1,560 matches
-
o limită a acestui criteriu. El are o anumită forță explicativă (fiind dat un număr oarecare de sisteme concrete, aplicând o măsură a complexității, putem să le clasificăm din punctul de vedere al ordinii evolutive), dar are o slabă putere predictivă. Singurul lucru pe care îl poate prevedea este că sistemul va fi mai complex, mai diferențiat, dar nu poate spune nimic despre caracterul mai concret al acestei tendințe. Talcott Parsons, în lucrarea sa Societies. An Evolutionary Approach (1966), reia ideea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societăți este în funcție de nivelul dedezvoltare al forțelor productive. Un asemenea criteriu este, pe de o parte, relativușor de aplicat în ordonarea societăților de la cea mai primitivă la cea mai evoluată, iar pe de altă parte, are și o importantă forță predictivă. În jurul acestui criteriu se poate dezvolta o teorie care să încerce stabilirea consecințelor nivelurilor de dezvoltare tehnologică asupra diferitelor sfere socioculturale. Cu ajutorul unei asemenea teorii se pot face previziuni asupra orientării generale a societăților la un anumit nivel de dezvoltare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în evidență de Marx se orientează, în ultimul timp, cu diferențe însă semnificative din alte puncte de vedere, și o serie de gânditori nemarxiști. De exemplu, teoria societății postindustriale (Bell, 1973) reprezintăo tentativă de elaborare a unui model explicativ și predictiv al istorieiumane. Teza fundamentală a acestei orientări este că economicul reprezintă sfera fundamentală a societății, de gradul de dezvoltare al căreia depinde dezvoltarea societății îngeneral. Spre deosebire de teoria marxistă, această orientare ia în considerație doar capacitatea economică abstractă a unei societăți
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evaluare a afirmării de sine; scara stimei de sine a lui Rosenberg permite evaluarea stimei de sine și diferențierea dintre aceasta și evaluarea de sine; scara standardelor personale a lui Frost permite evaluarea perfecționismului pacientului; această scară are o valoare predictivă, atunci când are un scor mare, în ceea ce privește rezistența la tratament. Jocurile de rol teste Chiar de la primele ședințe, atunci când se desfășoară analiza funcțională, tehnica jocului de rol permite: - testarea capacității pacientului de a intra într-un joc de rol și familiarizarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care să asigure validitatea operaționalizărilor cuiva. Aceasta este în primul rând o chestiune de pricepere și de bun simț. Manualele obișnuite menționează patru moduri în care se poate controla validitatea. Validitatea aparentă (face validity) este plauzibilitatea generală a operaționalizării. Validitatea predictivă este succesul operaționalizării unei variabile independente în a prevedea următoarea ocurență a variabilei dependente. Validitatea convergentă este corelația dintre această operaționalizare pentru variabila independentă și operaționalizarea pentru o altă variabilă, care se crede a fi și ea legată de variabila
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu un capital relațional mai mare și erau Împotrivă cei cu un capital relațional mic, promotorii strategiei supraviețuirii. Observațiile la lucrarea noastră s-au concentrat asupra nevoii abordării mai extinse a problematicii capitalului instituțional și a prezenței explicite a abordării predictive, plecând de la o serie de variabile clasice În analizele sociologice (sex, vârstă, capital economic etc.). În general, lucrările de la atelierul 11 au scos În evidență mai Întâi preocupările deosebite ale institutelor americane și occidentale În general pentru spațiul rural din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologică se reconstruiește pe sine odată cu (re)construcția universului constitutiv al modernității. În acest proces pot apărea, desigur, și decalaje, mai ales că nimeni nu ar admite astăzi că sociologia și/sau economia ar oferi bazele unui control extensiv și predictiv al dezvoltării sociale. Mi se pare însă important să căutăm a identifica astfel de decalaje și eventuale convergențe între configurările modernității și cele ale cunoașterii sociologice, iar această lucrare se înscrie pe o asemenea cale. Origini și distanțări Opțiunea proprie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
le generează între ea și lumea economică sau politică, dar și în interiorul economiei sau al politicii, între diferitele lor componente. Efectele acestor contradicții sunt de eroziune a ordinii economice și politice existente prin tensiuni din ce în ce mai greu surmontabile. Printr-un exercițiu predictiv practicat, să reținem, în etapele timpurii ale societății postindustriale și pe baza modelului său teoretic, D. Bell a anticipat multe dintre schimbările care s-au produs spre sfârșitul secolului trecut sau chiar la începutul acestui secol. Au fost desigur și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
