551 matches
-
de 417 cadre medicale dintr-un spital psihiatric. Rezultatele obținute arătau că grija empatică favorizează disponibilitatea comunicațională, dar contagiunea emoțională duce la o scădere a acesteia. Disponibilitatea de a comunica, pe de altă parte, s-a dovedit a fi un predictor important pentru toate cele trei dimensiuni ale burnout-ului propuse de Maslach. Omdahl și O'Donnell (1999) realizează un studiu similar centrându-se doar pe situația asistenților medicali. Autorii au analizat rolul variabilelor ce țin de empatie în stresul profesional și
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
determine în ce măsură vârsta se constituie ca factor de risc în dezvoltarea simptomatologiei stresului traumatic secundar, însă rezultatele obținute de cercetări diferite sunt contradictorii. În studiul lui Pearlman și Mac Ian (1995) vârsta nu s-a dovedit a fi un bun predictor pentru simptomatologia STS. Alte studii (Birck, 2001; Kassam-Adams, 1999) au obținut rezultate similare care nu confirmă vârsta ca predictor important. Există însă și studii care au obținut date semnificativ diferite în funcție de vârsta subiecților. Astfel Ghahramanlou și Brodbeck (2000) au constatat
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cercetări diferite sunt contradictorii. În studiul lui Pearlman și Mac Ian (1995) vârsta nu s-a dovedit a fi un bun predictor pentru simptomatologia STS. Alte studii (Birck, 2001; Kassam-Adams, 1999) au obținut rezultate similare care nu confirmă vârsta ca predictor important. Există însă și studii care au obținut date semnificativ diferite în funcție de vârsta subiecților. Astfel Ghahramanlou și Brodbeck (2000) au constatat că vârsta subiecților este un predictor important al distresului psihologic și al intensității stresului traumatic secundar, vârsta mai înaintată
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Birck, 2001; Kassam-Adams, 1999) au obținut rezultate similare care nu confirmă vârsta ca predictor important. Există însă și studii care au obținut date semnificativ diferite în funcție de vârsta subiecților. Astfel Ghahramanlou și Brodbeck (2000) au constatat că vârsta subiecților este un predictor important al distresului psihologic și al intensității stresului traumatic secundar, vârsta mai înaintată având un rol protector în instalarea simptomatologiei. Terapeuții mai tineri raportau detalii mai exacte și mai frecvente despre suferința și dificultățile clienților, raportând sentimente de furie, frustrare
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
O altă posibilitate ar fi că cei care trăiesc efectele cele mai negative în urma muncii lor, renunță la profesia ce le face rău la o vârstă mai tânără. Genul Variabila gen prezintă rezultate controversate, numeroase studii infirmându-i rolul de predictor al intensității simptomelor STS (Nelson-Gardell & Harris, 2003). Există însă și câteva cercetări care au raportat diferențe de gen în exprimarea simptomatologiei stresului traumatic secundar. Kassam-Adams (1999) susține că femeile terapeut prezintă un nivel mai ridicat de distres și simptome traumatice
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Vârsta Vârsta este o variabilă controversată. Mai multe studii nu au găsit o legătură între vârstă și nivelul de stres traumatic secundar (Pearlman & Mac Ian, 1995; Birck, 2001; Kassam- Adams, 1999). Alte cercetări au constatat ca vârsta subiecților este un predictor important al distresului psihologic și al intensității stresului traumatic secundar, vârsta mai înaintată, având un rol protector în instalarea simptomatologiei (Ghahramanlou & Brodbeck, 2000; Nelson-Gardell & Harris, 2003). Terapeuții mai tineri raportau detalii mai exacte și mai frecvente despre suferința și dificultățile
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
rezultatele studiului anterior susținute de rezultatele acestui studiu. În timp ce unele studii nu au găsit o legătură între vârstă și nivelul de stres traumatic secundar (Pearlman & Mac Ian, 1995; Birck, 2001; Kassam-Adams, 1999), altele au constatat că vârsta subiecților este un predictor important al distresului psihologic și al intensității stresului traumatic, vârsta mai înaintată având un rol protector în instalarea simptomatologiei (Ghahramanlou & Brodbeck, 2000; Nelson-Gardell & Harris, 2003). Specialiștii mai tineri erau mai puțin pregătiți în a face față întâmplărilor grave povestite de
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
didactic. Pregătirea insuficientă a studenților și expectanțele reduse ce le sunt impuse, pot reprezenta factori protectori în fața stresului traumatic secundar. 7.2. Stresul traumatic secundar și motivația alegerii facultății Empatia este recunoscută ca element esențial în interacțiunea medic-pacient și ca predictor semnificativ al succesului terapeutic prin consolidarea relației, complianța la tratament, creșterea încrederii pacientului (Hojat, Gonnella, Nasca et al., 2002). Pe de altă parte, empatia este factor principal în vulnerabilizarea specialistului la simptomatologia STS (Figley, 1995). Dincolo de factorul empatic, asumarea rolului
