309 matches
-
tinere (media 42 ani), mari fumătoare, Jernigan și colab. descriu în 1983 sindromul aortoiliac hipoplazic (aorta distală < 14 mm diametrul, arterele iliace la origine < 7 mm - măsurători anatomice). Framingham Heart Study adaugă la factorii de risc prezentați, în categoria factorilor “predispozanți” încă două componente: caracteristicile etnice și factorii psihosociali 25. Într-un studiu recent 49 un număr mult mai mare de pacienți din mediul urban s-au adresat pentru explorarea AOMI în stadiile precoce ale afecțiunii (21.3% vs 6.6
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
III. Transmiterea este de tip autosomal. Accidentele trombotice pot să apară din mică copilărie sau la adulții tineri. Sunt mai frecvente la hemozigoți sau la dublu heterozigoți. Pot afecta preponderent teritorii venoase profunde (cava inferioară, mezenterică, cerebrale, renale, hepatice). Factori predispozanți pentru precipitarea accidentelor vasculare sunt: sarcina, lăuzia, contraceptivele orale, traumatismele sau manevrele chirurgicale laborioase. După diagnostic, pacienții trebuie anticoagulați toată viața. În formele cu tromboze de │În formele cu accidente │În formele cu accidente trombotice intensitate redusă, unice sau │trombotice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
11)-D(12), L(1)-L(2)] - sindesmofite (osificări interligamentare), ulterior se generalizează - aspect "trestie de bambus"; - afectarea articulațiilor interapofizare cu tendință la pensare și anchiloze care pot lua aspect de "șină de tramvai". **) Antigenul HLA B(27): are semnificație predispozantă pentru afecțiune; este prezent la 80-90% dintre persoane. ***) Evaluarea funcționalității în SA poate fi cuantificată prin scala BASFI (Bath Ankylosing Spondylitis Funcțional Index), iar indicele activității SA se stabilește prin completarea chestionarului BASDAI (Bath Ankylosing Spondylitis Disease Activity Index), ambele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
III. Transmiterea este de tip autosomal. Accidentele trombotice pot să apară din mică copilărie sau la adulții tineri. Sunt mai frecvente la hemozigoți sau la dublu heterozigoți. Pot afecta preponderent teritorii venoase profunde (cava inferioară, mezenterică, cerebrale, renale, hepatice). Factori predispozanți pentru precipitarea accidentelor vasculare sunt: sarcina, lăuzia, contraceptivele orale, traumatismele sau manevrele chirurgicale laborioase. După diagnostic, pacienții trebuie anticoagulați toată viața. În formele cu tromboze de │În formele cu accidente │În formele cu accidente trombotice intensitate redusă, unice sau │trombotice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
11)-D(12), L(1)-L(2)] - sindesmofite (osificări interligamentare), ulterior se generalizează - aspect "trestie de bambus"; - afectarea articulațiilor interapofizare cu tendință la pensare și anchiloze care pot lua aspect de "șină de tramvai". **) Antigenul HLA B(27): are semnificație predispozantă pentru afecțiune; este prezent la 80-90% dintre persoane. ***) Evaluarea funcționalității în SA poate fi cuantificată prin scala BASFI (Bath Ankylosing Spondylitis Funcțional Index), iar indicele activității SA se stabilește prin completarea chestionarului BASDAI (Bath Ankylosing Spondylitis Disease Activity Index), ambele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
de germeni din volumul aspiratului este crescută de deficiențele în igiena dentară, o stare precară a dentiției sau afecțiuni gingivale [12]. Bartlett și Finegold au găsit că aproximativ 73% dintre pacienții cu abcese pulmonare au avut cel puțin un factor predispozant pentru aspirare și mulți pacienți au prezentat afecțiuni gingivale diagnosticate după o evaluare stomatologică atentă [12, 13, 14]. Potrivit studiilor efectuate pe animale și câtorva date obținute de la oameni, dezvoltarea unui abces pulmonar se produce la 7-14 zile după aspirarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
