647 matches
-
Noua revistă română”, „Drapelul”, „Povestea vorbei”, „Educația”, „Renașterea română”, „Lamura”, „Gazeta cărților”, „Boabe de grâu” ș.a. Semnează și Evan, Izabela Sadoveanu-Evan. În cronicile și eseurile sale S., influențată de Hippolyte Taine, susține importanța criticii științifice, ca demers imparțial, fără păreri preconcepute și total subordonat operei literare. Mai ales în perioada de la „Viața românească” autoarea se remarcă prin incisivitatea ideilor și tonul polemic. Volumul Impresii literare (1908) strânge articole despre scriitori cu vederi socialiste (O. Carp, Sofia Nădejde), dar și despre D.
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
pe Isus. Începând cu Bousset și până la Peerbolte, cercetătorii își exprimă uimirea în fața acestui personaj, mai exact a faptului că pruncul‑Mesia este răpit la ceruri imediat după nașterea sa. Totuși, supus unei noi lecturi, lipsite de orice părere teologică preconcepută, fragmentul pare a nu avea nimic extraordinar. Ce spune acest text? Actul I (nașterea): Femeia „a născut un copil de parte bărbătească”. Actul II (caracterul mesianic): „Care avea să păstorească toate neamurile cu toiag de fier”. Actul III (Învierea și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mă aștept ca această lucrare să Întâmpine dezaprobarea celor care preferă câștigul material conștiinciozității. Tuturor acelora care ar fi Înclinați să-mi ponegrească sistemul - fie din interes bănesc, fie din ignoranță sau din neputința de a-și depăși propriile idei preconcepute - nu Îmi rămâne decât să le răspund o dată cu Cicero: Tacere praestat philosophis quam loqui („Înțelepților le stă mai bine să tacă decât să vorbească”). Însă celor care doresc În mod sincer să contribuie la Îndepărtarea eventualelor erori, dovedind că au
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ion Barbu, Gh. Brăescu, Pompiliu Constantinescu, Anton Holban, Sanda Movilă, Ramiro Ortiz, Hortensia Papadat-Bengescu, Vladimir Streinu. Articolul-program, apărut în numărul inaugural, sub titlul Sburătorul, și semnat de E. Lovinescu, mărturisește intenția redacției de a nu porni la drum cu idei preconcepute, invitând scriitorii să se manifeste după talentul lor, ca personalități distincte: „Meritul revistei va sta în limitele scrisului colaboratorilor săi. Faptele vor dovedi de suntem la înălțimea gândurilor noastre bune”. Observând caracterul constrângător al „ismelor” culturale, criticul exprimă, într-un
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
admite „o ținută dinainte stabilită - numească-se ea «modernism» sau «arhaism» -, știind bine că, așa cum puțin le pasă vântului, legumei sau omizii de regulile hotărâte în laboratorul cu ferestrele închise, și poemul [...] nu va putea fi niciodată hotărnicit între granițe preconcepute”. Oricât repudiază însă normativele estetice, pasionatul avangardist consideră că arta nouă se autofăurește urmând un principiu, obiectivarea, și apreciază că acesta e consecvent aplicat de constructivism. Rezultat din lupta între cubism și dadaism, constructivismul l-a smuls pe primul din
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
mai eficienți. Aceste rezultate se datorează mai multor factori, printre care: rolurile parentale sunt roluri specifice părinților și nu bunicilor; bunicii se adaptează mai greu la cerințele situației de maximă tranziție; distanță mare între generații, bunicii țin la ideile lor preconcepute, modificări specifice bătrâneții (înclinație spre stări anxioase, depresive, starea de sănătate precară, schimbarea ierarhiei scării valorice) . Infirmarea celei de-a patra ipoteze evidențiază că nu există diferențe semnificative între turorii din mediul urban și cei din mediul rural. Infirmarea acestei
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
psiho-afective ale bolnavului față de suferința sa pe care o exagerează, iar în unele situații chiar o inventează. 5) Echilibratul - este tipul de bolnav care privește boala cu seriozitate, fără să se sperie, sau să exagereze. El este lipsit de idei preconcepute. Are încredere în el, în medici și în tratamentele prescrise. Este o persoană calmă, echilibrată, ponderată, având capacitatea de a distinge anormalul de normal. Este disciplinat în ceea ce privesc prescripțiile terapeutice pe care le urmează cu strictețe. Are o foarte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
faptul că acestea sunt dominate de dinamica pulsională a inconștientului colectiv. Această dinamică se manifestă, așa cum am mai spus, prin legea reprezentărilor colective și legea participației. În virtutea primei legi, toți membrii grupului uman împărtășesc aceleași opinii, credințe, model de gândire „preconceput”, de regulă cu caracter irațional sau ilogic, care, în virtutea „legii participației”, este adoptat și acceptat de toți membrii grupului, în mod necondiționat, sub aceeași formă. Aceasta face ca întregul grup uman să-și organizeze acțiunile, reacțiile și conduitele după un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