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ale cărui caracteristici de personalitate (traduse în cunoștințe, experiență etc.) răspund cel mai bine unor exigențe stabilite. Aceste exigențe reprezintă de fapt condiții de reușită profesională la catedră. În afara unor criterii de reușită profesional pedagogică, mai pot fi menționați și predictorii reușitei (nivelul cunoștințelor dobândite, abilitățile de natură conceptuală, dexteritățile, experiența didactică, abilitățile interacționale, atributele personale etc.). Ipoteza 3: potrivit acestei ipoteze, satisfacția (S) pe care o poate obține un cadru didactic în urma prestației profesionale decurge, în mare parte, din: a
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
o glicoproteină prezentă în serul fetal dispare la câteva săptămâni după naștere. În hepatita cronică virală B și în ciroza hepatică creșterea AFP reprezintă un indicator pentru dezvoltarea hepatocarcinomului [19,20]. Un nivel crescut al AFP înainte de hepatectomie poate fi predictor pentru recurența HCC după rezecție [21-24]. Sensibilitatea și specificitatea diagnosticului HCC crește semnificativ la 77% respectiv 81% dacă determinarea AFP se utilizează în combinație cu a glypicanului 3 (GPC3) [25-27]. METABOLISMUL LIPIDIC Ficatul are un rol important în metabolismul colesterolului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
eficienței tratamentului și de predicție a apariției complicațiilor. Un HVPG peste 10 mmHg definește hipertensiunea portală semnificativă și se asociază cu dezvoltarea varicelor și a decompensării [63]. Măsurarea HVPG la pacienții cu ciroză compensată și hipertensiune portală poate fi un predictor independent al decompensării clinice (respectiv apariția ascitei, a hemoragiei variceale sau a encefalopatiei hepatice). Valori ale HVPG sub 10 mmHg reprezintă un predictor de 90% de menținere a stadiului clinic compensat la o urmărire pe 4 ani. Capacitatea diagnostică a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
și a decompensării [63]. Măsurarea HVPG la pacienții cu ciroză compensată și hipertensiune portală poate fi un predictor independent al decompensării clinice (respectiv apariția ascitei, a hemoragiei variceale sau a encefalopatiei hepatice). Valori ale HVPG sub 10 mmHg reprezintă un predictor de 90% de menținere a stadiului clinic compensat la o urmărire pe 4 ani. Capacitatea diagnostică a HVPG este chiar mai mare decât a scorului MELD sau CTP [64]. Răspunsul la terapia profilactică primară sau secundară a sângerărilor variceale, poate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
MELD pentru predicția mortalității și morbidității după alte proceduri chirurgicale a arătat că un scor de peste 8 semnifică un risc de complicații postoperatorii, inclusiv deces, după colecistectomie și chirurgie cardiacă ce necesită bypass cardiopulmonar [72]. Scorul MELD poate fi un predictor independent al mortalității postoperatorii la 30, 90 de zile și la un an [73]. Recomandările generale sunt pentru chirurgia electivă la scor MELD sub 10 și cu precauție la un scor MELD între 10 și 15 [74]. Studii recente confirmă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
scorul MELD este predictiv pentru evoluție [75]. Vârsta și clasa ASA sunt de asemenea predictori ai mortalității postoperatorii. Clasa de risc a statusului fizic ASA se bazează pe existența comorbidităților care amenință viața sau limitează activitatea. Clasa ASA este un predictor independent al mortalității postoperatorii la pacienții supuși rezecției hepatice pentru hepatocarcinom [76]. Evaluarea preoperatorie Vizează examenul clinic cu evidențierea semnelor de decompensare funcțională hepatică (hepatosplenomegalie, steluțe vasculare, icter, ginecomastie, eritem palmar, asterixis) care necesită determinarea testelor biochimice hepatice, a coagulării
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC Marius Crăciun <footnote Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației footnote>, Claudia Rus <footnote Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației footnote>, Flavia Rusu <footnote Facultatea de Educație Fizică și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
se exclud reciproc și să identifice puterea predictivă a autodeterminării în activitatea fizică. Vor fi verificate următoarele ipoteze: Autodeterminarea va fi relaționată pozitiv cu orientarea spre sarcină și negativ relaționată cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală (identificată, intrinsecă). Orientarea spre sarcină va fi un predictor negativ al reglării externe. Orientarea spre sine va fi un predictor pozitiv al reglării externe. Metodă Datele au fost colectate de la 119 participanți (media
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
următoarele ipoteze: Autodeterminarea va fi relaționată pozitiv cu orientarea spre sarcină și negativ relaționată cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală (identificată, intrinsecă). Orientarea spre sarcină va fi un predictor negativ al reglării externe. Orientarea spre sine va fi un predictor pozitiv al reglării externe. Metodă Datele au fost colectate de la 119 participanți (media de vârstă = 26,32 ; abaterea standard = 8,29). 28 (23,5%) au fost bărbați și 177