supraviețuirea pacientului. Diagnosticul mucormicozei este histopatologic: identificarea fungului în spută, aspirat bronșic, lavaj bronho-alveolar, brosaj bronșic, biopsie pulmonară transbronșică; uneori este necesară obținerea fragmentului tisular prin chirurgie toracică miniinvazivă sau deschisă pentru elucidarea diagnosticului. Diagnosticul este sugerat de identificarea factorilor predispozanți la mucormicoză. Culturile, în rarele cazuri când sunt pozitive, arată diseminarea bolii. Evoluția este rapidă, cu progresia necrozei către țesuturile extrapulmonare și invazia directă a peretelui toracic, diafragmului, pericardului, miocardului, traheei. Tratament Tratamentul este complex, medico-chirurgical, și trebuie rapid instituit
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
conduce adesea la realizarea de liste de sindrome și sub-sindrome cu scopul de a identifica corelațiile acestora cu factorii biologici. Ipotezele explicative se referă la conceptul de „boală” reducând variabilele psihologice sau de mediu la rang de epifenomene, de factori predispozanți sau precipitanți. Tratamentele (farmacologice și/sau cele psihosociale) sunt, în această situație, considerate ca „medicamente” a căror administrare standardizată este suficientă pentru a demonstra valorile lor curative intrinseci asupra simptomelor sau stării psihopatologice subiacente. Evaluarea critică înseamnă, adesea, compararea efectelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru a repera stimulul sau stimulii primari esențiali. Alte variabile contextuale pot avea un rol indirect sau mai puțin constant. Ele constituie contextul particular în cadrul căruia unii stimuli au dobândit o semnificație determinată. In această situație acestea sunt calificate drept predispozante sau cu rol de stimuli facilitatori. Identificarea consecințelor Un comportament problemă are diverse consecințe asupra subiectului. Astfel, conduita de evitare/salvare dintr-o situație fobogenă antrenează dispariția manifestărilor anxioase și un sentiment de ușurare (consecințe pozitive) dar și imposibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vieții sale. Acest studiu recunoaște importanța determinismelor biologice și psihologice fără a li se atribui cu ușurință statutul de variabile cruciale, așa după cum se întâmplă în abordarea psihodinamică. Datele obținute conduc la enunțarea unor ipoteze de tip dispozițional, subliniind rolul predispozant al factorilor legați de istoria subiectului. Ele permit explicarea unor noțiuni cum ar fi atribuirile cauzale (teorie personală), motivația sau flexibilitatea subiectului la schimbare, care sunt importante pentru posibilitățile și prognosticul tratamentului. Astfel, convingerea că există o cauzalitate directă exprimată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
disfuncțional (frecvență sau intensitate). Cu ajutorul acestei terapii, subiectul este, de asemenea, adus în situația de a se referi din nou la cognițiile care își au originea în istoria sa trecută. Figura 3. Modelul retroactiv ANTECEDENTE INNASCUTE SI DOBANDITE (O) Rol predispozant Caracteristici biologice, comportamentale, cognitive, emoționale specifice legate de evenimente trecute (genetice, developmentale, familiale, sociale) STIMULI EXTERNI SI INTERNI (Sd) Rol declanșator, inhibitor sau facilitator Variabile contextuale: mediu fizic și social, cognitive, emoționale, somatice COMPORTAMENT PROBLEMA MOTOR-COGNITIV-EMOTIONAL (Rmce) topografie, intensitate, frecvență
