442 matches
-
1907-1974), titular al catedrei de Clinică O.R.L. (otorinolaringologie) și decan, de două ori, al Facultății de Medicină Generală. A rămas atât de legat de această școală, încât absența lui pare neverosimilă, ca o derogare de la realitate. Cred că era predestinat pentru medicină; o mare putere de muncă (fără care nu poate fi concepută această meserie) și seninătate sufletească au fost calitățile care l-au îndreptat către acest domeniu. Dispunea în special de necesarul interes antropologic pentru ambele ipostaze în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Scripturii iudaice) a lui Cristian Bădiliță 2 mai aproape de viziunea eminesciană a profetului-mag-vizionar, care valorizează timpul istoric interpretând "hieroglifele" sacre. Istoria "zidului" trebuie însă pusă, la M. Eminescu, în relație cu semnificațiile pământului, a lutului: pentru că legea divină i-a predestinat, cu precizie, elementul de-alcătuire: "țărână ești și-n țărână te vei întoarce" (Ecclesiastul, 3, 20). Orice alt element pare a atrage mânia zeilor. A atenta la ordinea lumii și a lua o piatră pentru a înălța cetăți trufașe este
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
versuri și proză, dînd ziarului o tentă literară de ținută. Iată ultima strofă din poezia „Anii” de Octav Nandriș... „Pe o cruce / Și-un mormânt / Saștern, / Nepăsători / În etern, / Anii. Pornind de la spusele lui Panait Istrati că „poetul, scriitorul este predestinat să fie un veșnic înșelat” pentru că „Îl înșeală viața, îl înșeală oamenii, îl înșeală credințele, idealurile”, cronicarul face referiri pertinente la volumul „Argint”, „elegant tipărit și aparținând lui George Lesnea”, „acest fiu al melancoliei ieșene care este pe drumul creației
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
surpată în ureche/ Azvârlit în prezent parodie/ Ca cerșetorul orb cu armonica veche/ Mereu aceeași melodie”) sau din Mecanicul orb. Cel de-al doilea ciclu, nepotrivit intitulat Lespezi, se circumscrie liricii erotice, trăsătura singulară, originală, fiind dată de irealizarea trăirii. Predestinați unul celuilalt dintru început, cei doi sunt mereu pe traiectorii paralele ori într-un tragic contratimp. Jubilația viitoarei împliniri e copleșită mai totdeauna de durerea veșnicei amânări, dar mai ales de teama ratării întâlnirii, prin nerecunoaștere reciprocă, la momentul mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
justifica; dimpotrivă, ea trebuia respinsă cu tărie: Deci, dară, naționaliștii cei adevărați acest pericol (al maghiarismului - Sublinierea mea.) debea să-l combată astăzi, precum Împreună odată În contra lui Arpad și Tuhutum XE "Tuhutum" . Chiar dacă românii și maghiarii par a fi predestinați, prin poziția lor geografică, să reprezinte o „barieră naturală” În calea slavilor, o asemenea alianță a românilor nu se poate face decât „cu unguri drepți respectători de naționalități, de cari unguri Însă istoria Încă n-a arătat”. Ironia lui Papiu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fost și președintele Senatului, și ministru de Externe, a trecut printr-o adevărată educație politică. Dacă ne place sau nu ce s-a realizat, e altă istorie. De ce credea Petre Roman, În 1999 (presa epocii Îmi este martoră), că e predestinat să fie lider? Nu avea nici viziunea politică a unui lider național, cum s-a visat, nici trecutul de dinainte de 1989 care să-l califice, de pildă, mai mult decât pe Dumitru Mazilu, care făcuse reală opoziție față de Ceaușescu. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fenomen de migrație politică, pe care acesta Îl observa nu la eșalonul maxim, de vârf, ci la eșaloanele medii ale PSD-ului, de pildă. De obicei se sare În trenul câștigător. Primii doi-trei ani de după alegerile din 2000 păreau să predestineze PSD-ul dacă nu pentru un succes total, În orice caz pentru o permanentizare măcar „pe scurtă durată” a hegemoniei sale. Desigur, oamenii Își făceau socotelile, unele legate de statut, altele de interese personale, altele, evident, de interese materiale. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
din comun (uetus et semotum); - este un nume divin (romanii numeau astfel zeul Soare); - face aluzie la ideea de răzbunare, a evreilor, bineînțeles, împotriva creștinilor; Irineu aplică etimologia substantivului Teitanos verbului ϑ∴<<Λ:4 , „a pedepsi”, „a răzbuna”; - „Titan” este predestinat, într‑o oarecare măsură, a fi numele unui tiran. Irineu se gândește, fără îndoială, la episodul mitologic al revoltei Titanilor împotriva lui Zeus, revoltă asimilată, în registrul creștin, cu revolta îngerilor corupți de Satan. Prin urmare, „numele de Teitan pare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
