404 matches
-
găsi o explicație care să nu contrazică prea violent bunul simț, mentalitatea arhaică tradițională a creat instanța ursitoarelor. Evident, În era creștină, soarta omului a Început să fie judecată, teoretic cel puțin, În funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice În Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, În disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, raționalizează
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
instanța ursitoarelor. Evident, În era creștină, soarta omului a Început să fie judecată, teoretic cel puțin, În funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice În Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, În disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, raționalizează În imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea, fiind vocile destinului. Narațiunile populare pe care le-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, raționalizează În imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea, fiind vocile destinului. Narațiunile populare pe care le-am analizat, reprezintă, de cele mal multe ori, exemple evidente de amestec Între mentalitatea precreștină, primitivă În sens larg, și 55 influențele bisericești care s-au suprapus, fără a putea modifica Însă În mod esențial fondul precreștin al mentalității populare. 3. Destine deviate Există și câteva elemente colaterale, care se atașează celor două categorii examinate
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
populare pe care le-am analizat, reprezintă, de cele mal multe ori, exemple evidente de amestec Între mentalitatea precreștină, primitivă În sens larg, și 55 influențele bisericești care s-au suprapus, fără a putea modifica Însă În mod esențial fondul precreștin al mentalității populare. 3. Destine deviate Există și câteva elemente colaterale, care se atașează celor două categorii examinate: nașterea miraculoasă și instanța ursitoarelor. Tendința de distrugere a nou-născutului apare manifestată În actele unor duhuri necurate. Judecând după studiile lui Van
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
onoranta invitație a lui Ioan Petru Culianu. Cartea de față este gândită și scrisă în spiritul unei hermeneutici interdisciplinare, numită la vremea ei de Marija Gimbutas arheomitologie. Așa cum arată și Miriam Robbins Dexter, Adrian Poruciuc este fascinat de sursele vechi, precreștine, ale folclorului sud-est european și, în mod special, a celui românesc actual. În contextul acelor tradiții străvechi, unele din neoliticul timpuriu, predominau cultele consacrate divinităților feminine. Ele ilustrează "forța culturii țărănești" (Adrian Poruciuc) și fascinanta supraviețuire a unor elemente de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
folclorului sud-est european și, în mod special, a celui românesc actual. În contextul acelor tradiții străvechi, unele din neoliticul timpuriu, predominau cultele consacrate divinităților feminine. Ele ilustrează "forța culturii țărănești" (Adrian Poruciuc) și fascinanta supraviețuire a unor elemente de cultură precreștină, preromană, preindoeuropeană în folclorul românesc. Dorința profundă a autorului este aceea de a ajuta prin cercetările sale la reconstrucția culturii tradiționale a ceea ce se numește "Europa preindoeuropeană" sau "Vechea Europă", în termenii Marijei Gimbutas. Ea avea ca elemente centrale acele
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cele ale lui Petru Caraman referitoare la cultura (stră)veche din Balcani și cu interpretările lui Nilsson privind "tradiția prehomerică". Multe pagini din cartea de față au fost provocate de ideile lui Mircea Eliade privind supraviețuirea târzie a unor elemente precreștine în cultura românească actuală și, în mod special, în colinde. Dacă la Mircea Eliade întâlnim o mențiune explicită la infuzia de "creștinism cosmic" în Calendae Januarii, la Adrian Poruciuc avem de-a face - în mod original și provocator - cu anumite
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ombilical prezent în mai multe tradiții străvechi. Apoi sunt examinate minuțios structurile arhaice trilobulare ce au supraviețuit în arhitectura bisericilor creștine. Absolut remarcabile sunt paginile profesorului Adrian Poruciuc despre cultul de mistere de la Eleusis. Ele aduc în atenție simbolismul templului precreștin, al basilicii, apoi pe cel al bisericii creștine răsăritene de mai târziu. Într-o secțiune specială a cărții de față este discutat competent și interpretat îndrăzneț simbolismul crucii creștine. Trimiterea autorului este la ideea de hieros gamos (nuntă sacră) care
