966 matches
-
Mă îngrășasem. Era sarcină de partid să pun câteva kilograme pe mine, să arăt impunătoare, căci eram firavă și mărunțică și aceasta nu se prea potrivea cu funcția de primăriță de țară. În clipa următoare, unul dintre „revoluționari” a înșfăcat preșul de la ușă. M‑am trezit cu acesta aruncat în față odată cu un torent de înjurături și insulte de nespus. - Ne‑ai pus preș la ușă să ne ștergem pe picioare când intrăm? Iacă, ce fac eu pe covorul matale. Trăgând
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
se prea potrivea cu funcția de primăriță de țară. În clipa următoare, unul dintre „revoluționari” a înșfăcat preșul de la ușă. M‑am trezit cu acesta aruncat în față odată cu un torent de înjurături și insulte de nespus. - Ne‑ai pus preș la ușă să ne ștergem pe picioare când intrăm? Iacă, ce fac eu pe covorul matale. Trăgând flegma de fumător înrăit din fundul plămânilor bolnavi, a proiectat‑o abundent pe covorul cel nou. - Noi muncim, cucoană, nu stăm la birou
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
când intrăm? Iacă, ce fac eu pe covorul matale. Trăgând flegma de fumător înrăit din fundul plămânilor bolnavi, a proiectat‑o abundent pe covorul cel nou. - Noi muncim, cucoană, nu stăm la birou, a strigat cel care mi‑a aruncat preșul în față. - Legați‑o de dulap, să nu fugă, a spus altul între două înjurături. - Cățea comunistă! La ce‑ai venit de la oraș? Nu se găsea cineva de aici, din sat, să fie primar? Ce nevoie avem noi de una
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
și de reparații. Am raportat. Nu știu dacă s-au luat măsuri. Coboară și verifică! Agentul Brumă ascultă atent, fără să clipească. Coborî, verifică portbagajul și, surprins, constată că se deschide. În interior era, în schimb, o harababură de nedescris. Preșuri pătate de ulei și vaselină, resturi de mâncare, cârpe murdare, un cric și mai multe scule aruncate aiurea, o găleată de tablă murdară și turtită, saci de plastic, o roată de rezervă cu anvelopa pe jantă... Înghiți în sec și
D ALE POLIŢIEI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349478_a_350807]
-
spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată. În jur cutii, păpuși și ciocolată, Aprinsă, pipa, risipea miroznă. Renii cuminți își rumegau tăcerea, Piticii adormiseră trudiți Pe preșuri, care-unde risipiți, Știind că-n daruri germina plăcerea. Mi-a fost de-ajuns o clipă să privesc, Tablou în care liniștea-i stăpână, Cu pătura aflată la-ndemână, Genunchii m-am gândit să-i învelesc. Povestea mea despre ”a fost
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349709_a_351038]
-
românească), speneam, deci, să-i acordăm în ultimul ceas un “Mandat de Excelență” doamnei Maria Diana Popescu, dacă nu se poate pentru toate activele României (așa cum au fost în 1996 girate 3000 de active, practic toate activele României, de ex. Preș. Emil Constantinescu lui Adrian Costea), măcar pentru “activele intangibile”, care sunt oamenii și întreaga construcție armonioasă a societății civile românești, și să o trimitem noi, societatea civilă românească, la mister prezident Barak Obama, pe această frumoasă doamnă blondă DIANA “ART-EMIS
SCRISOAREA NR.71. ROMÂNIA ÎNTRE SINUCIDERE ŞI ADEVĂR. TURNUL DE VEGHE AL ROMÂNIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349105_a_350434]
-
de solist al concertului. Infierbântat și el că toți ceilalți visa să concerteze „Requemul - Verdi” la Beth Lehem. Vise frumoase împlinite în acei ani ce repede au trecut... Și peste toate aceste mari evenimente într-acele zile violoncelista Jacqeline des Preș urma să se căsătorească cu Daniel Barenboim în Ierusalimul eliberat! Doamne, cate emoții fericite într-aceleași zile cand atatea mame își plîngeau feciorii... Jasha Heifetz și Gregor Piatigorsky se întorc în țară să pregătească cu orchestră filarmonicii un viitor concert
80 DE ANI DE LA NASTEREA MAESTRULUI ZUBIN MEHTA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348639_a_349968]
-