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de intoleranță, de nerăbdare, critică adresată celorlalți și propriei sale persoane. Dobândirea schemelor precoce Schemele precoce neadaptate sunt dobândite prin intermediul frustrării în ceea ce privește nevoile emoționale fundamentale postulate asociate unui temperament predispozant. Ele reprezintă, într-o oarecare măsură, amprenta dureroasă a condiționării traumatizante inițiale care se reactivează în timpul evenimentelor resimțite ca fiind asemănătoare în prezentul trăit de subiect. In plan cognitiv, se regăsește noțiunea de contract stabilit în copilărie: pacientul adult rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ajung să mi se îndeplinind multe sarcini. întâmple așa ceva la vârsta mea”. Tendință spre respingere parentală. Afecte: tensiune, iritabilitate, Izolare Comportamente: retragere, izolare, reducerea activităților. Organizarea datelor Organizarea datelor, în momentul desfășurării primei consultații, se realizează după cum urmează. Structură înnăscută predispozantă Sunt reținuți, în ceea ce o privește pe Martine, unii factori endogeni semnificativi: antecedente familiale de depresie din partea tatălui și a surorii sale; trezire matinală precoce, hipersomnie, clinofilie și un aspect sezonier. Structura dobândită predispozantă In vârstă de 35 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se realizează după cum urmează. Structură înnăscută predispozantă Sunt reținuți, în ceea ce o privește pe Martine, unii factori endogeni semnificativi: antecedente familiale de depresie din partea tatălui și a surorii sale; trezire matinală precoce, hipersomnie, clinofilie și un aspect sezonier. Structura dobândită predispozantă In vârstă de 35 de ani, Martine a crescut într-o familie cu trei copii, ea fiind cel de al doilea născut (are o soră mai mare și un frate mai mic). Este căsătorită și are o fiică de paisprezece
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
primul rând diferențierea față de RCUH (Tabelul 1), apendicita acută, neoplasm de colon, TBC intestinală, colita ischemică etc. Evoluție, complicații Evoluția se caracterizează prin pusee de activitate care alternează cu perioade de remisiune. Recăderile sunt frecvente. Ca și RCUH este factor predispozant pentru apariția neoplasmului de colon și de intestin subțire. Complicațiile sunt o regulă: stenoze, ocluzie, fistule, perforații, abcese, leziuni perianale. Deși este o boală cronică, nevindecabilă, evoluția poate fi controlată de medicație iar mortalitatea este redusă. Criteriul de diferențiere Boala
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fiind extrem de dureros și predomină procesul necrotic. Apare în general la femei vârstnice, hipertensive dar poate apare și la persoanele cu diabet. Ulcerele apărute la nivelul piciorului persoanelor cu diabet survin așadar într-un anumit context, pe un anumit teren predispozant. Examenul clinic complet aduce argumente solide care, interpretate corect, pot face deosebirea între cele două tipuri de leziuni. Piciorul Charcot reprezintă deformarea piciorului secundară neuropatiei diabetice, care produce relaxare musculară și ligamentară, afectarea oaselor și articulațiilor tibio-tarsiene. În apariția leziunilor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
6% / 0.4% = 15. Spre comparație ?s în cazul sclerozei multiple este 2.4, și 7 pentru boala Hodgkin [79]. Agregarea intrafamilială a cazurilor de T1DM ar putea fi explicată, cel puțin teoretic, nu numai prin existența unui teren genetic predispozant ci și prin faptul că familiile sunt expuse acelorași factori de mediu. Un argument mai puternic pentru intervenția factorilor genetici este riscul semnificativ mai mare de a face boala în cazul gemenilor identici ai pacienților diabetici (risc 30-50%) comparativ cu
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
5%) [4]. Riscul de 15 ori mai mare la rudele de gradul 1 demonstrează puternica agregare intrafamilială a cazurilor cu T1DM și susține importanța factorilor genetici. Din punct de vedere genetic, T1DM este o afecțiune complexă, poligenică, cu multiple alele predispozante și protectoare care interacționează între ele, prezența izolată a nici uneia dintre ele nefiind necesară și nici suficientă pentru a determina apariția bolii [93]. Metode de depistare a genelor implicate în etiopatogenia T1DM: 1) Studiul genelor candidate. Această metodă folosește cunoștințele
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