publice, și Spiru Haret, ministru în cabinetul național-liberal, îl întreabă dacă el consideră că a demisionat din post prin această scrisoare particulară. În urma răspunsului negativ al lui Alexandru Ionescu, Ion Găvănescul este demis dintr-un post pe care-l considera predestinat pentru persoana lui. Urmează o campanie de presă în ziarele "Opinia" și "Evenimentul" din Iași în care fostul director și profesorul rebel schimbă "amabilități" pe parcursul mai multor numere. Ionescu, care avea reale calități de pamfletar, în acuză direct pe Ion
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
fine, adolescenta Ann, fiica Șefului, personajul-martor al romanului, ce are multe trăsături în comun cu autoarea, suferă un accident de călărie și, internată într-o clinică de coxalgici, asistă la moartea unui prieten, semn că moartea îi este și ei predestinată într-un viitor apropiat. Romanul indică încă din titlu banalitatea stranie a unor vieți debusolate, trăită doar la nivelul senzațiilor, epidermic; o continuă obsesie a ratării domină cadrul apăsător erotic al intrigii. Zilele nu se întorc niciodată s-a bucurat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
și tratează originile și răspândirea naționalismului. Aici aflăm despre "naționalismul organic" teorie care insistă asupra ideii că națiuniile sunt un fundament primordial al istoriei, actori principali ce realizează deșteptarea conștiinței naționale aflată uneori într-o stare de somnolență și sunt predestinate să formeze state-națiune că și expresie a redescoperirii unui trecut ilustru ce le-a aparținut odinioară. Pe de altă parte, autorul ne prezintă și teoria instrumentala a înțelegerii originii naționalismului prin apelul la interesul elitelor de a folosi elementele tradiției
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
a fost uitată. Socrate, cel puțin „Socrate platonicul”, a intuit perfect că educatorul este mult mai mult decât paidagogós sau grammatistes. El are responsabilități pe care mitologia le atribuia doar zeiței Ananke și fiicelor sale, moirele. Educatorul făurește (și deci predestinează) oameni - ca și când i-ar face să se nască a doua oară. Este deci un paideutes, zămislitor de „naturi secunde”, care întregesc anthropoii aleși, transformându-i în personalități. Merită să reproducem acest text neglijat care conține - în termeni alegorici - cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceste conținuturi specificate în planurile și programele de învățământ, generic, curriculum. Fără a o declara, avea în minte conotațiile acestei expresii latine și semnificațiile străvechi. S-ar putea spune că planurile erau înțelese ca soartă implacabilă (Ananke) și moire care predestinau și sileau copiii spre o viață care nu convenea nici propriilor nevoi de dezvoltare și nici solicitărilor modului de viață american - liber pragmatic și în cultul lui the self-made man. La J. Dewey, curriculumul tradițional era un „pat al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le era prea limpede pe ce temeiuri s-ar putea desfășura această cutezătoare aventură și nici spre ce orizonturi spațio-temporale ar putea fi ea orientată. La începutul deceniului, umaniștii au intuit brusc faptul că a proiecta un curriculum înseamnă a „predestina” și au încercat să o caute pe zeița Ananke și pe fiicele ei, moirele, printre muritori. Unde puteau fi găsiți însă, pe Pământ, aceste zeițe care să garanteze, prin prestanța și autoritatea lor, benignitatea curriculumului? În 1971, revista Teachers College
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
iar drumul spre el este foarte spinos. Până când idealul „omului de cultură”, al „omului integral” nu va fi reîntronat, se vor putea petrece încă numeroase rătăciri paideutice. Cel mai grav nu mi se pare faptul că generațiile de astăzi sunt predestinate unei confuzii perpetue prin curricula tradiționale și moderne, ci chiar neînțelegerile cu privire la idealul educațional. Unele au fost alimentate, involuntar, chiar de cercetările postmoderniste. Disputa modernism/postmodernism a dat apă la moară incompetenților și diletanților. Raportarea negativă a gândirii postmoderne la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sub lumina rampei, "vedetele" momentului. A pune în scenă, pentru discursul narativ, presupune și momentul punerii în prim-plan, în relieful faptic, a personajelor: văzute și auzite, acestea se nutresc din reprezentarea sui generis. Devin, dialogal sau gestual, ceea ce le predestinează "luminilor rampei", adică interesul epic și economia momentului. Istorie constituită secvențial, șirul aparițiilor personajului în fața cititorului trebuie înțeleasă și ca desfășurare în fața altor ochi, spectatori intermediari ai scenei vizibile. Privitor, de(s)criptor, posturi cu care romanul este nevoit să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ironie a modestiei abuziv asumate, construită ca un scut, pentru a acoperi eșecul. Inteligența alertă și, firește, orgolioasă, simțul infailibil al propriei superiorități, priceperea șireată, natura lesne de recunoscut a exemplarului unic prin care impune, de pildă, femeilor, l-au predestinat pe Ioanide notorietății. Insularitatea agravează însă diferențele și atrage replica violentă a rivalilor. Personajul ține la distanță lumea printr-o permanentă frondă, chiar dacă realizarea ei este, uneori, neexprimată, rămînînd o simplă, superioară atitudine. Salvarea pe care autorul o rezervă protagonistului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
