551 matches
-
la rang de simbol al priceperii lor economice și dat drept bun exemplu de urmat și de către români 631. Cu autoritatea funcției pe care o deținea Epureanu, critica și tendința unor politicieni de a vorbi despre evrei ca fiind oameni predispuși la a-și înșela semenii și care prin tot ceea ce făceau nu urmăreau decât să producă pagube creștinilor 632. Entuziasmul alegerii lui Carol I ca domn al Principatelor prin plebiscit și presiunile publice deosebite îi făceau pe mulți dintre cei
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
așteptat ca efortul făcut în direcția modernizării economice, sociale și politice să aduca în spațiul românesc și o disponibilitate mai mare din partea elitei politice în a dialoga cu "străinul"650. Reproșurile la adresa comunității evreiești, văzută în continuare ca fiind una predispusă la ostilitate față de societatea românească, persistau pe tot parcursul anului 1866. Sfârșitul aceluiași an aducea o corespondență de la Hârlău în care se vorbea despre "o răscoală a jidanilor împotriva autorităților", prilej pentru ziariștii de la Constituția să amintească din nou despre
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Judith Schlanger observă două lucruri. Mai întâi, că nimicul nu se oferă ca lipsă, ci mai degrabă ca o modalitate simultană a prezenței, în care totul e dat în același timp. Pentru o literatură bazată pe combinatorică elementele sunt deja predispuse, ca și piesele de pe tabla de șah. Toate formele geometrice minerale care constituie imaginația poetică a lui Caillois există din primul moment. De aceea, oricât de jos am coborî în istoria literaturilor vom găsi mereu un teren "plin", de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se pune, în mod firesc, este: "A cui medie este norma? Dacă normalul (sănătosul) se află la mijloc, înseamnă că pe circumferințele cercurilor exterioare ori chiar doar exterior lor se găsește patologicul (bolnavul)". Așadar, normalul este o medie a stărilor predispuse patologicului. Deci, aceste predispoziții există în fiecare "om normal". În cazul nostru normalul se referă doar la individul om, liber și sănătos "capabil" să se integreze singur în societate. Cum "media" se află întotdeauna între extremele ei, iar cum acele
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cadrelor n.n.), nu "toarnă", le fură altora din pachete. În această categorie se ajunge prin vechime, forță și șiretenie, dar și prin protecția unui prieten sau unei rude aflați în penitenciar într-o poziție ierarhică superioară. Țiganii sînt cei mai predispuși să ocupe aceste locuri. În rîndul șmecherilor intră, de regulă, cei cu fapte deosebit de grave (omoruri, lovituri cauzatoare de moarte, violuri etc.). Fiecare dintre ei au cîțiva sclavi unul le face patul, altul le cară bagajele. Ei sînt cei mai
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
său dominator, eventual s-ar putea alia cu noul venit împotriva lui. Coalizarea în triade a făcut obiectul unor investigații experimentale încă de multă vreme (vezi Vinacke, Arkoff, 1957). Relațiile din interiorul grupului conțin un mare potențial conflictogen, ele fiind predispuse să degenereze în conflicte manifeste. Mai în toate structurile grupului (cognitive, comunicaționale, socioafective etc.) există germeni ai conflictelor, însă cele mai predispuse la generarea conflictelor sunt structurile de putere ale grupurilor. Aspirația unor membri ai grupului de a accede la
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
înalte și mult prea nerealiste, să experimenteze mai curând și mai frecvent burnout-ul decât o alta ale cărei aspirații sunt moderate ca „înălțime” și grad de realism. În al doilea rând, am putea accepta ipoteza că unele persoane sunt mai predispuse decât altele la experimentarea burnout-ului, în virtutea trăsăturilor de personalitate pe care le posedă. Cercetările efectuate în perspectiva big-five-ului au arătat, de exemplu, că nevrotismul este unul dintre predictorii burnout-ului, mai ales ai epuizării emoționale. Zellars, Perrewe și Hochwaiter (2000) au
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de caz) și ca extensie cultural-geografică (Suedia, SUA, Elveția, Germania), încercând să ofere un răspuns la problema cauzalității mobbing-ului (apud Leymann, The Mobbing Encyclopaedia, www.leymann.se). Leymann însuși mărturisea însă că „sunt în continuă interogare asupra tipului de individ predispus să devină tinta mobbing-ului”(Leymann, 1996, p. 175). Existența unui astfel de tip nu a putut fi confirmată nici în cercetările efectuate asupra persoanelor încadrate în muncă, nici în cele întreprinse asupra elevilor victime ale mobbing-ului. Toate cazurile de mobbing
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