erau întâlnite cu frecvență crescută la pacienții diabetici în comparație cu populația generală. Chiar de la început antigenele de clasa I nu au fost considerate drept factorii primari de susceptibilitate ci mai degrabă markeri care se află în “asociere disequilibrium” cu adevăratele alele predispozante din regiunea HLA. Fenomenul de asociere disequilibrium descrie existența împreună a două sau mai multor alele separate de pe același cromozom mult mai frecvent decât ar fi de așteptat potrivit geneticii mendeliene. Fenomenul apare datorită lipsei de recombinări în timpul meiozei astfel încât
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
HLA de clasa a II-a s-a dovedit că asociația cu acestea din urmă este încă și mai puternică. Astfel la începutul anilor 80 studiile au arătat că peste 70% dintre pacienții cu diabet tip 1 prezintă alele HLA predispozante care aparțin clasei a II-a [100,101]. În particular, peste 95% dintre pacienții diabetici caucazieni prezintă antigenele HLA DR3 sau DR4 (codificate de locusurile DRB1și DRA) în comparație cu doar 50% din martorii neafectați iar subiecții heterozigoți DR3/DR4 prezintă riscul
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
un aminoacid neutru (alanină, valină sau serină) altul decât acidul aspartic (încărcat negativ) sunt puternic asociate cu predispoziția la T1DM [63,90,91]. Dimpotrivă prezența acidului aspartic în poziția 57 a DQ? conferă protecție. Deși tipurile HLA-DQ diabetogene sunt mai predispozante decât tipurile HLA-DR, se pare totuși că riscul maxim de apariție a diabetului de tip 1 apare la cei care conțin anumite combinații de alele DR și DQ [81]. Chiar mai mult, în ultimul timp unele studii au indicat rolul
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
tip 1 apare la cei care conțin anumite combinații de alele DR și DQ [81]. Chiar mai mult, în ultimul timp unele studii au indicat rolul independent al unor alele HLA-DR, în special subtipuri DR4 care uneori pot anula efectul predispozant/protectoral unor alele HLA-DQ. Trebuie amintit că în afara tipurilor HLA DR și DQ diabetogene, există unele alele HLA care conferă protecție față de apariția T1DM. Uneori, efectul lor este dominant față de cel diabetogen al altor alele, astfel încât, la heterozigoți, prezența unui
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
la gemenii monozigoți se apropie de 100%. Acestea subliniează importanța majoră pe care o au factorii genetici în apariția acestei forme de diabet. Este sigur că din punct de vedere genetic, T2DM este o afecțiune complexă, poligenică, cu multiple gene predispozante dar și unele protectoare, toate condițiionate de intervenția factorilor diabetogeni de mediu. Studiul geneticii T2DM, spre deosebire de T1DM, întâmpină mult mai multe dificultăți obiective: -Studiul fenomenelor de asociere pe familii cu T2DM este greu de făcut datorită pe de o parte
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
variantele diabetogene ale CAPN10 ar induce insulinorezistență și nivele ridicate de acizi grași liberi [68]. Locusul NIDDM 2 a fost localizat pe cromozomul 12q24 într-un Genome Wide Scan efectuat pe familii T2DM din regiunea Botnia, Finlanda [57]. Identitatea genei predispozante de la nivelul NIDDM 2 nu este încă cunoscută. Este interesant însă că locusul se găsește în aceeași regiune a cromozomului 12 unde a fost descrisă gena MODY3 (HNF-1?). Asocierea NIDDM 2 a fost confirmată pe un lot de familii T2DM
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
encefalina, gastrina, bombesina, MSH etc.) care pot fi identificate și în cancerul bronhopulmonar microcelular, astfel încât nu au valoare în stabilirea diagnosticului diferențial dintre cele două tipuri de tumori cu origine neuroendocrină comună. În literatura de specialitate este citat ca factor predispozant inflamația cronică de la nivelul mucoasei și submucoasei bronșice cu rol în migrarea și proliferarea celulelor Kultchitsky la acest nivel, care se hiperplaziază și proliferează. După majoritatea autorilor, în etiopatogenia tumorilor carcinoide fumatul nu reprezintă un factor de risc [29, 55
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]