800 matches
-
în (auto)biografiile spontane, dar după o altă logică decât în cazul A.d.p. În acest din urmă caz avem de-a face cu o „logică socială” (se dilată episoadele dezirabile social în momentul expunerilor); în (auto)biografiile spontane dobândesc preeminență, sunt povestite pe larg întâmplările cu rezonanță afectivă în momentul consumării lor: avem de-a face cu o „logică psihologică”. Unele intervale de timp se contractă atât de mult, încât dispar pe de-a-ntregul. Apare fenomenul de „amnezie socială voluntară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
primordiali, dacii, i-ar fi devansat pe cuceritorii lor romani prin limbă și vechime etnică. Oricât de mult sunt socotite compromise prin esența și mai cu seamă prin derapajele extraliterare deplorabile, ideile p. au supraviețuit, vitalitatea lor fiind legată de preeminența sentimentului legitim național, dar în primul rând a orgoliului disproporționat pe care acest sentiment îl generează într-o mentalitate vernaculară, insuficient adaptată la normele și exigențele lumii moderne. Repere bibliografice: Edgar Papu, Protocronismul românesc, SXX, 1974, 5-6; Dan Zamfirescu, Istorie
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
fenomenului pe tărâm românesc e departe de a se fi produs. Nu numai pe plan teoretic, ideologic și principial, dar și la nivelul scrisului literar propriu-zis p. „canonizat” al optzeciștilor e supus unor provocări de natură să îi fragilizeze aparenta preeminență. P. literar nu rămâne monopolul unei generații de creatori. Câțiva autori afirmați în anii ’90 - Adrian Oțoiu, Daniel Bănulescu, Dan Perșa, Ioan Es. Pop ș.a - pot apărea ca fiind „încă și mai postmoderniști” decât optzeciștii canonici, deși li se
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
multiplicitatea perspectivală și secvențialitatea arhitectonică din Legăturile primejdioase. Numai că, în vreme ce scrierea lui Laclos poartă pecetea unor tipare retorice recunoscute și acceptate - pe care autorul, în aparență absent, le folosește pentru a conduce din umbră acțiunea -, romanul lui P. afirmă preeminența subiectivismului ca unică modalitate de cunoaștere și creație, marcând astfel diferența, definitorie pentru modernitatea literară, dintre convenție - obiectivă, normativă și generalizatoare - și tehnică - subiectivă, autoreferențială și individualizantă. (La nivel pur teoretic, distincția apare în eseul Romanul polițist, care opune schematismului
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
un asemenea sistem va fi desemnat prin termenul de suprasistem. Sistemele finaliste se constituie „de sus în jos”: pornind de la finalitățile globale, ele își construiesc organizarea internă, elementele componente. În consecință, sistemele finaliste sunt compuse din subsisteme. Întregul, sistemul, are preeminență asupra părților. Suprasistemul este rezultatul interacțiunii unei mulțimi de sisteme. În cazul său, doar elementele componente (sistemele) au finalități proprii. Starea sa nu reprezintă materializarea unei orientări finaliste globale, ci rezultanta echilibrărilor, compunerilor, agregărilor acțiunii sistemelor componente. Am optat pentru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ci rezultanta echilibrărilor, compunerilor, agregărilor acțiunii sistemelor componente. Am optat pentru termenul de „suprasistem” pentru a indica faptul că acesta nu este un sistem cu finalități proprii, ci un sistem de sisteme. În cazul său, spre deosebire de sistemul finalist, elementele au preeminență asupra întregului. Suprasistemele au o logică diferită de logica sistemelor finaliste. Ele nu se constituie „de sus în jos”, de la finalități spre structură, ci de „jos în sus”, de la sistemele componente care acționează în sensul realizării finalităților lor proprii și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre subobiectiv și interesele particulare ale membrilor subsistemului (individualism metodologic), soluția va fi căutarea unei modalități de legare a intereselor particulare de realizarea obiectivelor globale, și nu numai de cea a subobiectivelor. John Galbraith (1982) oferă un alt exemplu de preeminență a finalităților unui grup socioprofesional în dinamica întreprinderii americane actuale. Orientarea întreprinderii americane, argumentează economistul american, nu este determinată, în primul rând, de interesul general al colectivității, nici de cel al beneficiarilor direcți ai produselor întreprinderii (clienții) sau de cel
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în sensul sincerității devoțiunii -, devansând poezia ortodoxistă a „Gândirii”. „Deniile” lui sunt laude și adorații de mistic medieval, străin de spiritul religios dilematic al modernilor, în această privință distanțându-se și de poezia lui Tudor Arghezi. Febra ascensională și purificatoare, preeminența spiritului și impactul său alchimic asupra materiei îi marchează lirismul. Poemele ulterioare se nutresc din aceeași magmă incandescentă, însă universul tematic se centrează pe eul liric răsfrânt asupra sa și figurat prin bufniță, sfinx și Narcis („Eu sunt a mea