adictive este mai crescut. Autorii au identificat factori protectivi, ce au la bază modelul dezvoltării sociale și care evidențiază rolul familiei, școlii, bisericii și grupului de prieteni. Tinerii care au o legătură strânsă și pozitivă cu școala sunt mai puțin predispuși riscului de a începe să consume substanțe sau să dezvolte comportamente deviante (Hawkins, J.D., 1999, pp. 226-234; McNeely, C.A, și colab., 2002, pp.138-146). Jason, L.A., și Rhodes, J.E. (1998, pp. 395-401) dezvoltă modelul stresului social care aduce în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și părinți, natura regulilor și a expectanțelor din partea părinților precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții care provin din familii ce promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar- suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante; * la nivel societal și comunitar, factorii includ existența unui sistem de atitudini și norme care incriminează comportamentele deviante; * la nivelul relațiilor cu școala adolescenții care au relații pozitive cu profesorii, frecventează școala cu regularitate, au rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
rechizite etc. Consum și tipuri de droguri consumate În studiul nostru, prevalența pe parcursul vieții privind consumul de droguri ilicite la elevii de liceu și studenți este de 26, 3% în rândul elevilor și 13,3% în rândul studenților. Cei mai predispuși la acest consum sunt elevii, persoanele de gen masculin. Raportând rezultatele la cele publicate în literatura de specialitate din România se constată o ușoară creștere a consumului de droguri ilicite, cel mai frecvent drog utilizat fiind marijuana. Din rândul elevilor
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
biologici, psihologici, sociali), în special când grupul țintă îl reprezintă tinerii, oferă o alternativă viabilă pentru promovarea și menținerea unui stil de viață fără consum de substanțe. * Tinerii care au o legătură strânsă și pozitivă cu școala sunt mai puțin predispuși riscului de a începe să consume substanțe sau să dezvolte comportamente deviante. * La nivel individual, experiențele de viață au un rol mai important, în dezvoltarea comportamentelor addictive, decât factorii genetici. Determinante sunt suportul și grija din partea familiei, calitatea relațiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
copii și părinți, natura regulilor și a expectanțelor din partea părinților) precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții care provin din familii ce promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar-suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante. * La nivel societal și comunitar, factorii includ existența unui sistem de atitudini și norme care incriminează comportamentele deviante. Responsabilitatea cade în seama tuturor (a soțului, prietenului, vecinului sau oricărui cetățean), dar și a statului, care facilitează
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
evenimente precum dezvoltarea tehnologiei internet, crearea și adoptarea cu entuziasm a instrumentelor financiare pentru a fi tranzacționate, creșterea demografică semnificativă, apropierea În planul serviciilor prestate Între auditori și firmele-client a condus la o creștere exuberantă și irațională a piețelor financiare, predispuse totodată fraudelor financiare (Jickling, 2009, p. 1ă. Pe baza acestor teorii se pot găsi explicații și identifica factorii determinanți care au stat În spatele producerii fraudelor financiare. Astfel, În sfera serviciilor de asigurare, analiza și evaluarea riscului de fraudă, precum și a
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
fraudei se pot manifesta asupra unei singure persoane/grup de persoane sau asupra firmei și sunt clasificate În patru mari categorii: presiuni financiare, vicii, presiuni determinate de condițiile de muncă, alte presiuni (Albrecth et al., 2009, p. 35ă. Pentru firmele predispuse fraudei financiare se poate constata că presiunile pot fi determinate și de o serie de condiții economice, specifice sectorului de activitate, care amenință stabilitatea financiară sau profitabilitatea (IFAC, 2009, pp. 198-199ă. La nivelul celui care comite frauda, presiunile pot veni
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
pe vornicul Moțoc, un personaj de rezistență, care apare obsesiv în beletristica lui Hasdeu, care vede în el unul dintre prototipurile boierului moldovean al secolului al XVI-lea (numit chiar boier moțocian în Introducerea la proza Răposatul postelnic din 1862) - predispus trădărilor și intrigilor, pătimaș ambițios și nepăsător până la dezumanizare în fața suferințelor sau chiar a crimelor - fundamental diferit de cel al secolelor XIV-XV, idealizat și îmbrăcat de savantul literat într-o aură eroică, de inspirație clar romantică. Astfel, dacă domnitorul Ștefan
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
fi un narator considerat un reporter creditabil? În capitolul care tratează diferențele dintre naratorii la persoana întîi și cei la persoana a treia s-a stabilit că, din cauza motivației lor existențiale de a povesti, naratorii la persoana întîi sînt mai predispuși să manifeste o anumită înclinație pentru a reda povestea lor decît sînt naratorii auctoriali. Generalizînd și simplificînd situația într-un fel, se poate spune că toți naratorii la persoana întîi sînt subiectivi prin definiție și prin urmare mai mult sau