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
și negativ relaționată cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală (identificată, intrinsecă). Orientarea spre sarcină va fi un predictor negativ al reglării externe. Orientarea spre sine va fi un predictor pozitiv al reglării externe. Metodă Datele au fost colectate de la 119 participanți (media de vârstă = 26,32 ; abaterea standard = 8,29). 28 (23,5%) au fost bărbați și 177 au fost femei. 40 dintre participanți (33,6%) practicau exerciții fizice
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
50, p<.01). După ce au fost controlate efectele variabilelor demografice, autodeterminarea a fost prezisă pozitiv de orientarea spre sarcină (β= .59, p<.01) și negativ de orientarea spre sine (β= -.33) (Tabelul 2). Orientarea spre sarcină este un mai bun predictor al autodeterminării penrtu activitate fizică în comparație cu orientarea spre sine. Dorința exagerată de a-și depăși adversarii în cadrul unei activități normative conduce la un grad mai redus de auto-determinare. În activitatea fizică, orientarea spre sarcină este un predictor mai bun al
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
un mai bun predictor al autodeterminării penrtu activitate fizică în comparație cu orientarea spre sine. Dorința exagerată de a-și depăși adversarii în cadrul unei activități normative conduce la un grad mai redus de auto-determinare. În activitatea fizică, orientarea spre sarcină este un predictor mai bun al autodeterminării comparative cu orientarea spre sine (spre rezultat). Rezultatele sintetice ale analizelor de regresie privind formele mai autonome de motivație (identificată și intrinsecă) sunt prezentate în Tabelul 3. În ambele analize, orientarea spre sarcină este un bun
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
mai bun al autodeterminării comparative cu orientarea spre sine (spre rezultat). Rezultatele sintetice ale analizelor de regresie privind formele mai autonome de motivație (identificată și intrinsecă) sunt prezentate în Tabelul 3. În ambele analize, orientarea spre sarcină este un bun predictor al activităților reglate prin identificare, valori (β= .43, p<.01) , prin ele însele sau prin plăcerea resimțită de practicarea lor (β= .58, p<.01). Un practicant de exerciții fizice care este orientat spre sarcină va iniția comportamentul respective stimulat de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
practicarea lor (β= .58, p<.01). Un practicant de exerciții fizice care este orientat spre sarcină va iniția comportamentul respective stimulat de motive interne și nu de factori exteriori cum ar fi întăririle și pedepsele. Orientarea spre sarcină este un predictor mai bun pentru reglarea intrinsecă decât pentru formele de reglare idetificate ale comportamentului. În ceea ce privește relația dintre cele două orientări spre obiective și reglarea externă, am constatat că reglarea externă este pozitiv previzionată de orientarea spre rezultat (β= .22, p<.05
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
este relevantă nu numai pentru caracterizarea alterărilor structurale la acest nivel, ci și deoarece nivelul aterosclerozei carotidiene reflectă severitatea leziunilor arteriale în alte teritorii decât cele cerebrale [Allan et al., 1997]. Grosimea intimă-medie (GIM) la nivelul carotidei comune reprezintă un predictor puternic al evenimentelor cardiovasculare majore în populația generală [OLeary et al., 1999]. Ca urmare, GIM poate fi considerată un end-point surogat care poate fi utilizat în studiile intervenționale concepute să modifice factorii de risc cardiovascular [Blankenhorn et al., 1993]. Determinanți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
luni), modificările GIM la pacienții cu acest parametru ecografic inițial normal s-au corelat direct cu ADMA și cu nivelul seric al proteinei C reactive (PCR), un marker bine cunoscut al inflamației. Interacțiunea dintre ADMA și CRP a reprezentat singurul predictor independent al progresiei leziunilor carotidiene. Ca urmare, acumularea inhibitorului endogen al NO-sintetazei ar reprezenta în sine un factor de risc cardiovascular. Aceste date au fost confirmate de Pagagianni și col. [2003] care, într-un studiu recent, au investigat ATS carotidiană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
această investigație au fost examinați 91 de pacienți hemodializați și 47 de pacienți tratați prin dializă peritoneală, urmăriți timp de circa 2 ani și jumătate. La analiza univariată, GIM s-a corelat direct și semnificativ cu masa ventriculului stâng, un predictor recunoscut al mortalității cardiovasculare. Creșterile grosimii intime-medii și ale diametrului intern al carotidei sunt progresive cu amplitudinea modificărilor geometriei miocardice. Mai mult, cu cât GIM a fost mai mare, cu atât a crescut riscul de deces cardiovascular (vezi și figura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]