China, India și altele din bazinul asiatic al Pacificului de sud, creșterea cererii de educație superioară este atât de spectaculoasă, încât sistemele naționale de învățământ superior, în ciuda expansiunii, nu o pot satisface. Un studiu australian din 2002 anticipa în mod predictiv că, în 2025, cererea pentru educație internațională, adică pentru cei din afara sistemelor naționale, va ajunge la 7,2 milioane de studenți internaționali (studiază altundeva decât în propria țară), fiind astfel de patru ori mai mare față de cea din 2000, când
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la întrebarea dacă apărările mature le permit subiecților să găsească bucuria vieții sau, dimpotrivă, bucuria de a trăi le permite să utilizeze apărări mature. Această întrebare ne determină să demonstrăm că maturitatea stilului de apărare are mai curând o validitate predictivă decât una actuală. Formă particulară de validitate - constituind ea însăși calitatea cea mai importantă a unei măsurători -, validitatea predictivă răspunde la următoarea întrebare: rezultatele evaluării pronostichează o conduită ulterioară semnificativă sau nivelul ulterior al unui descriptor semnificativ al stării subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
permite să utilizeze apărări mature. Această întrebare ne determină să demonstrăm că maturitatea stilului de apărare are mai curând o validitate predictivă decât una actuală. Formă particulară de validitate - constituind ea însăși calitatea cea mai importantă a unei măsurători -, validitatea predictivă răspunde la următoarea întrebare: rezultatele evaluării pronostichează o conduită ulterioară semnificativă sau nivelul ulterior al unui descriptor semnificativ al stării subiectului? Evaluatorii din cadrul Studiului dezvoltării adultului, care nu cunoșteau nimic despre trecutul „Studenților la Harvard”, au evaluat maturitatea stilurilor lor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a mecanismelor de apărare utilizate de subiect, precum și punerea în evidență a apărărilor sale majore, adică a acelora pe care le folosește cel mai des. Lucru important, stilul defensiv observat într-un anumit moment al existenței are o puternică valoare predictivă pentru sănătatea mentală și satisfacția de a trăi ulterioare. Alte studii sunt evident necesare, iar dezbaterea în jurul evaluării nu face decât să le stimuleze. CAPITOLUL 5TC "CAPITOLUL 5" Utilizarea mecanismelor de apărare în practica clinicătc "Utilizarea mecanismelor de apărare în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
arată că pacienții care recurg deseori la mecanisme de apărare relativ imature riscă în mai mare măsură să fie respitalizați, comparativ cu cei care utilizează mai puțin acest gen de apărări. O ultimă direcție de cercetare este consacrată studiului valorii predictive a apărărilor, mai ales în cazul sinuciderii și al comportamentelor violente la alcoolici. Această cercetare a făcut obiectul tezei de doctorat prezentate de Greenwald (1991) la Universitatea Fordham (New York). Cei 74 de bărbați studiați în cadrul acestei cercetări aveau o medie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Utilizările mecanismelor de apărare prezentate în acest capitol ilustrează locul tot mai important pe care-l ocupă acestea în practică. Într-adevăr, ele devin veritabile instrumente de lucru pentru clinicianul care dorește să înțeleagă mai bine evoluția pacienților săi. Valoarea predictivă a funcționării defensive - aspect pe care l-am discutat deja în capitolul precedent - sporește importanța evaluării sale pe perioada programului psihoterapeutic sau, așa cum am arătat mai sus, în medicina somatică și în psihologia muncii. CAPITOLUL 6TC "CAPITOLUL 6" Perspective: pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
relativ stabile și ușor volatile la cele foarte dinamice și accidentale. Natura ei este euristică și propedeutică. Adică de pregătire a momentului deciziei (propedeutica) și de căutare a soluțiilor strategice optime (euristica). De remarcat că, deși mulți au supraevaluat puterea predictivă a acestui cadru conceptual, autori precum Kahn au subliniat neîncetat limitele istorice și ontologice ale unor exerciții intelectuale de previziune: Chiar dacă n-ar exista accidente sau incertitudini intrinseci, În sens probabilistic, tot nu ar putea fi făcute predicții despre toate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Scenariile\: euristică și metodă" Așa cum am arătat, Herman Kahn, considerat părintele metodei scenariilor, a subliniat În repetate rânduri că scopul scenariilor este euristic, adică de a căuta și identifica alternative. Scenariile nu trebuie confundate cu gândirea În termeni de certitudine predictivă. În continuare, vom elabora aceste teme, urmând linia deschisă de Kahn. Termenul de euristic pune În evidență dinamica procesului de căutare și descoperire (Kahn, 1973, p. 103). Această abordare metodologică a fost, de la bun Început, prezentată ca un instrument „modest
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a construi sinteze operaționale ale acestora. În ultimă instanță, ei trebuie să aibă o abordare nuanțată și diferențiată, În care „clasele de variabile” și nivelul lor să fie abordate cu metode specifice disciplinare (științe sociale, politice etc.) și instrumente calibrate predictive și de anticipare a necesităților. Cel mai important lucru este să nu uităm niciodată că decizia strategică este o decizie În condiții de incertitudine. O metodă, un instrument sau o tehnică, oricât ar fi de sofisticate, În cel mai fericit
