280 matches
-
de pribeag), zeițelor destinului (Zorile), soțului sau soției postume (bradul, sulița, steagul de înmormântare), substitutelor mortului (stâlpul funerar), adăposturilor postume (sicriul, mormântul, cimitirul, pământul), zeiței morții în ipostaza de pasăre de pradă (gaia, carboaica) și antropomorfă (Zâna bătrână, Moartea, Maica Precista, Maica Irodia), ghizilor providențiali (lupul, vulpea, vidra), vameșilor binevoitori, personajelor psihopompe și, în final, rudelor mortului din lumea de dincolo. Ca dovadă a vechimii lor, în cântecele funerare (Zori, Brad, Cântecul cel Mare, Cântec de priveghi) din "cartea românească a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile: "așa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
descântători, divinatori, vraci etc. Secvența nr. 5 02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești." "Înger, Îngerașul Lui Păzăște suflețălul lui Zi șî noapti Pân' la ceasul cel di moarti Amin!" Întregul ritual stă sub semnul unui creștinism înțeles într-o manieră populară, tradițională. Dumnezeu, sfinții, îngerii și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
51 "Hi, hi... Valentin Mihai, matali vrei sî pleci undeva diparti. Îți chică sculili. Sî duc sculili meli di la mata. Doamne (scuipă)" "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești" (face cruce cu secera în agheasmă) Această secvență arată cum nu se poate mai limpede că metoda divinării în cositor este doar una dintre nenumăratele posibilități de a afla ce spun semnele. În
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Din carne, / De sub carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire de usturoi cu un ac, spală copilul cu "apă descântată" și îl dă cu usturoi pe tot corpul 210, apa vărsând-o, apoi, într-un "loc neumblat". Vindecarea de "roșață" sau de "rofii" se face
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
domnie / C-a auzit / C-a făcut / Sora sa / Trei fețe / Logofețe: / Una o pierit, / Una o murit, / Una pe munți o fugit. / Munții s-o cutremurat, / Pietrile s-o despicat, / În rai o alergat. / Raiul s-o deschis / Maica Precistă o învis / Dumnezeu o râs!"75 "Căutarea" celui sortit este transfigurată de puterea călăuzitoare a elementului cosmic care îmblânzește soarta. Astfel, într-un descântec "pentru maritat", elementele cosmice asigură cadrul dinamic pentru împlinirea destinului: "Grădină cu nouă colțuri, / Pasăre cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
după trei luni, la solstițiul de vară, devine Sânziană sau Drăgaică. Ipostazele Dochiei sunt reprezentări mitice ale timpului personificat care se prezintă sub forma a trei generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele lunare (Paștele, Duminicile Tinere) indică timpul bun pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale elementelor arhetipale: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr` pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașă dalbă de mătasă, / La Maica Precistă-n brață. / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasă / Și cu Ion / Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi-e luna, soarele; / Jos mi-e dalbă mânăstire, / Iar în dalbe mânăstiri / Jețuri de aur scrise, / Iar într-însele / Șade bunul Dumnezeu, / Mai de rând cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai d-a rând cu sfinții cei de rând / Șade bătrânul Crăciun, / Lângă bătrânul Crăciun / Șade Siva-Vasilcuța. Grăi bunul Dumnezeu: / Sivo-leo, / Vasilco-leo! / Ce-ai mâncat și ce-ai băut / De-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
roș, / Soare galbân, / Soare verde, / Soare de 99 feluri, / Ieși din crierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Din rărunchi, / Din inimă, / Din ficat, / Din splină, / Din toate mădularele, / Din toate încheieturile; / N. să rămâie / Curat, luminat, / Ca de Maica Precistă lăsat."162 Dacă, de obicei, descântecele se fac înainte de răsăritul soarelui, pentru a se împlini, apusul soarelui anulează forțele răului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
anulând puterea răului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașa dalbă de mătasă, / La Maica Precista-n brață / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasa / Și cu Ion/ Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i frunza iadului / Și-n toarta paharului, / Scrisă-i floarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