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mai bine procesul de indoeuropenizare a vechii Europe și, aș adăuga, importanța sud-estului european în lumea culturală, socială și - de ce nu? - politică actuală. Colindele românești care au ca personaj central leul sunt încă păstrate în mentalul social românesc. Ele sunt precreștine și se regăsesc, de fapt, în cultura tracică. Fac parte dintr-un tezaur spiritual de "elemente orientalizante" care au devenit parte componentă a tradiției europene. Aceasta, la rândul ei, este element constitutiv al ,,unui fenomen mai extins, cu rădăcini care
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mă reține în mod deosebit acum și aici este o versiune la zi a mișcării New Age pe care o anticipează subtil Virgil Nemoianu atunci când definește respectiva mișcare ca fiind o ciudată combinație și un nedisimulat amestec de credințe arhaice precreștine cu un misticim difuz. La toate acestea se adaugă varii doze de esoterism și șamanism sud-american, totul având drept scop, printre altele, ,,proslăvirea pământului și a ambianței". Acest ultim aspect (,,proslăvirea pământului și a ambianței") mă trimite cu gândul la
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
misticim difuz. La toate acestea se adaugă varii doze de esoterism și șamanism sud-american, totul având drept scop, printre altele, ,,proslăvirea pământului și a ambianței". Acest ultim aspect (,,proslăvirea pământului și a ambianței") mă trimite cu gândul la religiozitatea cosmică precreștină, excelent analizată de Mircea Eliade. Ea avea în centru figura suverană a Magnei Mater și natura înțeleasă ca hierofanie cosmică. Recent, Sylvia Marcos reia motivul într-o carte realmente seducătoare 73. În timp, creștinarea acestor simboluri, practici și ritualuri nu
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
găsi o explicație care să nu contrazică prea violent bunul simț, mentalitatea arhaică tradițională a creat instanța ursitoarelor. Evident, în era creștină, soarta omului a început să fie judecată, teoretic cel puțin, în funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice în Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, în disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, "raționalizează
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
instanța ursitoarelor. Evident, în era creștină, soarta omului a început să fie judecată, teoretic cel puțin, în funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice în Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, în disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, "raționalizează" în imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea, fiind vocile destinului. Narațiunile populare pe care le-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, "raționalizează" în imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea, fiind vocile destinului. Narațiunile populare pe care le-am analizat, reprezintă, de cele mal multe ori, exemple evidente de amestec între mentalitatea precreștină, "primitivă în sens larg, și influențele bisericești care s-au suprapus, fără a putea modifica însă în mod esențial fondul precreștin al mentalității populare. 3. Destine deviate Există și câteva elemente colaterale, care se atașează celor două categorii examinate: nașterea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Narațiunile populare pe care le-am analizat, reprezintă, de cele mal multe ori, exemple evidente de amestec între mentalitatea precreștină, "primitivă în sens larg, și influențele bisericești care s-au suprapus, fără a putea modifica însă în mod esențial fondul precreștin al mentalității populare. 3. Destine deviate Există și câteva elemente colaterale, care se atașează celor două categorii examinate: nașterea miraculoasă și instanța ursitoarelor. Tendința de distrugere a nou-născutului apare manifestată în actele unor duhuri necurate. Judecând după studiile lui Van
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
imaginației, pentru că e de preferat să stabilim acum ce sens al cuvântului folosim în teoria de față și nu încadrarea acestei noțiuni. Putem înțelege prin arhetip cel mult schema (abstractă, și nu icoana divinului − fără să diferențiem aici între divinul precreștin și cel creștin), care a primit diverse interpretări și adaosuri în mitologii, religii și credințe particulare. "Matrice ale ideii"14, "categorii ale gândirii", "metafore axiomatice" (Durand 52-53), la acest nivel, non-narativ, așadar în care nu este necesar să plasăm categorii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
