873 matches
-
în capital uman Educația ca industrie se relevă nu numai prin creșterea fluxurilor, respectiv prin rate înalte de participare și prin numărul crescând de ani de școlarizare, ci și prin resursele financiare activate, publice sau private. Tradiția europeană a consacrat predominanța finanțării publice a educației. Mai recent, această tradiție se află sub presiunea schimbării, astfel că, deși fondurile publice ar continua să dețină prioritatea, contribuțiile private ar trebui să crească. Argumentele privind prioritatea investițiilor publice în educație sunt asociate cunoscutei „teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Consiliului American pentru cercetare în ștințele publice, explică slaba creativitate a savanților contemporani prin profesionalizarea excesivă. "Fiecare se închide în propria specializare și știe foarte puțin din ceea se întâmplă în alte domenii științifice", a spus acesta. Agravează situația și predominanța metodelor tehnice față de imaginație. Majoritatea descoperirilor s-au făcut pe baza revelațiilor, iar confirmarea lor pe cale tehnică (calcule, experimente) se întâmplă abia după asta, uneori după o perioadă mai mare de timp. Oamenilor de știință din zilele noastre le este
Unde au dispărut savanții lumii by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64341_a_65666]
-
cere ca repetarea să se sprijine pe convingerea că această repetare este absolut obligatorie, așa Încât, alții pot să o ceară, și nu depinde deci numai de voința subiectivă”. Autoritatea cutumei este foarte mare chiar de la Începuturile societății omenești. La Întărirea predominanței cutumei conlucrează mai ales două motive psihologice: imitația și obișnuința, apreciază Giorgio Del Vechhio - care Îl citează pe marele său Înaintaș G. B. Vico când făcea constatarea că: Dreptul se naște din adâncul conștiinței populare, din „Înțelepciunea populară”, prin opera
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
acestor organisme, paralizând astfel eficacitatea acestora și amenințând chiar de a bulversa complet ordinea Statului În Întregime”. Continuarea acestei acțiuni până la ultimele ei consecințe, nu ar fi de mirare „să producă o transformare radicală În organizarea juridică a Statului, cu predominanța unei clase sociale asupra celorlalte, În ciuda dreptului la o libertate egală pentru toți, cum s-a petrecut, după cum se știe, În anumite țări”. Cel pe care Iosif-Constantin Drăgan Îl numea „monumentul viu” al științei juridice de la Roma, sublinia hotărât valoarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de output/de expresie (de limbaj oral, scris, citit), de simț matematic, de expresie motrice (fină, generală). Deficiențele asociate/multiple Autismul este o tulburare de dezvoltare, relaționare și comunicare, considerată de unii specialiști drept un simptom secundar al schizofreniei, datorită „predominanței” vieții interioare și detașării active de lumea exterioară, și diferențiată, de către alți specialiști, de autismul infantil, termen lansat de Leo Kanner în 1943 și definit de A.S. Reber ca un ). în ultimii ani s-a impus introducerea și folosirea unui
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
acestei tendințe asupra educației menționăm: - revizuirea aparatului metodologic al științelor educației, odată cu trecerea de la căutarea unor legi și principii la înțelegerea comportamentelor cotidiene ale actorilor implicați în procesul educațional; - apariția unei noi perspective în evaluarea calității educației, odată cu trecerea de la predominanța criteriilor cantitative „de intrare” (finanțe, dotări, infrastructură) la accentul pe datele calitative „de ieșire” (rezultate, performanțe). Scade importanța statisticilor și a cifrelor absolute care dau seamă de produsele școlii (număr de absolvenți, număr de clase, cantitatea de cunoștințe acumulate etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
umanității ce trebuie transmis prin educație, și-a lărgit foarte mult semnificația și, în plus, și-a schimbat accentele, de la cultura de tip academic spre cea de tip funcțional, de la cultura scrisă spre cea de tip oral și audiovizual, de la predominanța monoculturalității spre deschiderea interculturală etc. Conceptul de învățare a căpătat noi semnificații și datorită preocupărilor unor organizații internaționale, care, prin proiectele și activitățile derulate, au propus unele documente de referință în acest sens. Astfel, putem aminti raportul pentru UNESCO privind
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
au nevoie elevii pentru a reuși în contextul dinamicii societății contemporane nu pot fi formate în întregime prin intermediul disciplinelor școlare clasice (formale) ce reprezintă încă modul dominant de derulare a experiențelor de învățare formală. Centrarea excesivă pe conținuturile învățării și predominanța teoriei abstracte nu mai pot servi complet cererile sociale față de educație; competențele reprezintă în mare măsură o reflectare a acestor cereri. Într-o analiză efectuată la nivelul țărilor membre ale OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare), au fost identificate
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
