cantemir (Descrierea Moldovei), conform căreia românii au scris la început în alfabet latin, iar alfabetul chirilic ar fi fost introdus abia pe vremea lui Alexandru cel
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
cazul. Principiile de transliterare au fost elaborate în 1878 de Comisia Lexicografică a Academiei Române și potrivit lor au apărut în epocă trei lucrări: Catehismul calvinesc din 1656 (în 1879), Psaltirea lui Coresi din 1577 (ediția B. P. Hasdeu, 1881) și Pravila de la Govora din 1640 (ediția A. I. Odobescu, 1884). Problematica transcrierii a rămas însă o chestiune controversată pentru că această metodă nu redă exact particularitățile limbii române vorbite a timpului, dificultate sesizată încă de B. P. Hasdeu (Cuvente den bătrâni). Această problemă
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
iconom te-ar fi înfricoșat și-n miezul zilei de ți-ar fi ieșit la o răspântie pustie. Povestea cu har, mai ales când apărea ulcica cu vinars. Nu c- ar fi pus ceva în gură (cuviosul păstra cu cinste pravila), dar îndemnul la vorbă îi creștea deopotrivă cu veselia celorlalți. în copilărie părintele fusese cioban. Orânduindu-i turmă, câini și asin, baciul la învățat puțintică slovă. De la știința asta i s-a tras călugăria. Prea cinstitul și-aducea bine aminte
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
îi fură întîia armură; chivăra de hârtie, întâia coroană; o vargă, întâiul sceptru; și alungarea curcanului, întâia biruință. În chipul acesta ajunse voievod al ogrăzii: ograda era el. Și se supuneau toți, căci colții dulăului, care-l însoțea supus, erau pravilă temeinică și temută. Asemeni tuturor voievozilor, a vrut să întreacă hotarele care-i îngrădeau puterea. Astfel a ajuns la portiță. Ulița, străjuind în prag, l-a oprit să-l întreacă. Era prea mare pentru a se mulțumi cu ograda, dar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga urcă tremurătoare și umedă pe zidul rece al bisericii, ca o iederă în căutarea luminii. Făcu apoi cu vreascuri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
astfel că la paisprezece ani era un zdrahon de bărbat care spărgea piatra la carieră. La nouăsprezece ani, Zlota reinstaură în târg un vechi obicei justițiar păgân, pe care locuitorii foarte bătrâni și-l aminteau din povestirile moșilor lor. După pravilă, într-o zi din an, primăvara, fiecare avea dreptul să-și facă singur dreptate cum credea de cuviință, fără ca apoi să fie supus rigorilor vreunei legi, judecăți sau pedepse. Rânduiala prinse în târg, fiind chiar acceptată în mod tacit și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de oficialități, care mizau pe descărcarea pornirilor agresive și rezolvarea naturală a conflictelor din cadrul comunității, față de care procedurile oficiale se dovedeau adesea ineficiente. Târgul renăscu și prinse viață ca în ajunul unei mari sărbători. Cu o săptămână înainte de "Ziua de pravilă" nimeni nu mai avea somn, se făceau pregătiri febrile, toți vorbeau doar de evenimentul care urma să vină, târgul fu ornat și pavoazat ca un pom de Crăciun, fanfarele reunite ale pompierilor și feroviarilor cântau până târziu după miezul nopții
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mai avea somn, se făceau pregătiri febrile, toți vorbeau doar de evenimentul care urma să vină, târgul fu ornat și pavoazat ca un pom de Crăciun, fanfarele reunite ale pompierilor și feroviarilor cântau până târziu după miezul nopții. "Ziua de pravilă" se soldă însă cu un bilanț catastrofal: 17 înjunghiați, 39 de grav răniți, 4 prăvălii incendiate, 7 fântâni particulare infestate cu șoricioacă și mai mult de jumătate din locuitori cotonogiți fără milă în bătaie. Cele mai grele pierderi au fost
