4,908 matches
-
Mai "actuali" sunt Z. Ornea, intervievat în 1993, și Mircea Cărtărescu în 1991, când își proba talentul de bun evocator al trecutului apropiat și de impecabil exeget al propriilor cărți în contextul anilor '80-'90. Pe Nichita Stănescu l-a prețuit pentru performanta sa gândire în felul presocraticilor, însă cărțile de căpătâi i-au fost cele ale lui Dimov și Frank O'Hara, de acesta din urmă nereușind să se despartă, ca atitudine artistică. Crescut în interiorul unei generații de cenacliști, Cărtărescu
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
țintă precisă. Îl ustura creierul da-atâtea formule căutate și studiate-ndelung pe băncile facultății de medicină de la Berlin. Acolo găsise el sprijin și îndrumare pentru primii pași în chimie. Și-acum.. Același popor, pe care-l stimase și-l prețuise pentru oamenii săi, același popor invadase Europa. Aproape că nu-i venea să creadă. Ba când era la Berlin și începuseră primele conflicte, avusese o deosebită plăcere să se felicite că era dintr-un popor atât de ambițios. Iar acum
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
de talent, de o intuiție artistică rar dobândită din primul foc, ceea ce ne face să credem că autorul va fi aproape obligat să se ia în serios și să "recidiveze" cel puțin la nivelul acestei cărți. Silviu Angelescu, expertul calpuzanilor, prețuind foarte scrierea lui Adrian Grigore, ne previne că e vorba de "sfârșitul de veac fanariot". Adică de ultimă parte a domniei lui Vodă Șuțu peste Țară Românească. Povestirea focalizează valea Teleormanului, cu natura, satele și cătunele sale la răscrucea stihiilor
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
facă proces de intenție dlui Mihăescu, dar își pune întrebarea ce caută ca ambasador al României la UNESCO o persoană care face altă politică decît România? Dacă are poftă dl Mihăescu să se răfuiască cu America fiindcă nu l-a prețuit destul, s-o facă în calitate de persoană particulară, nu ca reprezentant al României. * Se pare că CV Tudor va avea probleme cu Parchetul General. Tribunul, care a tot fost sprijinit de PDSR și de Ion Iliescu pe vremea cînd făcea pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
se benchetuia, se vedeau filme, se jucau cărți, suveranul fiind mereu lăsat să cîștige. La aceste reuniuni intime se luau și decizii politice. Cînd era singur, regelui îi plăcea să citească, să-și claseze, cu dichis, clasorul cu timbre, care prețuia o avere. Iar Lupeasca, nu mai era un secret pentru nimeni, îl subjugase total, nemaiputînd concepe viața fără ea. Era o subjugare fizică? Cred că mai mult. Pur și simplu o și iubea, ea cunoscîndu-l, ca om, cel mai bine
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
particularizante (ton și material liric), nu devine implicit și factor de înaintare. Volum după volum (și sînt vreo șapte) se înșiră sporind sentimentul cititorului că nimic surprinzător nu se mai poate aștepta". Ceea ce nu-l împiedică pe cronicarul prob a prețui ipostaza postumă a poetului șaizecist, prematur dispărut, întrupată de culegerea Liniștea versului: Totul pus acum sub semnul diferenței, concept de bază care în utilizarea ce-i dă prefațatorul (Cezar Baltag) semnifică lupta cu "robia babiloniană a generalului", a "indiferențialului". Exemplele
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
și I. Negruzzi "înfățișează... figuri tipice din popor", fiind deci consonante "cu un întreg curent al gustului estetic în Europa, curent pe care noi îl credem foarte sănătos și în urma căruia romanurile țărănești și descrierile tipice au ajuns să fie prețuite de literaturi, de noveliști". Arta lui Slavici, ca și a celorlalți care creau o astfel de literatură poporană, era deci prețuită pentru că "părăsind oarba imitare a concepțiunilor străine, s-au inspirat din viața proprie a poporului lor și ne-au
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
este un personaj răscolitor, demn de marile creații romanești. Spre bătrînețe, în 1924, prozatorul a scris Amintiri, reînviind lumea Junimii și a juveneței sale formative și creatoare. E o memorialistică potrivită care, împreună cu Închisorile mele (1921), au rămas ca pagini prețuite în memorialistica românească. Să mulțumim Editurii Național (redactor șef d-na Violeta Borzea) că i-a prilejuit dlui D. Vatamaniuc să-și reediteze ediția sa critică din opera lui Slavici. Și încă în astfel de condiții de eleganță bibliofilă și
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
manualul dsale n-a intrat printre cele trei. E regretabil, desigur, dar dl Stoiciu trebuie să știe că primii care au contestat public hotărîrea M.E.C. au fost doi din cei trei autori aprobați. Mă așteptam de la poetul pe care-l prețuiesc să facă această precizare, în ce mă privește, înainte de a încredința tiparului dejecțiile profesoarei cu pricina. Cu o totală lipsă de politețe, doamna vorbește despre frustrările dlui E. Simion care ar fi pus la cale toată cabala ca să i se
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