pășesc. Din antetul paginii zilei de azi mi-a fost șters până și numele, de-acum anonim mă numesc, iar dacă mâna ce n-o mai am scrie un vers din el pe înserate ierburi târâtoare mai cresc. Medalia de sub preș Ceasul o luase de-a dura peste cocoașa mea de griji. Pe sub poteci cârtițile bârfelor strigau:Ura! Când pe la colțurile orelor mureau de necaz cuvinte cu nasul cât un praz. Ora se dădea de-a berbeleacul peste pieptul meu scos
MODESTIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348703_a_350032]
-
de necaz cuvinte cu nasul cât un praz. Ora se dădea de-a berbeleacul peste pieptul meu scos în față, rotund,trufaș și abil, medaliile îmi zornăiau în inimă, ele veneau din altă viață tiptil. Odată cu mine se strecurau pe sub preșul cerului în piață, umbra mea din altă viață orbită de strălucirea lor pe piepturi de prinți. Le frecasem câteva secole cu plușul atâtor dorinți. Materia luminoasă Particule rupte din fraze intrate-n implozie, Doar verbul fierbe într-un abur invizibil
MODESTIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348703_a_350032]
-
înșeală nevasta și pentru asta era în stare să-și ia lumea în cap. E drept că nu avea nici o dovadă dar el nu mai putea dormi și începuse să se usuce pe picioare. Simțea că Zambilica îl duce cu preșul și nu putea să o dovedească. O iubea la fel de mult ca în prima zi, mai ales când o vedea fardată, rimelată, fond de ten, mascara, când își punea bluza de in cu alesături naționale și fusta scurtă cu pliuri, atunci
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
că era pe timp de iarnă ținut în balconul de la intrarea în vilă. Ce deosebire între casa părinților săi de la țară, modestă, din chirpici, cu pereții lipiți cu pământ galben și văruiți cu bidineaua, cu pardoseala din lut acoperită de preșuri țesute la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
celebrul pact de coabitare, Demisul declară senin că l-a păcălit pe neexperimentatul Ponta. Să fim serioși! Băieții erau înțeleși. Acum îi ridică mingea la plasă lui Victoraș pentru alegerile din toamnă. Atunci au vrut doar să-l ducă cu preșul pe Antonescu. Și SCC a reușit. Așa că ruperea pactului e doar un foc de artificii, care alimentează campania pro Ponta. Pro Sistem. Remember! Pe fondul general de nemulțumire, declanșat public în seara zilei de 13 ianuarie 2012 în Piața Universității
TABLETA DE WEEKEND (74): VREAU O ROMÂNIE ÎN CARE ÎNJURĂTURA SĂ NU MAI FIE POLITICĂ DE STAT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349404_a_350733]
-
Că-i bine să-i amintești: „În Dracula te-au schimbat, Iar pe dracul azi îl vând...” Grijuliu, s-a dat la fund; Bietul drac s-a speriat... Câte-aude și îmi vede... Alții vin, din mers îi schimbă, Și cu preșul iar ne plimbă; Doamne, nimeni nu îi crede O, cât de răi mi s-au făcut! ... Numai Tu mai ești cu noi; Vremuri grele, mari nevoi Trăim azi ... Poet iubit! Țara noastră-i despărțită, Codrii Bucovinei plâng ... Drag Poet, iubit
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
Sinelui. „Răspund singurătății:/ - Ești singura jertfă în oglindă,/ cum ar fi/ să-ți smulgi pomii din rădăcină,/ să-ți sădești ecoul urmelor de la malul mării,/ să strigi:/ - Mă iubește lumina!/ Înainte să-i răspund inimii,/ îi așez sub picioare un preș alb/ - Inimă,/ Ai intrat de mii de ori pe porțile cerului,/ ai înghețat de mii de ori în aburul vierii,/ nu-ți lăsa visul/ să zboare necontrolat,/ pune-i cununa de frunze în timpul meu!/ Mă-nverzesc lângă tine ... ” (Răspunsuri). Găsim
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
larg să-i văd chipul,/ respiră...” (Vârful peniței), încercând astfel să nu lase loc „vidului existențial” să pună stăpânire pe clipa prezentă - „drumul ei mă va ademeni în somn / într-un jar nou născut/ luminii/ îi aștern la picioare un preș alb/ îi pun nume de fruct/ peste care așez suspinul/ ... ” (Stai, stai lângă mine). Fantezia atinge culmi înalte de manifestare. Suspinul după iubirile ce și-au pierdut candoarea și frumusețea este silențios, abia auzit: „te văd parte din zori,/ stele
