865 matches
-
cazul pentru ideile suicidare. De asemenea, într-un studiu asupra unor adolescenți spitalizați la Montréal, Macotta (1999) îi separă pe cei care au avut idei suicidare (IS) de cei care au efectuat o tentativă de suicid; el scoate în evidență predominanța clară a timiei depresive și, mai mult chiar, a diagnosticului de episod depresiv major la adolescenții care au idei suicidare în raport cu adolescenții care au efectuat o tentativă de suicid. Contrar celor ce am putea gândi, există mai mulți deprimați în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cazuri din 24 (29%) este vorba de distimie: astfel în 71% din cazuri este vorba de tulburări depresive grave. Celelalte 7 cazuri se repartizează astfel: 3 cazuri proastă dispoziție, 3 cazuri criză anxio-depresivă și un caz depresivitate. În ceea ce privește sexul, notăm predominanța feminină (17 cazuri din 24). Totuși, ținând cont de faptul că există mai multe fete deprimate decât băieți deprimați, corelația cu sexul nu este semnificativă. În schimb, corelația cu gravitatea tulburării depresive este, din punct de vedere statistic, semnificativă (p
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
wi.us/.../pages/ONION.htm) Caracteristicile culturii Cultura este un fenomen extrem de complex. Complexitatea derivă din chiar caracteristicile ei. 1. Cultura este un sistem. Este un ansamblu de elemente între care se stabilesc legături diverse. De pildă, așezarea geografică determină predominanța unor activități economice și inexistența altora, o anumită vestimentație, un anumit mod de construcție a locuințelor; credințele religioase influențează atitudinile indivizilor față de semenii lor, dar și față de obiecte ori activități, ritualurile, credințele; ierarhiile sociale modelează relațiile dintre oameni și relațiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a tehnicilor de redactare și de discurs public, abilitățile de scriere și vorbire fiind lăsate în seama talentului și al intuiției. Construirea semnificației se bazează de obicei pe reguli laxe. În ceea ce privește selecția tiparului discursiv, per ansamblu, se poate vorbi despre predominanța tiparului inductiv, deși se întâlnesc și texte structurate pe tiparul deductiv, pe un tipar hibrid (combinând cele două tipuri de bază), sau texte fără vreun tipar anume, în care semnificația se constituie prin acumulare de elemente lăsând implicită concluzia. Înțelegerea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
atribute care pot furniza avantaje și satisface nevoia respectivă într-o măsură diferită. în al doilea rând, consumatorul va acorda diverse grade de importanță fiecărui atribut. Aici trebuie făcută o distincție între importanța unui atribut și caracterul lui predominant. Atributele predominanțe sunt cele care apar în mintea consumatorului atunci când acesta este rugat să se gândească la caracteristicile unui produs/ marca, dar nu sunt în mod necesar cele mai importante pentru el. în al treilea rând, consumatorul își creează o serie de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
urmare a unui regim carențial sau a unui apetit scăzut. Toate aceste probleme pot fi evitate printr-o mobilizare precoce a pacienților și prin asigurarea unui regim alimentar echilibrat. • Tromboza este întâlnită în condițiile existenței unui dezechilibru coagulolitic, în sensul predominanței mecanismelor fibrinogeneratoare și/sau insuficienței mecanismelor fibrinolitice, la care se adaugă creșterea nivelului de calciu din sânge. Acest dezechilibru apare în condiții de lezare a endoteliului vascular sau de stază venoasă, însoțită de creșterea vâscozității sângelui. Uneori, formarea trombusului este
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
sus, în care elementele de exprimare și de recepție se interferează. Practica medicală și, implicit, cea de recuperare a bolnavului afazic se confruntă cu o cazuistică predominant mixtă, de referință fiind formele descrise de Broca și Wernicke. Afazia Broca, de predominanță expresivă, se caracterizează prin dificultate de exprimare, bagaj lexical redus, cu tulburări de articulare a sunetelor; înțelegerea limbajului oral este perturbată în egală măsură ca și cel scris. Debutul acestei forme de afazie este impresionant, în primele momente putându-se
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Tu o dai și vântului, / De o duce satului."151 Sentimentul apartenenței la universal este construit pe baza inversiunilor verbale și nominale, liantul semantic fiind reprezentat de comparațiile cu elementele cosmice care "urzesc" destinul uman, împlinindu-l (nu întâmplătoare este predominanța verbelor la condițional-optativ, în lirica populară): "Lung e drumul la Rarău, / Dar mai lung e dorul meu; / Drumul suie și coboară / Al dorului mă omoară! / Eu cu dor, mândra cu dor, / Ca și luna printre nori, / Eu cu dor, mândra
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tipurile sexuale”. Cel care a grupat în același cadru „formele de sexualitate confuză” sub denumirea de „intersexualitate” a fost R. Goldschmidt. G. Maranon definește stările intersexuale ca fiind „stigmate fizice sau funcționale” ale ambelor sexe, în care se constată o „predominanță netă a sexului legitim asupra celui intrus”. Trebuie reținut, în acest caz, că „intersexualitatea” presupune, în mod obligatoriu, o etapă pregătitoare de sexualizare tipologică. Ceea ce caracterizează intersexualitatea este, de fapt, „suprapunerea” sau „amestecul inegal” al tipurilor sexuale „masculin/feminin”, în