realitate. într-adevăr, Popovici se considera predestinat să înfăptuiască un vis trimis de divinitate. în vis, așa cum relata el însuși, i s-a arătat un tânăr îmbrăcat în alb, călare pe un cal roșu, care l-a înștiințat că este predestinat să-i boteze pe evrei. Ioniță a fost învățat în acest vis și cum să recruteze prozeliți: „privește pre oamenii cei săraci și voinici și le spune visul tău și eu le voi da gândul și inimă curată și putere
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
celui de-al Doilea Război Mondial, ulterior deținut politic, aceasta din urmă dublată în final de ipostaza de bolnav incurabil conduc, într-o ultimă etapă, la "aristocratul rural"90. În timp, s-a dovedit că acest traseu nu a fost predestinat, de neocolit. Toate etapele vieții sale sunt urmări ale unor alegeri personale, în consens cu propriile principii. Soljenițîn ar fi putut deveni ofițer NKVD, apoi scriitor oficial, care să glorifice "cuceririle socialismului". Însă el a ales, dimpotrivă, calea anevoioasă a
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Ești corupt pentru că așa ești. Puterea politică îți crează condițiile în care să-ți poți etala asemenea înclinații. Mai poate însemna că dl Năstase a comis o singură greșeală, dar ea i-a fost fatală - a candidat! Dl Năstase e predestinat numirilor în funcții, nu câștigării funcțiilor prin alegeri. În sfârșit, poate să însemne o schimbare adevărată. Profunzimea unei asemenea schimbări e la fel de greu de ghicit ca și viitorul politic al dlui Năstase sau lucrurile mari de care se va dovedi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
de cele mai multe ț...ri asiatice și de alte ț...ri ale Lumii. A gandi c... numai dou... monede (euro și dolarul) pot s... dețin... rolul de valut... de rezerv... echivaleaz... cu a crede c... lumea occidental... (Europa și SUA) este predestinat... s... domine economic lumea pentru totdeauna. Acest gând poate deveni un wishful-thinking. Dac... Chină va continua s... se dezvolte rapid, nu este exclus ca, peste un deceniu, moneda ei s... fie utilizat... că valut... de rezerv... de ț...rile asiatice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
sufletelor noastre, pentru că prin același Duh și Domn al nostru, care a dat cele zece porunci, este îndreptată și condusă sfânta noastră maică Biserica. 366. A paisprezecea. Chiar dacă este foarte adevărat că nimeni nu se poate mântui dacă nu este predestinat și fără să aibă credință și har3, trebuie să fim foarte atenți la felul de a vorbi și discuta despre toate acestea. 367. A cincisprezecea. De obicei nu trebuie să vorbim mult despre predestinare; dar dacă vreodată, în vreun fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
te curăți de toxinele vieții și de rahatul care l-ai trăit până atunci. - Ce idioțenii spui, tată!? Cum să îți vină așa să o iei razna prin viață? Poate fi mai degrabă un joc al destinului sau poate ești predestinat altei femei. Glasul lui deveni aproape șoptit, și răscolit de furtunile vieții, căuta un răspuns plauzibil. - Uneori vine o dorință în noi de a ne căuta dragostea și ce ne mai lipsește în altă parte decât în noi înșine. - Nu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
izgonirea unei jumătăți dintre competitori, o dată ce concurența este lege generală a societății capitaliste. Opțiunea: sau competiție liberă pe piața muncii și în politică sau căsătoriexe "„căsătorie" reprezintă un progres față de conservatorismulxe "„conservatorism" universal care a precedat-o, acesta din urmă predestinând femeile doar pentru roluri casnice (vezi, de exemplu, J.-J. Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques" care consideră, în Émile sau Despre educație, că, în ciuda egalității de la naștere, femeile trebuie să rămână în sfera privatăxe "„sferaprivată" în roluri de soții și mame pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
s-a întâmplat cu câțiva ani în urmă, când familia domnului Vasile Palamari a decis să cumpere un lot de pământ, bine situat pe un platou, învecinat cu locul unde se făcuseră săpăturile arheologice, pe care noi îl apreciam ca predestinat să fie ideal pentru interesul public de edificare a Bisericii satului. Când ne-am exprimat argumentele, domnul Palamari, un creștin ortodox de cea mai bună condiție și cu respect față de o necesitate a satului, a reacționat imediat, angajându-se să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]