5,771 matches
-
sunt motivate de către Guvern cele patru condiții enumerate mai sus în ceea ce privește soluția legislativă de la art. V referitor la pensia de serviciu pentru magistrații cu o vechime în funcție între 20 și 25 de ani. În preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 se precizează că sistemul de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, că potențialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane a fost reliefat și
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
s-ar fi confruntat cu mai multe cereri de pensionare ale magistraților decât în mod obișnuit și CSM nu ar fi avut capacitatea necesară pentru a acoperi lipsa de personal, s-ar fi putut considera îndeplinite aceste condiții. ... 29. În preambulul ordonanței criticate s-a mai arătat că schema de pensionare nou-introdusă nu afectează negativ sistemul decât dacă este corelată cu celelalte două măsuri propuse prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
judecători) până la 1 ianuarie 2020. Pe de altă parte, este evident că CSM nu poate lua măsuri de acoperire a posturilor libere în urma pensionării anticipate câtă vreme aceste locuri nu sunt încă libere. ... 30. Referitor la invocarea în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a Opiniei preliminare a Comisiei de la Veneția, se susține că aceasta nu poate fi considerată o stare excepțională, urgentă, de natură a justifica legiferarea printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, atâta
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
Constituțională a statuat că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare“. ... 60. În raport cu obiectul criticii de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, Curtea reține că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată și urgența reglementării art. V din aceasta sunt justificate de Guvern prin următoarele argumente: acest sistem de pensionare anticipată va avea un
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
chiar al blocării activității instanțelor de judecată și a parchetelor și, implicit, a actului de justiție. Aceasta cu atât mai mult cu cât, pe de-o parte, schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate (așa cum se precizează în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018), iar, pe de altă parte, odată cu introducerea posibilității de pensionare anticipată, prin Legea nr. 242/2018 se prevăzuse și creșterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum și a vechimii necesare pentru
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
de pensionare anticipată, riscul generat de posibilitatea pensionării anticipate a magistraților este independent de voința Guvernului și pune în pericol un interes public, cel al realizării unui act de justiție eficient și calitativ. ... 63. În ceea ce privește invocarea în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a Opiniei preliminare privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcționării sistemului, Curtea observă că Guvernul doar invocă această opinie pentru a sublinia potențialul impact negativ pe care îl are pensionarea anticipată. Astfel, așa cum reiese din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, nu opinia sus-menționată constituie situația extraordinară care a condus la emiterea acestui act normativ, ci potențialul impact negativ asupra activității justiției, astfel că susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. ... 64. Cât privește
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
sistemul judiciar nu s-a confruntat efectiv cu pensionări masive ale magistraților, urgența nu există, ci aceasta devine actuală numai după punerea în plată a deciziilor de pensionare. Astfel, Curtea reține că urgența reglementării criticate a fost motivată în cuprinsul preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 ca fiind determinată de iminenta intrare în vigoare a măsurii legislative a pensionării anticipate a magistraților (art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 urma să intre în vigoare la 18 octombrie 2018
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
asupra eficienței și calității actului de justiție. Așadar, măsura legislativă criticată a fost adoptată pentru a preîntâmpina îngreunarea sau chiar blocarea activității instanțelor de judecată și a parchetelor și, implicit, a actului de justiție, urgența reglementării fiind motivată corespunzător în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018. ... 65. Cât privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție din perspectiva nerespectării art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
nu și după ce drepturile au fost abrogate/respinse. Sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României. Așa cum rezultă din nota de fundamentare și din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 nu s-au aplicat valoarea de referință sectorială și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
juridic, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate de instanța de fond și, pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. Consideră că instanța de fond a apreciat în mod greșit faptul că temeiurile juridice invocate în preambulul Ordinului nr. 2.632/2016 nu justifică emiterea acestuia. Susține că aceste dispoziții legale sunt cuprinse în Codul de procedură fiscală. Astfel, acest ordin a fost emis ca urmare a obligațiilor care revin autorităților publice prin Codul de procedură fiscală privitoare la
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 521/2005, precum și art. 7 alin. (1) și (2) și art. 4 din Legea nr. 52/2013. Astfel, nerespectarea forței juridice obligatorii a actului emis în aplicarea legii este dovedită a fi nerespectată chiar din preambulul ordinului menționat care indică ca și temei dispozițiile din Codul de procedură fiscală, respectiv art. 68 alin. (2) și (3), care fac referire la modalitatea în care urmează a fi obținute informațiile de către autoritatea publică centrală de la autoritățile
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
către autoritatea publică centrală de la autoritățile locale. Arată că în vederea reglementării modului în care urmează a se desfășura această strângere de informații și ulterior colectare și punere la dispoziție, Codul de procedură fiscală, respectiv art. 68 invocat în preambulul ordinului, indică drept modalitate de reglementare ordinul comun al Ministrului Finanțelor Publice și al Ministrului Dezvoltării Regionale. Or, acest ordin a cărui nulitate s-a constatat de instanța fondului menționează că este un ordin emis doar de către unul dintre