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
se părea interesantă și promițătoare, încercau să nu-i uite limitele. E ceea ce a frînat, poate, dezvoltarea ciberneticii în Franța. J.S. Cibernetica nu s-a dezvoltat bine în Franța deoarece a apărut imediat opoziția medi-ilor oficiale, din motive legate de predominanța concepțiilor vitaliste. Toate elitele intelectuale s-au opus ciberneticii. Eu personal consider cibernetica o tehnică. Nu e o știință, ci o tehnică foarte ingenioasă și mai ales productivă, dar e doar o tehnică. Una dintre mașinile pe care le-am
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
detalierea înfățișării și/sau a trăsă turilor de personalitate/de caracter ale unor personaje literare sau ale unor persoane reale/ale unor personalități. Textul descriptiv are ca marcă definitorie capacitatea de reprezentare a unor aspecte simultane, coexistente în spațiu. Prin predominanța organizării spațiale și, implicit, prin suspendarea temporalității, discursul descriptiv se diferențiază de textul narativ. Alt element de contrast este opțiunea demersului narativ pentru diegesis (relatare), în timp ce textul descriptiv apelează frecvent la mimesis (reprezentare). Un model reductiv al textelor descriptive diferențiază
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
text: laic și religios, colocvial și neologic, argotic, ironic etc. - accentuarea elementelor de sintaxă poetică: discurs înlănțuit liber prin tehnica ingambamentului, dislocări sintactice, topică afectivă - radicalizarea nivelului stilistic: înlocuirea metaforei plasticizante cu figuri de stil moderne - „metafora revelatorie“ sau ermetică, predominanța metonimiei, frecvența construcțiilor oximoronice etc. - diversitatea elementelor de versificație, de la prozodia clasică la versul liber sau cel cu rimă, fără ritm (aritmic); noul model de poeticitate bazat pe accente afective, cu versuri inegale ca măsură, fără ritm, cu rimă/semirimă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de narare. Stil direct, stil indirect și indirect liber Modurile principale de narare sunt: Nararea prin reprezentare este o strategie textuală prin care se impune discursul personajelor ce substituie pe spații ample discursul naratorului. Conferă narațiunii un caracter scenic, determinând predominanța stilului direct. Vorbirea directă a persona jelor este marcată subiectiv, afectiv și stilistic prin prezența indicilor lexicogramaticali ai persoanelor I și a IIa, a substantivelor și adjectivelor în cazul vocativ, a verbelor la imperativ, prin mărci afective exprimate prin interjecții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și alte elemente ce diferențiază romanele: diversitatea relațiilor dintre realitate și ficțiune, dintre fabulă și discurs, diversitatea perspectivelor narative și a contextului ficțional. Complexitatea acțiunii presupune și existența unui număr mare de personaje complexe, individualizate, ilustrând diversitatea tipologiilor umane, precum și predominanța narațiunii, care are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori secvențe dialogate/monologate. Criteriile de clasificare au în vedere un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personaje. Astfel, în fragmentul citat, se evidențiază prezența unui narator heterodiegetic (narator omniscient/anonim/obiectiv, care relatează la per soana a IIIa) și existența mai multor personaje: Titu Herdelea, Petre Petre, Marioara, Nadina, boierul Miron etc. O altă caracteristică vizează predominanța narațiunii ca mod specific de expunere. Textul reprodus reprezintă un episod narativ în care se relatează pregătirile pe care le face Titu Herdelea pentru călătoria de la conacul boierului Miron până în satul Lespezi și drumul său, în tovărășia țăranului Petre Petre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
O primă trăsătură ilustrată este prezența instanțelor comunicării narative - narator și personaje. Astfel, în fragmentul citat, se evidențiază prezența unui naratorpersonaj (narator homodiegetic, desemnat în text prin persoana întâi narativă) și existența unui personaj feminin, Ileana. O altă caracteristică vizează predominanța narațiunii, fragmentul fiind centrat pe relatarea succesiunii de momente ce premerg actul creației șii urmăresc desfășurarea, până la istovirea finală. Tot astfel, pot fi ilustrate trăsături precum desfășurarea acțiunii în timp și spațiu (în text apar repere spațiotemporale multiple: pe la mijlocul lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se remarcă prezența unui narator homodie getic care are și rol actanțial. Alături de acest personaj narator, în text mai apar tovarășii lui de călătorie și călăuza drumeților de la oraș, Ion Onișor. O altă trăsătură distinctivă a ope rei epice este predominanța narațiunii. Acest mod de expunere este dominant în frag mentul reprodus, în care se relatează călătoria la munte a unui grup de orășeni și popasul lor în casa lui Onișor. La nivel discursiv, narațiunea este susținută prin frecvența mare a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