auctorial, tradiție și inovație în critică, problema generației literare etc. Preocuparea de a înțelege literatura ca pe un câmp de relații este evidentă în cartea următoare, Vocația sintezei (1985), cuprinzând „eseuri asupra spiritualității românești”, în care sunt discutate, fără idei preconcepute, relațiile dintre literatură și cultură (apoi dintre aceasta și istorie), dintre occidental și oriental, dintre protocronism și sincronism. În prima parte este evidențiat rolul de normă îndeplinit de tradiție, iar în partea a doua sunt prezentate câteva „serii” de scriitori
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
reale întâmplarea și personajele romanului și trece prin sate și hanuri, peste dealuri și văi, ca să dea de urmele autentice ale crimei pe care o evocase scriitorul. Astfel, descoperă un peisaj fantastic, în care omul duce o existență dură. În locul preconceputei imagini despre blândețea și calmul moldoveanului, se dezvăluie, din acte, arhive, relatări, o lume răscolită, pasionată, trăind în permanentă tensiune, cu oameni care au mereu ceva de răzbunat, încheindu-și viața în chip năprasnic. Se simte aici influența unor predecesori
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
natură sentimentală, gratuit caritabilă, ci căldură a înțelegerii, bucurie a sentimentului de prietenie, aură a înțelepciunii, delicatețe în formularea opiniilor, sunt tot atâtea atribute ale modalității sale exegetice. Având deschidere spre variate zone ale culturii moderne, criticul nu respinge niciodată, preconceput, inovațiile și experimentele. Le acceptă, nu motivat de snobism, ci parcurgând un traseu al investigației care descoperă valoarea artistică. De pildă, salută entuziast versurile lui Ion Barbu din Joc secund, definindu-le drept „stanțe purificate în flacăra minții”, „adevărate filtruri
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
în grup, pe experiența mea de unsprezece ani în mediul asociativ al pacienților, și pe funcția mea de fondator și președinte al asociației persoanelor suferind de tulburări anxioase și fobice, MȘdiagora Paris. 1. Accesul la terapie Numeroase prejudecăți, rețineri, idei preconcepute, temeri iraționale și colective împiedică persoanele în suferință, cele care ar avea nevoie de ajutor să apeleze la psihoterapie. Psihiatria păstrează încă, în ochii marelui public, partea sa de umbre și de mistere. Stigmatizarea suferinței psihice rămâne importantă. Dacă depresia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
idei referitoare la curiozitate, adevăr ca etică și apartenența la o comunitate. În primul rând, omul de știință nu respectă nici un argument bazat pe autoritate. Curiozitatea este cea care domină. Ignoranța constituie inamicul său numărul unu; tot astfel și părerile preconcepute. Simplul fapt că un număr mare de persoane repetă ceva nu face ca acel lucru să fie și adevărat. Căutați probe și examinați-le în mod critic. Dacă nu există probe, sau nu există în măsură suficientă, cercetătorul trebuie să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dintre cauză și efect să fie vizibilă. Dat fiind numărul mic de cazuri, n, din studiu, este nevoie doar de câteva astfel de observații pentru a se construi o argumentație aparentă. Astfel, un cercetător rău orientat ar putea avea ideea preconcepută că expertiza instituționalizată ar cauza o politică publică mai bună, iar utilizarea experților pe post de consilieri externi ar cauza una inferioară; un astfel de cercetător ar selecta pentru comparație Departamentul Agriculturii și Departamentul Apărării al S.U.A. deoarece prezintă această
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
elementelor fundamentale și a operațiilor guvernării democratice. Mai mult, odată cu realizarea unei deschideri spre studiul independent, aceste metode dau naștere unei atitudini de scepticism, autonomiei și puterii de control personale. De vreme ce științele sociale riguroase pot fi provocatoare în raport cu preceptele înțelepciunii preconcepute, acestea pot intra în conflict, câteodată, cu ordinea prestabilită. De vreme ce folosesc date pentru a produce concluzii practice, acestea pot servi drept ghid politicilor publice și pot constitui fundamentul unei societăți mai puternice și mai satisfăcătoare. Atât timp cât acestea încurajează dezbaterile deschise
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
analizăm media numai în funcție de efectele pieței banilor. Rentabilitatea lor depinde de audiență, dar audiența depinde de măsura în care media răspund așteptărilor publicului, acest răsfățat care nu este interesat atât de noutate ca noutate, cât de încadrarea noutății în tiparele preconcepute, prefabricate și activate pentru a o integra și pentru a consolida ceea ce preexistă. Televiziunea și presa în general ne devin partenere în izolare și ne uniformizează prin mesajele care sunt aceleași pentru toți. Induc opinii diferențiate, dar bazate pe aceeași