patronau anumite sărbători, au primit denumiri specifice mentalității arhaice: Sfântulețul, Baba Dochia, Ioan fierbe-Piatră, Constandinu puilor, Sava, Foca, Tudose. Astfel, Sântilie alungă pe diavol cu biciul de foc, Sânpetru de iarnă și Sântandrei apără vietățile sălbatice (mai ales lupii), Maica Precistă și Varvara sunt apărătoarea femeilor la naștere, dar și a fetelor de măritat, Sânpetru de vară ține cheile raiului, Sânnicoară îi ajută pe pescari și pe cei ce călătoresc pe ape, pe călători în general.222 Mulți sfinți din calendar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poporul român are un panteon constituit din ființe mitice al căror rol principal este măsurarea timpului: divinități populare masculine (Crăciun, Sânvăsâi, Sântoader, Sângeorz, Sântilie, Sâmedru, Moș Andrei, Moș Nicolae), divinități feminine (Dochia, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzărițele, Ielele, Fata Pădurii), zeițe-mame (Maica Precista, Mama Pădurii), zeițe bătrâne (Sfânta Vineri, Sfânta Varvara, Baba Dochia). Dacă unele întruchipări mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație cu creștinismul (Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Sânziana, Joimărița, Martinii, Berbecarii, Circovii, Ziua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
secolelor XV XIX păcătuiesc, din punctul nostru de vedere, prin maniera, dacă nu exaltată, atunci profund subiectivă a abordării. Încercând să rezumăm, conform acestei abordări, istoria evolutivă a Bacăului ar fi avut un demaraj citadin excelent - încununat de construirea bisericii Precista (1491) și a Curții domnești la sfârșitul secolului al XV-lea -, urmat de un parcurs de aproximativ trei secole, în care, cu excepția secolului al XVII-lea și a primei jumătăți a secolului al XVIII-lea, așezarea ar fi funcționat în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înfeudare a întregului patrimoniu al acestor nuclee, vânzările și daniile ajungând să afecteze până și vetrele orășenești. Exemplele de mai jos ilustrează cât se poate de bine acest aspect: prin hrisovul din 27 noiembrie 1756, Constantin Mihai Racoviță întărea mănăstirii Precista din Roman „tot locul cât au fost domnescu, la târgul la Hârlău, câmpul și vatra târgului cât rămăsese nedat nimănui de alți domni mai denainte”; hotarul târgului Bacău dispare aproape în totalitate încă din martie 1641, „când Vasile Lupu și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
domni mai denainte”; hotarul târgului Bacău dispare aproape în totalitate încă din martie 1641, „când Vasile Lupu și divanul său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh al acesteia” (în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă Barnovschi pe la 1630 vinde hatmanului D. Buhuș o bucată din hotarul localității Târgu Frumos pe patru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
primele reprezentări grafice ale orașului trădează din plin acest lucru. Autorul celui mai vechi plan al Bacăului - realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel - a avut în centrul preocupărilor delimitarea moșiilor din jurul său (în partea dreaptă a Bistriței - Precista, Izvoarele, Letea, Țarina Bacăului, Mărgineni, Leitenii și, în partea stângă a râului - Șerbănești, Săucești, Arămești). Prin dimensiunile lor, acestea ocupă în plan grafic poziții dominante. Grija pentru reprezentarea orașului este una secundară, aproape minoră. De altfel, privind această hartă, așezarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cimitirul comunal - înființat „odată cu finalizarea construcției bisericii <<Sfânta Treime>>, a cărei sfințire a avut loc la 14 octombrie 1885”76. Odată cu darea în folosință a cimitirului comunal, comunitatea locală a abandonat practica înhumării persoanelor decedate în mica necropolă din apropierea bisericii Precista. Metamorfoza citadină a vechilor târguri pe baza acordării unor drepturi sau privilegii de către factorul de putere politică poate fi urmărită și în cazul altor orașe din Moldova - Târgu Ocna, Piatra Neamț, Botoșani ș.a. În Botoșani, de pildă, în absența unor venituri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o informație orală, nevalidată științific până în prezent -, este cea referitoare la existența unui cimitir evreiesc mai vechi decât cel de pe fosta stradă a Cremenei, abandonat din cauza ciumei (1848). Locația acestui din urmă cimitir este una ambigu): fie sub dealul Bisericii Precista, fie sub dealul Izvoarele. În pofida faptului că domnii fanarioți au încurajat imigrarea israeliților în mediul urban românesc, numărul membrilor comunității evreiești din Bacău s-a menținut, de-a lungul secolului al XVIII-lea, la cote scăzute. Pentru finalul acestui secol