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
natural de manifestare, fie în situații de reproducere a cunoștințelor asimilate anterior. Astfel, observația reprezintă principalul mijloc de înregistrare a feedbackului și a relațiilor cauzale referitoare la procesul terapeutic sau instructiv-educativ, pe baza cărora se pot formula strategii ameliorative sau predictive cu privire la actul învățării sau al recuperării. Se impune ca observarea să se efectueze în condițiile în care faptele și acțiunile se desfășoară în mod natural, fără a influența evoluția lor. Terapeutul trebuie să dobândească un dezvoltat spirit de observație pentru
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
așa cum am văzut, este criteriul cel mai folosit de clasificare a acestora și se bazează pe interpretarea caracterelor lor histo-arhitecturale și citologice [49]. Distincția dintre tumorile benigne și maligne este cea mai importantă opțiune solicitată unui anatomopatolog, deoarece are implicații predictive asupra comportamentului biologic al neoplasmelor și determină în mod hotărâtor tratamentul. Diagnosticul de malignitate impune o mare responsabilitate din partea medicului anatomopatolog, cerând astfel un înalt nivel de pregătire teoretică, dublată de o bogată experiență acumulata într-un centru de tradiție
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
de numărul articolelor indexate în bazele de date internaționale. Studiul motivație apare ca tema dominantă a cercetării din domeniul psihosociologiei organizaționale, o temă controversată, cu o diversitate remarcabilă a teoriilor de rang mediu, teorii catalogate deseori drept concurente și slab predictive. Primul capitol prezintă principalele controverse și paradoxuri care au caracterizat cercetarea motivației după anul 1900. De asemenea, sunt ilustrate direcțiile de sistematizare și clasificare a modelelor teoretice, precum și etapele de dezvoltare a cercetării din acest domeniu. Cel de-al doilea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
tema satisfacției (Spector, 1996), iar platforma de căutare EBSCO Host furnizează încă 9177 de studii publicate între 1991 și 2006 (Hunter, 2006). Cu toate acestea, paradoxal, la începutul secolului al XXI-lea domeniul este considerat preponderent ateoretic, concurent și slab predictiv (Latham, 2007; Beck, 2004; Selden și Brewer, 2000; Pinder, 1998; Shamir, 1991; Deci și Ryan, 1985). Psihologul român Mielu Zlate începe capitolul despre motivație din lucrarea Fundamentele psihologiei cu următoarea constatare: "Acordul psihologilor, în ceea ce privește definirea motivației, a stabilirii specificului și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nevoia de a răspunde standardelor personale privind sinele ideal; 5. internalizarea obiectivelor derivată din credințele profunde într-o cauză sau principiu. În literatura de specialitate mai sunt utilizate și alte criterii pentru clasificarea teoriilor, cum ar fi cel al capacității predictive în raport cu productivitatea, absenteismul și satisfacția sau cel al capacității explicative în raport cu leadership-ul. Lista teoriilor considerate a fi despre motivație variază de la un autor la altul. Există abordări generaliste ce listează un număr mare de teorii (23 teorii Hoffman, 17 teorii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
că studiul sursei instinctului nu face parte din preocuparea psihologiei, afirmând că nu se știe dacă procesul este reglat chimic sau intervin alte forțe de natură mecanică. Teoria freudiană a fost combătută de behavioriști în primul rând datorită absenței capacității predictive și a limitelor generale ale terapiei psihanalitice (Latham, 2007, p.7). Deci și Ryan (1985, p. 6) consideră că trebuințele sau impulsurile sunt importante pentru a explica tendința de acțiune, fără a fi capabile să furnizeze o teorie adecvată a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
teoria rolurilor) este o teorie recentă, prezentă în mică măsură în cadrul manualelor de specialitate. Prezentarea teoriilor cuprinde trei subcapitole. Primul definește termenii și ilustrează propozițiile de bază ale modelului. Cel de-al doilea prezintă implicațiile practice și manageriale, i.e. propozițiile predictive. Ultimul subcapitol cuprinde critica adusă teoriei, limitele privind aplicarea propozițiilor predictive și cele mai importante dezvoltări conceptuale. 3.1. Teoria ierarhiei nevoilor Viziunea lui Abraham H. Maslow asupra naturii umane a fost una dintre cele mai influente abordări ale jumătății
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
manualelor de specialitate. Prezentarea teoriilor cuprinde trei subcapitole. Primul definește termenii și ilustrează propozițiile de bază ale modelului. Cel de-al doilea prezintă implicațiile practice și manageriale, i.e. propozițiile predictive. Ultimul subcapitol cuprinde critica adusă teoriei, limitele privind aplicarea propozițiilor predictive și cele mai importante dezvoltări conceptuale. 3.1. Teoria ierarhiei nevoilor Viziunea lui Abraham H. Maslow asupra naturii umane a fost una dintre cele mai influente abordări ale jumătății secolului al XX-lea, teoria sa despre motivația umană constituind și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]