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar la mijlocul ei așeza pe lățime ca un zid chirpicii de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și al bunicii. Peste ea era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V a. Luasem examenul de absolvire a patru clase. Atunci dădeai examen ca sa treci în clasa a
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă pe care se putea dormi, copiii dormeau pe canapei pe strujac, o saltea umplută cu pănușuri (foi de la știulete), preșuri pe jos. În casă sunt expuse costume populare vechi. Cele pentru femei sunt alcătuite din: năframă albă, țesută sau cusută cu mâna pe șir (fir), cămașă din pânză de casă albă, laibăr (cheptar) pe piele de miel, cu flori cusute
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pereți sunt expuse caricaturi: „De mâine montez apometrul la butoi.”, „Vecine, nu mai bate în țeavă!”, „Vorbești stereo sau văd eu dublu?” etc. Casa tradițională din Gurghiu este alcătuită din: târnaț, hol, un fel de prispă, pe care se află preșuri de cânepă, camera din față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război de țesut, urzar, vârtelniță, sucală, canapei, o masă cu scaune, un pat pe care dormeau copiii, a cărui saltea era plină cu pănușuri sau paie. La pat se punea șipcă și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare, canapeu, cămară în care se ține berbința (un vas în care se bate brânza), covata, pe jos se află preșuri țesute în război, din lână sau de cârță (coade făcute din haine rămase mici). În casa de la Hodac pot fi admirate atât costume populare vechi, cât și noi. Costume de demult pentru femeie se compun din: șapțcă, o căciuliță neagră
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
alcătuit din: masă, scaune, două canapei, un dulap de culoare albastră, pictat cu flori. Tavanul are grinzi de lemn de care se puteau agăța: farfurii pictate, cucuruzi, busuioc, magheran, frunze de nuc contra moliilor. În camera dinainte, pe jos așterneau preșurile cele mai frumoase, țesute din lână în culori naturale și cu ciucuri. Casa dinapoi, camera de zi cu zi sau bucătăria este bogată în obiecte de uz casnic: soba de fontă pe care se află ceaunul, oale de lut, ticlăzău
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
deloc, prelungindu-mi în felul acesta, un privilegiu de care nu are parte prea multă lume. Apoi intram în casă cu piciorele roșii, dar înviorat. Alteori coboram prin fundul grădinii până la izvorul mare, unde veneau gospodinele toată vara să spele preșuri, covoare, peretare și mă plimbam, tot cu piciarele goale, prin jgheabul lui, minute bune dacă locul era liber. - Ce fai bre, aici? - Mă spăl pe picioare. - Păi acasă nu ai apă?! Cum să explic eu că această apă proaspătă, ieșită
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
și surorile) într-o mică încăpere, ca o pivniță, chiar sub sala casei, unde țineau bunicii, de obicei, iarna, cartofii să nu înghețe. Chepengul de la coborârea în această ascunzătoare improvizată ad-hoc a fost mascat oarecum ingenios de mama cu un preș, deasupra căruia am tras una din mașinile de confecționat frânghii, rămasă de la răposatul nostru tată, care fusese meșter frânghier calificat. În felul acesta, atenția rușilor care s-au perindat în acele zile de groază prin curtea și gospodăria noastră, a
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
tată, care fusese meșter frânghier calificat. În felul acesta, atenția rușilor care s-au perindat în acele zile de groază prin curtea și gospodăria noastră, a fost distrasă: cercetau cu interes mașina, fără să bănuiască de ce sub ea era un preș, care acopereea intrare în micuța noastră ascunzătoare. Preț de o zi și o seară au stat la noi doi ofițeri (ziua în sala dinpre drum, scriind ceva corespondența, iar seara mutându-se într-una din camere unde am încropit, mai
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]