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aibă ceva de spus nu doar românilor, ci și maghiarilor, germanilor, țiganilor și altor neamuri conlocuitoare. Mulți tineri români află astăzi în școli că identitatea țigănească nu este atât de nebuloasă pe cât ar crede părinții lor, adulți măcinați de opinii preconcepute 1. Treptat, am ajuns să înțelegem că multe dintre soluțiile antisociale la care recurg rromii nu țin de o genă virusată, ci de un destin istoric care a stimulat etica resentimentului prin delapidare. Numeroși copii rroma sunt victimele unei mentalități
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
posibile”.) Drept urmare, modernitatea declanșează procesul de evaluare critică prin separații orizontale ale diferitelor culturi, plecând de la ideea că prin operațiile silogistice ale unui intelect perfectibil (dacă nu infailibil) se poate obține o imagine acurată a lumii, obiectivă și fără idei preconcepute. În lumea formelor, cel puțin, modernitatea nu se putea angaja univoc în acest dispreț față de tezaurul impresionant al tradiției. Romantismul sau „modernitatea estetică” (Matei Călinescu) a înțeles să răspundă idealurilor iluministe, stabilind un set de opoziții în „teritoriul definit de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
omenie; ceea ce sunt ei vibrează și are rezonanță în noi, ceea ce sunt ei „se acaparează, se retrage”. Seducția se rezumă, într-un fel, la aceste coduri de omenie și în căutarea lor pornește lucrarea de față. În ce fel ideile preconcepute ne limitează cunoștințele despre seducție Tot urmărind dezbateri, emisiuni radiofonice și de televiziune, mi-am dat seama de ceva: indiferent de public și de țară, trei întrebări revin constant atunci când este vorba despre seducție. Trei întrebări, mereu aceleași, care dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
cunoștințele despre seducție Tot urmărind dezbateri, emisiuni radiofonice și de televiziune, mi-am dat seama de ceva: indiferent de public și de țară, trei întrebări revin constant atunci când este vorba despre seducție. Trei întrebări, mereu aceleași, care dezvăluie trei idei preconcepute: „Seducția este prea vagă ca să reprezinte un subiect cu adevărat științific”. „Modurile de seducție diferă de la o cultură la alta”. „În orice caz, e mai ușor să seduci atunci când ești frumos”! Haideți să cercetăm pe rând aceste idei preconcepute. „Seducția
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
idei preconcepute: „Seducția este prea vagă ca să reprezinte un subiect cu adevărat științific”. „Modurile de seducție diferă de la o cultură la alta”. „În orice caz, e mai ușor să seduci atunci când ești frumos”! Haideți să cercetăm pe rând aceste idei preconcepute. „Seducția este prea vagă ca să reprezinte un subiect cu adevărat științific”. Înainte de a avea posibilitatea înregistrării pe videocasete, pentru a putea studia mai bine comunicarea, acest argument era deplin acceptabil. Puteam spune orice despre seducție, pentru că nimic nu era controlabil
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
emoțională Ideea că seducția este o tactică foarte rafinată, folosită de persoane deplin lucide care se năpustesc asupra prăzii lor... rămânând mereu perfect lucide, este una dintre cele mai adânc înrădăcinate prejudecăți legate de acest subiect. Ciudat lucru, această idee preconcepută nu ține cont deloc de rolul sensibilității în învățarea codurilor seducției. Eroii noștri sunt personaje din romane și sunt mari strategi: Don Juan, Merteuil, Valmont, Salomeea (care a existat, fără îndoială, dar despre care nu știm nimic concret) sau acei
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
prin păr Părul aureolează fața și contribuie la întărirea armoniei ei. Acesta este, fără îndoială, principalul motiv pentru care, atunci când vine vorba despre seducție, gesturile mâinii prin păr au atât de multă importanță. Să începem prin a combate două idei preconcepute care dăunează citirii codurilor inconștiente ale seducției. Astfel, vom putea distinge mai ușor dintre toate gesturile mâinilor trecute prin păr pe cele care sunt în mai mare măsură mesaje de deschidere și de seducție. Iată prima idee preconcepută de care
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
două idei preconcepute care dăunează citirii codurilor inconștiente ale seducției. Astfel, vom putea distinge mai ușor dintre toate gesturile mâinilor trecute prin păr pe cele care sunt în mai mare măsură mesaje de deschidere și de seducție. Iată prima idee preconcepută de care ne vom ocupa: femeile își trec mai des mâinile prin păr decât bărbații. Și cea de-a doua: toate gesturile mânilor prin păr sunt gesturi de seducție. Femeile nu-și trec mâinile prin păr mai des decât bărbații
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
și arhitectonic-constructiv. Modul lui de a gândi se integra în mai mare măsură în tradiția filosofiei naturii decât în cea a științei matematice a naturii. Ceea ce s-ar fi manifestat, între altele, în tendința de a forța faptele în scheme preconcepute, o tendință ce se face simțită mai puternic în manuscrisele cunoscute sub numele Opus postumum, decât în scrieri publicate. Faptul că părerile cu privire la nivelul pregătirii științifice a lui Kant și la capacitățile minții sale de a se adapta cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]