important, nu s-a dovedit suficient pentru noua credință. Planul de organizare a lumii stăpânite de o cetate-stat sau de o capitală-stat nu se mai putea axa doar pe conceptele antice de armonie civilă sau de utilitate publică. Filosofia puterii precreștine a întâlnit decisiv noua teologie, care nu avea cum să asimilize complet planul greco-roman al civilizării lumii și religia militară, dar politeistă, a legiunilor romane. Noua spiritualitate, bazată pe ideea de întrupare a divinului - imaginea filială - avea să rezolve cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fără succes) și pe apartenență (motivul tradiției) la un grup etnic sudat religios și cu o moștenire nobilă. Dat fiind că au creat o mitologie medievală cu valențe istorice și au menținut-o (mai mult în formele oralității) pe structurile precreștine ale arhetipalului, dar cu motivații religioase, românii transformă imaginarul într-o formulă a rezistenței ortodoxe, culturale și identitare. Celebra și funcționala dihotomie occidentală natură-cultură (altfel spus, sat-oraș, propusă de Le Goff) la noi mult timp nu este relevantă, pentru că în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aventura fabuloasă, cu Alexăndria sau cu legendele hagiografice, în imaginarul colectiv se configurează o realitate fantastică inedită. Apocrifele lui Cigala, lui Dorothei de Monembasia sau cele din Paleea historica transferă către imaginar narațiuni și personaje biblice, construite după modelul fabulosului precreștin. Textele sfinte devin, după această metamorfoză, niște basme sau povești din care mirabilul a fost expulzat, iar coordonata fantastică a ajuns consonantă cu creațiile și cu spiritul popular românesc. Ca și în legendele hagiografice, sacrul canonic (dogma și gândirea religioasă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
schemă cosmico-eschatologică, dominată de imagini stereotipe, care slăbesc în final "tensiunea conflictual-magică, tangentă la existența propriu-zisă" (Ciobanu 118). Marile spații și locuințele fastuoase se bucură de cele mai reușite descrieri în romanele cavalerești. Marcate de suprarealitatea fantastică, trecând din mitologiile precreștine în ortodoxismul primar, asimilat de folclor și de credințele populare, romanele dezvoltă narațiuni de largă respirație, în care protagonistul nu este deloc străin de traseul inițiatic al eroului de basm. Dincolo de parabole, sentințe și enigme, au loc nașteri miraculoase ale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Hristos, auzi, pe Domnul și Mântuitorul tău,/ Și cu drag îl priimeaște pre el în casa sufletului tău. (Dioptra. Cartea II XXI, apud Moraru, "Dioptra" 70) Cele două mari destine biblice opuse, adamic și christic, beneficiază, spre diferență de omul precreștin, locuitor fericit doar al spațiului terestru, de alte câteva areale sacre reprezentate în imaginarul religios. Textele medievale subliniază condiția omului, de creatură făcută din lut (ca materie vremelnică și primară), cauză a incapacității sale de a rămâne la starea perfectă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
caracteristic interacțiunii mondiale a culturilor. Ideea de națiune a apărut În Europa mai curând dintr-o tensiune creatoare decât ca urmare a unei creații deliberate. Au existat dintotdeauna doi poli unificatori În istoria Bătrânului Continent: Atena și Roma, În Antichitatea precreștină; Roma și Ierusalimul, În era creștină; apoi Roma papală În opoziție cu statele monarhice. Regăsim până În prezent această opoziție dintre universal și particular În dialectica Europei și a națiunilor sale. Această tensiune (necunoscută sau chiar de neînchipuit În cultura chineză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui. Isus este acceptat de către creștini ca Mesia, "Fiul lui Dumnezeu". Isus utilizează el însuși titlul de "Fiu al Omului"22. Pe când atât iudaismul cât și creștinismul întrețin o speranță mesianică, instanțe similare există și în alte religii și culturi precreștine. În Zoroastrism (700 î.Cr.) Dumnezeu este așteptat să trimită un "Salvator pentru a instaura o nouă eră". Poate că evreii au preluat ideea din această religie. De asemenea, islamul întreține o speranță mesianică similară. Potrivit aceleași logici, putem crede că
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
postmodernismul a fost folosit ca mască, adică și ca substanță (fiindcă fenomenul nu are nici grund, nici materie, fie și amorfă, nici câmp al devenirii, nici Dasein, nici Kehre, nici opreală transcendentă, nici măcar mit al reîntoarcerii și revenire la zeii precreștini, ca la Nietzsche), de noua/vechea clasă politică a României postdecembriste pentru a se îmbogăți din interesul național românesc, dar și pentru a corupe și nomadiza tânăra generație (cu demitizante modele, adicătelea novatoare, tehnocrate, multiculturale). Astfel, nu securitatea, ci făcătura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dorință de cunoaștere, autorul asumându-și "victoria în înfrângere", ar putea să conducă pe cineva în concentrările semantice barbiene, în axiomatica unui atât de dificil poet, revendicat de avangardă și de modernitatea tradițională deopotrivă, asociat, pe rând, valérysmului, mallarméismului, spiritualismului precreștin ș.a.m.d. Argumentul lui Codreanu (preluat și pe coperta ultimă a lucrării) este hotărâtor și depărtează, posibil, căutătorii în literatura obscură sau în ermetismul sintactic mallarméan, de ce nu chiar și pe cei convinși de modernismul barbian sau de deschiderea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]