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurentul-pârât a susținut că în mod eronat instanța de fond a apreciat că niciunul dintre temeiurile juridice invocate în preambulul Ordinului nr. 2.632/2016 pentru dezvoltarea serviciilor Ministerului Finanțelor Publice puse la dispoziția autorităților și instituțiilor publice prin sistemul informatic propriu emis de Ministrul Finanțelor Publice nu justifică emiterea acestuia, în opinia sa, ordinul fiind emis cu respectarea dispozițiilor legale incidente
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
reținerea judecătorului fondului în sensul că textul de lege nu specifică nimic cu privire la modalitatea de transmitere a informațiilor și nici despre sistemul informatic PatrimVen și, ca atare, acesta nu avea cum să fie reținut ca temei legal în preambulul Ordinului nr. 2.632/2016. Așadar, legiuitorul a reglementat cadrul general, lăsând la latitudinea autorităților publice implicate în emiterea actelor normative care să transpună efectiv aceste dispoziții legale, conform art. 77 din Legea nr. 24/2000, iar prevederile art. 11, 60, 61, 68
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. În preambulul acestor acte se indică expres actul normativ superior pe care se întemeiază. Conformitatea actului administrativ expres sau asimilat cu norma juridică cuprinsă în „lege“ presupune verificarea unor aspecte cum ar fi: a) conformitatea actului administrativ cu ipoteza normei juridice, care
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
nu conține niciun fel de abilitare a Ministerului Finanțelor Publice pentru punerea lui în aplicare sub niciun aspect. Așa fiind, Înalta Curte constată că, în mod judicios, judecătorul fondului a concluzionat că niciunul din temeiurile juridice invocate de pârât în preambulul ordinului contestat nu justifica emiterea acestuia, fiind încălcate prevederile art. 77-78 din Legea nr. 24/2000, precum și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Nu pot fi reținute nici susținerile autorității pârâte din cererea de recurs, în sensul că ordinul
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
în sensul că ordinul nu ar fi fost emis în vederea punerii în aplicare a art. 60 și a art. 68 alin. (2) și (3) din Codul de procedură fiscală, întrucât aceste temeiuri juridice sunt invocate chiar de emitent în preambulul actului, în aplicarea obligației instituite de art. 42 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, potrivit căreia „La celelalte categorii de acte normative formula introductivă cuprinde autoritatea emitentă, denumirea generică a actului, în funcție de natura sa juridică, precum și temeiurile
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
c) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 84/D din 4 noiembrie 2019, este necesară justificarea interesului legitim urmărit de formațiunea politică prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare, iar această cerință trebuie privită în acord cu considerentul din paragraful 47 din preambulul RGPD. Justificarea unui interes legitim trebuie să se facă de către titularul cererii (formațiunea politică) în concret, în legătură cu fiecare solicitare de eliberare a unor astfel de copii de liste suplimentare. În ceea ce privește responsabilitatea prelucrării datelor cu
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
este necesar ca formațiunea politică ce solicită copiile listelor electorale suplimentare să prezinte datele sale de contact, ale reprezentantului legal și ale responsabilului pentru protecția datelor, să justifice interesul legitim urmărit prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare (paragraful 47 din preambulul RGPD, conform căruia: „(...) Prelucrarea de date cu caracter personal strict necesară în scopul prevenirii fraudelor constituie, de asemenea, un interes legitim al operatorului de date în cauză (...)“), să prezinte modalitatea de realizare a copiilor listelor electorale suplimentare și să declare
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
situații extraordinare, a cărei reglementare să nu poată fi amânată. În acest sens, se susține că elementele cuprinse în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017 nu sunt de natură să justifice adoptarea acesteia, iar în preambulul ordonanței de urgență supuse controlului, caracterul de urgență este determinat de oportunitatea, rațiunea și utilitatea reglementării, fără a se evidenția însă existența unei situații extraordinare. În acest mod sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (5) privind principiul legalității. ... 7
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
prevederile art. 59 alin. (1) și (2) din Legea nr. 223/2015, aflată în vigoare ca lege organică. În același timp, susține că Guvernul nu a motivat în niciun fel urgența emiterii dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 în preambulul acesteia, așa cum a procedat cu privire la celelalte dispoziții din cuprinsul ordonanței ce vizează alte domenii socioeconomice, ceea ce denotă, o dată în plus, că nu a existat nicio situație extraordinară care să fi apărut în problematica pensiilor militare
DECIZIA nr. 808 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251610]
-
alin. (1) și (2) din forma inițială a Legii nr. 223/2015. ... 8. Tribunalul Maramureș - Secția I civilă consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. În privința urgenței, instanța apreciază că aceasta este suficient explicată în cuprinsul preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, legiuitorul delegat menționând aspectele care l-au determinat să intervină de urgență pentru a reglementa problema de drept. Instanța apreciază că legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții se acordă dreptul la
DECIZIA nr. 808 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251610]
-
în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. Emiterea unor asemenea ordonanțe este condiționată însă de existența unor „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, iar Guvernul este obligat să motiveze urgența în cuprinsul ordonanței. ... 17. Analizând preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea observă că Guvernul a invocat prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la fundamentarea strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
DECIZIA nr. 808 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251610]
-
sectoriale din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională prin faptul că acestea nu mai efectuează activități inutile și nu mai angrenează în acest sens resurse umane și materiale. “ ... 18. Având în vedere aceste precizări și ținând cont de preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 în care se precizează că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice“, Curtea
DECIZIA nr. 808 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251610]