au fost UA1, UA2, UA5, UA6, UA7, UA12, UA25, UA26, în grade diferite de intensitate. Aceste unități de acțiune sunt mărci ale expresiilor emoționale fericire, surpriză, tristețe, frica, prezente în combinațiile: fericire-surpriză, surpriză-tristețe, fericire-tristețe, fericire-frică. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la familiile monoparentale fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 42% 20% 30% 8% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale emoționale la familiile monoparentale ÎI) Familii biparentale 7 (șapte) (a) adolescență nu a adus cu sine probleme specifice: două familii
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
7 (șapte) (a) adolescență nu a adus cu sine probleme specifice: două familii au optat pentru această variantă de răspuns. Ca și în cazul familiilor monoparentale care au considerat varianta de raspuns (a) drept cea mai potrivită pentru relația lor, predominanțe au fost expresiile faciale specifice emoțiilor pozitive fericire și surpriză, în procente mai reduse tristețea, frica și a diferitelor combinații care se formează între acestea: fericire-tristețe, fericire-surpriză, surpriză-tristețe, fericire-frică. Diferențe ușoare am constatat în nucleul expresiilor faciale al taților, care
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
disprețului, în grade de intensitate variabile. Combinațiile dintre expresiile menționate au fost fericire-furie, fericire-frică, surpriză-tristețe, surpriză-dispreț, iar unitățile de acțiune analizate UA1, UA2, UA5, UA7, (L/R) UA14213, UA15, UA25, în niveluri diferite de intensitate. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la categoria adolescenți cu părinți tineri fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 32% 25% 13% 7% 20% 3% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale la familiile biparentale III) Familii în care părinții au vârsta cuprinsă între 35-45 de ani
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
dinamice, în sensul că am remarcat prezenta în proporții numerice aproximativ egale a expresiilor emoționale și a combinațiilor dintre ele. De aceea, a fost necesar un efort semnificativ suplimentar comparativ cu celelalte categorii de subiecți pentru a reuși identificarea expresiilor predominanțe, la familiile încadrabile categoriei părinți cu vârsta cuprinsă între 35-45 de ani; pentru că, așa cum am observat pe parcursul cercetării, o predominantă există întotdeauna! (a) adolescență nu generează probleme specifice: două familii. Și subiecții din subcategoria (a) s-au remarcat printr-un
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
la loc. Momentul completării chestionarelor, care a urmat video-înregistrării, a adus eliberarea de toate aceste manifestări nonverbale; nu mai interesa pe nimeni cât e ceasul, "ticurile" dispăruseră și ele, iar sete... nu-i mai era nimănui. Expresiile faciale identificate că predominanțe la această subcategorie au fost: tristețe, fericire, dezgust, dispreț, furie, fericire-dispreț, furie-tristețe, fericire-dezgust, respectiv unitățile de acțiune: UA1, UA4, UA5, UA6, UA7, UA9, UA10, UA11, UA12, UA14, UA15, UA24, UA25. (c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate: o singură
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
dezgust, dispreț, furie și combinațiile dintre acestea: dezgust-dispreț, tristețe-furie, furie-dispreț au avut frecvență cea mai ridicată pe durata interacțiunii. Unitățile de acțiune analizate: UA1, UA2, UA4, UA5, UA6, UA7, UA10, UA9, UA14, UA17, UA24, UA25. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la categoria adolescenți cu părinți tineri fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 20% 5% 14% 3% 14% 14% 30% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale emoționale pentru categoria adolescenți cu părinți tineri IV. Familii în care părinții au vârsta
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
furie, dispreț, dezgust, tristețe, surpriză, frica, fericire,218 respectiv următoarele unități de acțiune: UA1, UA2, UA4, UA5, UA6, UA7, UA9, UA10, UA11, UA12, UA24, UA25. Combinațiile formate au fost: surpriză-frică, dispreț-dezgust, furie-dezgust, furie-surpriză, furie-fericire, tristețe-dezgust. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la categoria adolescenți cu părinți vârstnici fericire surpriză tristețe frică furie dezgust dispreț 25% 13% 24% 6% 9% 9% 24% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale emoționale, categoria adolescenți cu părinți vârstnici Prezentăm codurile unităților de acțiune, descrierea fiecăreia, nivelurile
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cu părinți tineri-adolescenți din familii cu părinți mai vârstnici. pe durata interacțiunii filmate, la grupa (1) au predominat expresiile faciale specifice emoțiilor: fericire, tristețe, furie și dispreț (acestea două din urmă fiind prezente numai la familiile biparentale; la grupa (2) predominanțe au fost expresiile faciale specifice emoțiilor: fericire, surpriză, tristețe (această din urmă având o frecvență mai ridicată la categoria mai vârstnici) și emoția facială specifică disprețului, care a fost mai prezenta în cazul categoriei tineri). Aceste expresii emoționale au fost
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