își au în acest gen de spectacole un reper, o formă, dacă nu singura, de conectare la fenomenul teatral, care nu ajunge la ei decît pe această cale. La urma urmelor, teatrul radiofonic rămîne acel spațiu în care cuvîntul este prețuit și cultivat, în care limba este ocrotită și conservată, conform normelor. În Franța, în Anglia există în continuare un cult pentru acest gen de teatru, care îți intră în casă și în suflet, transformîndu-ți spațiul vital într-unul magic. Cît
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
României. N-am să uit niciodată cum la Avignon, un artist parizian important mă atingea și încerca să înfiripeze un dialog doar pentru că veneam din țara lui Andrei Șerban, pe care astăzi, aici, doar o mînă de oameni îl mai prețuiește necondiționat. Valoarea este mai presus de regimuri politice și de culorile pe care le au. Omagiul și reverența noastră trebuie să se manifeste nu întru folosul unui individ sau grup, ci în acela profund și esențial al societății. În Europa
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
descoperit România și a unit destinul acesteia cu destinul eliberator al Franței. Da, Michelet, iar mai tîrziu Edgar Quinet, care s-a însurat cu o româncă. În ceea ce mă privește, mi-ar plăcea ca amintirea domnișoarei Miallaret să fie mai prețuită la noi. E adevărat că n-a pus niciodată piciorul pe pămîntul nostru și că, pe de altă parte, nu mai e azi decît o văduvă calomniată, pe care cîțiva critici care voiau să se arate mai puțin răuvoitori au
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
acolo, în afara ei, un reprezentant îndrăgit a ceea ce părea atunci un formidabil curaj istoric. Tot ce am găsit însă pe Internet, în site-ul lui personal și în altele, arată că nu e vorba în nici un caz despre un autor prețuit pentru exotismul originii sale. Aceasta pare să fie cea mai importantă performanță a scriitorului în cauză. Andrei Codrescu e un Romanian born American writer a cărui celebritate reală nu se bazează pe fascinația alterității. O sumedenie de recenzii la cărțile
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
mai bine, fiindcă se afla acolo o întreagă generație de poeți care să testeze inițiativa. America avea 19 ani și eu la fel. Exilul meu poetic a corespuns, întîmplător, cu exilul metaforic al unei întregi generații. în Europa de Est, poeții erau prețuiți fiindcă purtau sarcina opoziției globale. în America, datoria era aceeași. Din multe motive binecuvîntate, ne găseam deodată liberi, și în Est, și în Vest. O libertate smulsă prin respingerea poetică a valorilor dominante." Poemele sînt cu heteronime, patru poeți imaginari
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
a exagera însă, fiindcă subiectivitatea are și chiar trebuie să aibă locul și farmecul ei. Infailibilitatea e imposibilă și inumană, dar gustul sigur și diagnosticul exact sînt mană cerească pentru critic, iar Al. Cistelecan le probează cu succes pe amîndouă. Prețuind scriitura poeților, criticul o cultivă și pe a sa, construind o sintaxă deopotrivă caligrafiată și semnificativă, ale cărei mărci stilistice îl fac ușor de recunoscut, datorită unui lexic prețios, lucrat desăvîrșit. Dacă nu ar fi și un exercițiu al inteligenței
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
se lăsa văzut în compania fostului rabin șef Moses Rosen. Ba chiar la Berlin, o vreme, la început, a locuit într-un Cămin al Comunității Evreiești de acolo, participînd diminețile toate și sîmbăta - mi-a spus-o - la rugăciune, mult prețuit pentru calitatea sa de Cohen (Nu și-a schimbat niciodată numele său originar de Moise Cahn). Încît, repet, tema cărții sale, în această perspectivă, se dovedește a fi perfect îndreptățită. Era, cred, bucuros că poate comenta un despărțămînt al literaturii
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
lecții de teatru, de viață. Piese mari, în mîna lui, își recăpătau sensurile majore, semnificațiile relevante. Ca printr-o vrajă, el îndepărta surplusurile, efectele ieftine și îi ajuta pe actori să se curețe de manierisme, să se purifice. L-a prețuit foarte tare pe actor, pe acela profesionist, împătimit de teatru. Știa cum să-l provoace și să-l acopere, în același timp, cu tandrețe. "Rutina urîțește, schelălăie, se strîmbă, face ca toți dracii în forme acute. În forme ascunse e
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
De trei zile, asta fac, scriu. Nu mi-e deloc ușor. Dar nu plîng. Fără lumea lui Vlad Mugur ne va fi greu să trăim. Asta știu sigur. Lumea boierilor se împuținează, cercul se strînge în jurul nostru și, dacă nu prețuim valorile și prietenia cît ne sînt prin preajmă, singurătatea ne bate la ușă. Seacă, aridă, umedă. Ca și moartea din spectacolul Hamlet al lui Vlad Mugur. Mincinosul, Livada de vișini, Doi gemeni venețieni, Slugă la doi stăpîni, Scaunele, Așa este
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
noapte dau pe-un vers, în disperare/ Cu gestul unui rege: - dați-mi versul/ Acela chinuitul, ștersul,/ Ca un metal bătut în pietre rare, Ion Horea are, totuși, siguranța creatorului dintotdeauna care-și cunoaște menirea. Și care știe a-și prețui poezia: " Doar versul meu e unicul din multe Cât stă urechea lumii să le-asculte Și-n tot ce fac numai pe el răzbunu-l!"