citat, naratorul este heterodiegetic, omniscient, iar personajele evidențiate sunt Dănuț și Monica. Alte trăsături ale genului sunt: existența unui conflict, a unui fir epic/mai multor fire epice, ca succesiune de evenimente, de situații, apoi, prezența unor repere spațiotemporale multiple, predominanța narațiunii etc. Fragmen tul reprodus schițează un conflict interior, cognitiv, fixează repere spațiotemporale multiple ale acțiunii (de exemplu, Iași, mai avea un an de școală și isprăvea cu o epocă) etc. 9. Secvența textuală selectată detaliază reflecții ale personajului principal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
privește totuși cu un zâmbet neînduplecat. O altă particularitate a genului este structurarea textului în unități compoziționale specifice - acte, tablouri, scene. De exemplu, fragmentul dat a fost selectat din Actul III, Tabloul XII, Scena II. Caracteristică creației teatrale este și predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere. Fragmentul citat, de pildă, alcătuit dintro succesiune de replici, antrenează în dialogul dramatic două personaje: Maria și Gelu. 9. Schimbul de replici dintre Gelu și Maria evidențiază concepții diferite asupra iubirii. Prin convingerea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Mirat, agitat)]. 8. O trăsătură a genului dramatic este prezența didascaliilor, prin care se precizează elemente ale spectacolului teatral. Deși în număr redus, indicațiile scenice apar și în fragmentul citat: Cei doi se îmbrățișează. O altă particularitate a genului este predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere. Fragmentul citat este o succe siune de replici care alcătuiesc dialogul dramatic susținut de către două personaje: Samuel Beckett și Godot. 9. Replica personajului Godot are implicații multiple. În primul rând, exprimă optica spectatorului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
are drept trăsătură definitorie prezența instanțelor comunicării narative. De exemplu, în fragmentul citat, se evidențiază prezența unui personajnarator, desemnat prin persoana I (îmi luasem obiceiul să mă duc...), și a unui personaj feminin - iubita lui. O altă caracteristică rezidă în predominanța narațiunii, ca mod principal de expunere. Astfel, în prima secvență, se relatează o suită de acțiuni legate de pasiunea de a pilota avioane și activități cotidiene, numite mai ales prin verbe la timpul imper fect - indice specific al narativității (Veneam
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a dirija jocul scenic al actorilor, prin precizarea elementelor paraverbale și nonverbale ale discursului (zâmbind obosit, îi vor bește ușor, fără ură)/detalierea limbajelor scenice și a comportamentului scenic al actorilor. 8. Genul dramatic are multiple trăsături definitorii: prezența didascaliilor, predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere, structurarea textului în unități compoziționale specifice (acte, scene), precum și prezența limbajelor scenice, specifice artei dramatice (decor, sunet și lumini, jocul scenic al actorilor etc.). Toate aceste caracteristici sunt ilustrate și în textul citat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Noica, Jurnal de idei, București, Editura Humanitas, 1990, p. 368). Dar cele trei "demersuri" ale sufletului (care constituie și pentru Dilthey punctul de plecare în "construcția lumii istorice în științele spiritului") sunt tocmai cele trei componente ale naturii umane, în funcție de predominanța cărora filozoful german stabilește tipurile de Weltanschauungen (vezi supra nota 55). De aceea credem că este oportun să extindem analiza privitoare la Dilthey pe baza sugestiilor oferite de reflecțiile lui Noica. Mai întâi observăm că pornind de la cele citate mai
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mai departe, observăm că această triadă pare să-i slujească lui Dilthey drept criteriu pentru celebra delimitare a celor trei tipuri de Weltanschauungen 112, cu toate că el n-o recunoaște în mod explicit. Așa cum am mai arătat (vezi II, 2Bg), tocmai predominanța uneia sau alteia dintre "cele trei facultăți principale" ale naturii umane (intelectul, sentimentul și voința) stă la baza diferențierii între materialism (pozitivism sau naturalism), idealismul obiectiv (panteism) și, respectiv, idealismul libertății 113, oricâte semne de îndoială ar ridica într-un
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
trăsături de tranziție între domeniile continentale specificate și sub aspectul ponderii potențialului diferitelor subsisteme de infrastructură. În Europa ponderile potențialului diferitelor categorii de infrastructuri sunt aproximativ echivalente, ca urmare a unei dezvoltări echilibrate a teritoriului. În Asia se înregistrează o predominanță de potențial a infrastructurilor portuare (22%), aeroportuare (24%) și de telecomunicații (20%), ca urmare a distanțelor ce trebuie acoperite față de ariile beneficiare sau furnizoare de bunuri, servicii și resurse. Africa în schimb, înregistrează o predominanță netă a potențialului rețelei rutiere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]