disprețului, care a fost mai prezenta în cazul categoriei tineri). Aceste expresii emoționale au fost prezente în combinații diferite, după cum urmează: 1) în familiile monoparentale au predominat combinațiile: fericire-tristețe, și în procente mai reduse: fericire-frică, fericire-surpriză; 2) în familiile biparentale predominanțe au fost combinațiile: fericire-surpriză, fericire-furie, iar în procente mai reduse fericire-frică și fericire-dispreț; 3) în familiile adolescenți cu părinți tineri am înregistrat predominantă combinațiilor: fericire-dispreț, fericire-dezgust, furie-tristețe, și în procente reduse surpriză-frică, 4) în familiile adolescenți cu părinți vârstnici au
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
natura materialului din care este confecționat un obiect se realizează la copilul cu deficiență mintală ușoară într‑un ritm foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor, care se realizează relativ mai ușor; - în planul gândirii se observă predominanța funcțiilor de achiziție comparativ cu funcțiile de elaborare, o lipsă de flexibilitate a activității cognitive, ceea ce justifică absența elementelor de creativitate și existența unei gândiri reproductive, concretă și practică, inaptă de abstractizări, generalizări și speculații în plan ideatic (totuși, procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunt făcute o serie de diferențieri între termenul autism, descris de E. Bleuler, încă din 1911, și reluat ulterior de E. Minkowski, H. Ey și O. Binswanger - care considerau această tulburare un simptom secundar al schizofreniei, unde se observă o „predominanță” a vieții interioare și detașarea activă de lumea exterioară -, și termenul autism infantil definit anterior. De asemenea, trebuie făcută diferențierea între sindromul autismului infantil și simptomul de autism care poate fi întâlnit în mai multe tulburări psihopatice și care în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu ambele mâini o minge de cauciuc (cu diametrul în jur de 7‑8 cm) după ce o face să sară în fața lui (execută lansarea și prinderea de mai multe ori). - 0 - execuție rapidă, precisă; prinde mingea din prima săritură; - 1 - predominanța unei mâini la lansarea și la prinderea mingii; - 2 - nu aruncă mingea la sol, ci o lasă să cadă; îndoaie genunchii pentru a o prinde; - 3 - mișcare lentă sau lansare prea puternică a mingii, prinderea acesteia deasupra sau la coborâre
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aproximativ 1 m) și apoi o prinde cu ambele mâini, fără a se deplasa de la locul său (execută lansarea și prinderea de mai multe ori). - 0 - lansare verticală și prindere corectă, execuții suple, relansare imediată a mingii după prindere; - 1 - predominanța unei mâini la lansarea și la prinderea mingii; - 2 - lansare în arc de cerc (în direcția față‑spate) care obligă subiectul să facă un pas pentru a prinde mingea și revenirea în poziția corectă după două‑trei lansări; - 3 - nu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
întreprinsă în vederea refacerii organismului după unele afecțiuni și traumatisme care au influență negativă asupra mobilității segmentelor corpului, prin folosirea mișcării sub diferite forme de tratament. lateralitate - prevalența funcțională a unuia dintre segmentele simetrice ale corpului (dreaptă sau stângă) care implică predominanța unor mecanisme din sfera cerebrală; gradul superior de organizare a activității corporale, bazat pe interacțiunea și coordonarea reciprocă a celor două emisfere cerebrale, dintre care una devine dominantă și controlează mișcările segmentelor corpului din partea opusă. limitări ale activității - dificultăți pe
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
10/ 10.000. Dacă ar fi să facem o comparație, cea de‑a doua rată, de 10/10.000, este aproximativ egală cu rata de nașteri a subiecților cu sindrom Down, cea mai cunoscută boală cromozomială. Diferența dintre ratele de predominanță din diferite studii este cauzată în mare parte de faptul că, de‑a lungul timpului, de la primele descrieri ale lui Kanner, criteriile de diagnosticare s‑au schimbat, iar sistemul actual este mai larg decât sistemul de criterii utilizat anterior. De
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de tip „legătură” (bonding) și cele de tip „punte” (bridging). Participarea civică este în relație pozitivă cu implicarea în relații slabe, de tip punte, indicate în sondaje, de pildă, de frecvența contactelor informale cu colegii de serviciu și prieteni, în timp ce predominanța sociabilității în cadrul rețelelor de rudenie și de vecinătate este văzută ca inhibatoare pentru participarea în inițiative de acțiune colectivă. Rețelele informale intră în competiție directă cu organizațiile voluntare formale în fostele țări comuniste (Howard, 2003), acestea din urmă dezvoltându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
legat de ideologia colectivistă și presupune o implicare morală și valorică a statului, ca purtător al unor opțiuni valorice clare (Rothstein, 1998). Apariția unei diversități mari din punct de vedere cultural, dar și sub aspectul stilurilor de viață face ca predominanța unor astfel de politici să fie indezirabilă. În plus, o astfel de opțiune duce la întărirea funcțiilor paternaliste ale statului, în detrimentul libertății individuale, după cum consideră adepții liberalismului. Programele de asistență socială prezintă și ele o serie de avantaje și dezavantaje
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]