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
mă pricep. Ce valoare ar avea mărturisirea mea că iubesc muzica lui Johnny de cînd mă știu și nu-i găsesc termen de comparație? Așa că voi vorbi despre om și despre prietenul meu. Johnny se numără printre puținii oameni care prețuiesc cu adevărat prietenia. Am avut ocazia să mă conving, nu o dată, de devotamentul lui față de aceia pe care îi consideră apropiați. Nu mulți știu că Johnny a fost membru al PAC. Recunosc că mi-a venit greu să-i propun
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
bunătățile într-o săptămână și înainte de Anul nou nu va mai rămâne nimic, în timp ce eu o să-l am pe al meu până la sfârșitul zilelor și o să mor mulțumită la gândul că îl las în urma mea pentru ca și altul să-l prețuiască și să-l iubească". Dacă scrisorile lui Frank Doel sunt la început doar profesionale și protocolare, încet și greu, dar profund și discret, ele devin amicale, de n-ar fi să luăm în seamă decât formulele de adresare: de la ,,Doamnă
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
că "a român nu semăna iarăși: prea vorbea frumos românește, la fel ca franțuzește, poate ceva mai cu greutate". într-un text în care alternează severe judecăți morale și plăcerea tuturor transgresiunilor, balcanismul e repudiat, dar savurat, în vreme ce occidentalismul e prețuit, dar păstrat la distanță. Lucrul se vede bine tocmai în planul limbajului: pagina care deschide romanul e (ca Pajerele, aproape) cu grijă ferită de "neologism": singurele cuvinte ceva mai noi (dar nu din sfera cultă) sînt postaș și lampă. La
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
mai însemnați istorici și critici literari ai celei de a patra generații postmaioresciene s-ar putea crede că firul vieții i se înnodase, într-un cerc de lucru specializat exact în centrul preocupărilor sale de literator, între colegi care-l prețuiau și într-o atmosferă de lucru mai descătușată decât în alte instituții de asemănătoare activități culturale. O fericită viață de familie, lângă soția sa Cornelia, cercetătoare în domeniul artei medievale românești și fiica sa, Monica, în care avusese bucuria de
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
în tren ori tramvai, sau dacă va petrece noaptea sub un acoperiș sau pe străzi, cuiva care nu se întorcea să vadă cine îi pășește în spate, înțelegi de ce rezistență nervoasă a trebuit să dispună tânărul Stroescu-Stînișoară. Și cât a prețuit, în această interminabilă cursă împotriva cronometrului, harul prieteniei, al solidarității umane. În deosebita grijă de a nu colora în alb-negru necurmata ciocnire dintre bine și rău, de a nu crea personaje pur pozitive și net negative, de a nu răpi
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
genere, Adrian Marino vădește o mentalitate de asediat, un complex al izolării. Ceea ce la alți foști deținuți de conștiință s-a risipit, la d-sa stăruie sub chipul unei permanente impresii că nu e înțeles, că nu e îndeajuns de prețuit, care, chiar dacă admitem că pornește de la un sîmbure minim al realității, este mult exagerată, transformată într-un laitmotiv lamentuos-incriminator al personalității. Împrejurarea indiscutabil dureroasă că dl Marino a avut parte de o întrerupere a activității de aproximativ două decenii, că
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]