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Zlota, instigatorul și organizatorul prăpădului a fost arestat și osândit la ocnă pe viață. Totuși, obiceiul nu a putut fi stins, continuând să fie practicat în afara legii, cu toată opoziția oficialităților și a jandarmeriei. În fiecare an, de "Ziua de pravilă", târgul era împresurat de jandarmi, morți și ei de frică, reușind mai mult să incite populația la violență decât să instaureze ordinea. Cei ce se știau vinovați de ceva se ascundeau prin beciuri sau în pădure. Ceilalți, mascați de data
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga urcă tremurătoare și umedă pe zidul rece al bisericii, ca o iederă în căutarea luminii. Făcu apoi cu vreascuri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
astfel că la paisprezece ani era un zdrahon de bărbat care spărgea piatra la carieră. La nouăsprezece ani, Zlota reinstaură în târg un vechi obicei justițiar păgân, pe care locuitorii foarte bătrâni și-l aminteau din povestirile moșilor lor. După pravilă, într-o zi din an, primăvara, fiecare avea dreptul să-și facă singur dreptate cum credea de cuviință, fără ca apoi să fie supus rigorilor vreunei legi, judecăți sau pedepse. Rânduiala prinse în târg, fiind chiar acceptată în mod tacit și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de oficialități, care mizau pe descărcarea pornirilor agresive și rezolvarea naturală a conflictelor din cadrul comunității, față de care procedurile oficiale se dovedeau adesea ineficiente. Târgul renăscu și prinse viață ca în ajunul unei mari sărbători. Cu o săptămână înainte de "Ziua de pravilă" nimeni nu mai avea somn, se făceau pregătiri febrile, toți vorbeau doar de evenimentul care urma să vină, târgul fu ornat și pavoazat ca un pom de Crăciun, fanfarele reunite ale pompierilor și feroviarilor cântau până târziu după miezul nopții
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
mai avea somn, se făceau pregătiri febrile, toți vorbeau doar de evenimentul care urma să vină, târgul fu ornat și pavoazat ca un pom de Crăciun, fanfarele reunite ale pompierilor și feroviarilor cântau până târziu după miezul nopții. "Ziua de pravilă" se soldă însă cu un bilanț catastrofal: 17 înjunghiați, 39 de grav răniți, 4 prăvălii incendiate, 7 fântâni particulare infestate cu șoricioacă și mai mult de jumătate din locuitori cotonogiți fără milă în bătaie. Cele mai grele pierderi au fost
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Zlota, instigatorul și organizatorul prăpădului a fost arestat și osândit la ocnă pe viață. Totuși, obiceiul nu a putut fi stins, continuând să fie practicat în afara legii, cu toată opoziția oficialităților și a jandarmeriei. În fiecare an, de "Ziua de pravilă", târgul era împresurat de jandarmi, morți și ei de frică, reușind mai mult să incite populația la violență decât să instaureze ordinea. Cei ce se știau vinovați de ceva se ascundeau prin beciuri sau în pădure. Ceilalți, mascați de data
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
învoi din prețul dughenilor în trii rânduri am ieșit la giudecata Divanului”. --Până aici nu văd pricină care să te facă cârtitor. Nu are decât să aștepte judecata Divanului. --Ia ascultă tu, Toma Necredinciosule, ce spune cofetarul: “Și giudecata căutând pravila au aflat scriind la carte 22 lucruri bisericești și a casălor celor sfinte... <de nu va plăti rânduiala ce-au tocmit acel ce au lucrat în loc strein perde-va lucrul său>”. --Din câte îmi aduc eu aminte, de fiecare dată, în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se împădurească, și o șosea nouă, care pleacă de la Frumoasa și se ridică la clopotnița Monastirii. Chibzuind asupra cerințelor vremii, găsitu-s-a cu cale, ca acest Locaș, să fie o Monastire model, unde călugării aduși din Monastirile Moldovei, pe lângă pravila călugărească să se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericești și de gospodărie, precum făceau călugării de vremea veche; și apoi învățându-le să le răspândească cu pricepere și bunăvoință celorlalți călugări și așa să se
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]