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ilustrativ este următorul detaliu: până în anul 1821 terenul din partea dreaptă a Bistriței, de la podul spre Șerbănești și până în dreptul vechiului cimitir evreiesc, a fost nelocuit. În mijlocul acestei suprafețe, descrisă de Costache Radu ca fiind „un câmp pustiu”, se aflau biserica Precista și ruinele fostei curți domnești, martori tăcuți ai legăturii cu trecutul. Planul realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel descrie un nucleu urban format „din circa 70-80 de case, ce ocupau partea centrală a promontoriului de terasă, cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
singură grupare liniară de locuințe, situate pe axa nordsud”. Principalele edificii erau cele în jurul cărora gravita viața administrativă și cea religioasă: casa lui Morțun (1774) - sediul isprăvniciei și, ulterior, sediul Eforiei/Primăriei Bacău - și vechile biserici creștine ale orașului - biserica Precista (1491), biserica catolică și biserica Sfântul Ioan (construită între anii 1803-1813). Mai mult ca sigur, structura socială a așezării era una specifică perioadei fanariote: o elită politică și una cultural-religioasă profilate în jurul elementelor grecești și, la baza piramidei sociale, categoriile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de efectuat reparațiile stricăciunilor provocate”. Desfășurate pe parcursul a cinci ani (1909 1914), lucrările au produs în rândul locuitorilor orașului o stare de vie nemulțumire. Noroiul, sau, dimportivă, praful, mormanele de pământ, trotuarele stricate, străzile care se surpau (de exemplu străzile Precista, BunaVestire, I. S. Sturdza), crăpăturile apărute în pereții caselor, conductele sparte, infiltrațiile etc., au creat orașului o imagine dezolantă. Proiectele de mărire a capacității de producție energetică a orașului au continuat să fie derulate și pe parcursul perioadei interbelice. Primul dintre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Nord-Vest a orașului, pe nucleul stradal mai sus amintit a fost creată, în mod haotic, nereglementat, o complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din zona de Nord a bisericii Precista (viitoarea stradă Lecca) ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor orașului: trei străzi principale (șoseaua Alexandru Ioan I - viitoarea Bacău-Piatra - și dou) căi - Calea Ocnii și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
secolului al XIX-lea multe din străzile orașului erau încă în așteptarea aprobărilor privind planul de aliniere. Iată și câteva exemple: „(...) întocmirea planurilor de aliniere pentru următoarele străzi: cele aprobate prin decret-regal - Alexandru cel Bun, Vasile Alecsandri, BacăuPiatra Neamț, Înfundata, Precista, Vulturi, Vântului, Canalul Mare - și cele care urmau să primească aprobare - Florilor, Valea Albă, Pavată, Petru Rareș, Lecca, Mircea, Neagoe-Vodă și rectificarea alinierii străzii Justiției”. Finanțate din bugetul comunal, lucrările de aliniere stradală au fost îngreunate de litigiile și neînțelegerile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comerț alimentar - hala de victualii, piețele orașului, brutării etc. Cele mai importante piețe locale de desfacere a produselor alimentare au fost piața „Victoria” (fosta Piața Mică), piața „C. Negri” (situată în capătul străzii C. Negri, fostă Soarelui), piața din fața bisericii Precista (denumită piața „Mitropolit Șaguna”) și Hala de victualii - cea mai mare dintre acestea. Lucrările de construcție a hălii de carne au avut la bază un împrumut de 98.000 lei (primul împrumut al comunei), contractat de primarul Leon Sakellary la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]