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
suferă o contracție evidentă la grupele de vârstă de 25-29 ani (3,6%), 30-34 ani (3,8%) și 35-39 ani ( 4,7%), datorită plecărilor populației tinere între anii 1975-1989. De altfel, vârsta de 20-35 de ani este vârsta cea mai predispusă la migrații, aceasta influențând decisiv ponderea acestor grupe de vârstă. De asemenea, o mică reprezentare ( 1,3%2,6%) o au categoriile de vârstă de peste 65-70 ani, afectate cel mai mult de evenimentele dintre anii 1941-1944. Astfel, la data celui
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
glande de la nivelul tractului urinar inferior sau proteine rezultate din inflamația tractului urinar. C. în funcție de mecanismul care a determinat pierderile urinare de proteine, se disting cinci tipuri de PU: • PU „fiziologică”: - de efort sau ortostatică; apare tranzitoriu la anumiți indivizi predispuși; este de regulă ușoară și nu are semnificație patologică deosebită. De asemenea, o proteinurie ușoară poate să apară în stările febrile, în insuficiența cardiacă decompensată, precum și la pacienții la care s-au administrat agenți presori de tipul noradrenalinei. • PU glomerulară
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
plus, alți factori sunt secretați tubular (MCP-1, RANTES) și sunt responsabili de atragerea macrofagelor în interstițiu. Hipoxia tubulară cronică deține un alt rol important în progresia injuriei renale, rinichiul fiind un organ sensibil la modificările aportului de oxigen (O2) și predispus astfel la injurii hipoxice. Ischemia cronică tubulo-interstițială se poate datora vasoconstricției intrarenale sau leziunilor structurale care afectează fluxul sangvin. Leziunile glomerulare influențează în mod direct perfuzia peritubulară, iar pierderea capilarelor peritubulare are ca rezultat lezarea tubulo-interstițială (fibroză interstițială și atrofie
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
gr. μικρο- "mic", kokkos "boabă"). Microsistemul afixoidelor dispune de paradigme antonimice, cu caracter binar, dihotomic. Nu se poate vorbi de o repartizare egală a clasei antonimelor în diferitele subdomenii ale științei. Categoria termenilor care denumesc valori cantitative este cea mai predispusă la a contracta relații de antonimie, prin antonimele graduale: brandi-/tahi-; hyper-/hypo-; macro- /micro-; oligo-/multi-. Sunt antonime "în sens restrâns", deoarece respectă condițiile simetriei. Există afixe și afixoide care indică opoziții spațiale, direcționale, vizând însușiri orientate în direcții
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și Praet, iar când aceasta depășește media grupului, afirmarea unui lider este anevoioasă (Terman. 2.Introversiunea / extroversiunea poate fi rampă de lansare sau obstacol În afirmarea unui lider. Există autori (Haroux și Praet, Cecil Gilb care susțin că extrovertiții sunt predispuși mai mult să fie lideri, iar alții (Caldwell și Wellman, În 1926, Thuston, În 1944 care consideră că În mediile intelectualizate(cercuri literare -artistice, redacții de reviste, grupuri studențești, liderii sunt mai curând introvertiți. 3.Încrederea În sine este un
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
peste o sută de milioane de americani s-au implicat voluntar în soluționarea problemelor din comunitățile lor și șaizeci de milioane au activat în mod constant ca voluntari.87 Cu excepția câtorva mici națiuni din nordul Europei, americanii sunt cei mai predispuși să se implice în organizații bazate pe voluntariat.88 Chiar și după evenimentele de pe 11 septembrie, America rămâne o țară în care se emigrează. Oamenii sunt dornici să vină în America și de cele mai multe ori o duc bine aici. Până în
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
familie reintegrare familială și comunitară 1.10. Centre de coordonare și informare pentru copiii străzii consiliere socială informare suport emoțional și după caz, consiliere psihologică reintegrare familială și comunitară 1.11. Centre de monitorizare, asistenta și sprijin al femeii gravide predispuse să iși abandoneze copilul suport emoțional și după caz, consiliere psihologică consiliere socială informare reintegrare familială 1.12. Centre care acordă servicii pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independența suport emoțional și după caz, consiliere psihologică consiliere socială informare orientare profesională
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
familia sa. Acestea cuprind: a) centre de zi; b) servicii de consiliere și sprijin pentru părinți; c) centre de asistență și sprijin pentru readaptarea copiilor cu probleme psihice și sociale; d) serviciile de monitorizare, asistenta și sprijin al femeii gravide predispuse să iși abandoneze copilul. Beneficiarii acestor servicii și obligațiile celor care le administrează sunt următoarele: • copiii și părinții cărora li se acordă prestații și servicii destinate prevenirii separării lor; • copiii care au beneficiat de o măsură de protecție specială și
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]