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
un element asemănător trebuie notat peste tot un proces de dispariție treptată a părților devălmașe, ce devin terenuri arabile și intră În posesia gospodăriilor. Această dispariție este Întovărășită de ștergerea puterii vechilor unități sociale, Într-o vreme când ele aveau preeminența asupra persoanelor ce le alcătuiau. Această lungă evoluție este Întovărășită de numeroase conflicte sociale Între diversele grupuri, cei mai puternici au mai multe posibilități să folosească părțile devălmașe În scop personal. Ocupările ilegale de terenuri devălmașe sunt frecvent semnalate și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
general al Asociației Presei Străine din Franța și din 1944 președinte al Federației Ziariștilor Străini din Franța. În studiul Adevăr și legendă, publicat în „Vieața nouă” între 1914 și 1916, P. încearcă să susțină dreptul la existență și chiar la preeminență literară cuvenit simbolismului în spațiul românesc. El reia, la distanță de decenii, eforturile lui Jean Moréas și ale altora de a salva simbolismul de acuzația de decadentism. Informația este bogată, criticul se mișcă printre sursele franceze cu ușurință și le
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
Sihastrul, „poveste poetică” - 1896). Ca și prietenul său Anghel Demetriescu, P., om cu serioasă cultură clasică, informat și cu privire la ideile și arta contemporană, a fost un teoretician tradiționalist, intrând în rezonanță cu autori și opere consacrate. Deși teoretiza insistent asupra preeminenței fanteziei între facultățile generatoare de artă, înțelesul frumosului era, la el, cel clasicist. În contribuțiile lui analizează cvasididactic, citând abundent esteticieni al căror șir pornește din Antichitate, noțiuni precum cele de urât, ridicol și comic, glosează în legătură cu alte categorii - sublim
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
cu o tulburare a ordinii existente. De aici au rezultat și coordonatele sau axele constitutive ale repartizării indivizilor în ordinea socială. Ordinea comunistă a dus la extremă această distribuție, dar a răsturnat fluxul determinării. Ceea ce faci a ajuns să aibă preeminență asupra lui cine ești, identitatea fiind derivată exclusiv din rolurile jucate. Normele sociale reglementau distribuția rolurilor și practicile asociate acestora într-o asemenea măsură încât orice abatere risca să submineze identitatea personală. Autoritatea nu era a identității construite, ci a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
autonomie și individualizare a femeilor. Ei pot deveni „bărbații noi” ai modernității sau dinozaurii tradiționali scăldați într-un aparent confort domestic. Familia și individualizarea genurilor Individualizarea este acea construcție a vieții care-i mediată de piață. În timp ce, în condiții de preeminență a influenței factorilor de piață, viața feminină trebuie să se transforme din tradiționala „viață pentru alții” în moderna „viață printre alții” cu scopul de a-și construi o nouă identitate, viața masculină își continuă propria identitate modernă, ce corespunde „vieții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nucleul academic tare. Acest academism al diviziunii cunoașterii nu este însă singular. El își asociază alte valori și principii, de genul autonomiei instituționale și al libertăților academice nelimitate, al armonizării instrucției cu cercetarea, ultima având în mod clar și definitiv preeminență, al valorizării cercetării fundamentale, detașate de aplicativ, și al diminuării până la limită a oricăror servicii sociale pentru comunitate. Universitatea tradițională se vrea a fi consacrată propriilor reguli și valori academice, fără limite de timp și spațiu. Ea își fixează prioritățile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
baza de consacrare a unui autoritarism moral pe care profesorii îl promovează cu un sârg fără limită. Universitatea consacrată Academism: - diviziune academică a cunoașterii pe discipline consacrate și separate prin granițe stricte; - detașare de aplicativ; - armonizarea instruirii cu cercetarea și preeminența cercetării; - autonomie universitară și libertăți academice nelimitate; - servicii sociale (comunitare) minime. Etatism al finanțării: - finanțare publică generoasă și exclusivă; - independență de piață. Elitism meritocratic: - selecție meritocratică a studenților; - centrare exclusivă pe studenți tineri; - prestigiul diplomei și privilegii ale recunoașterii sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de ortodoxie», M. Neamțu face și o schiță a intelighenției teologale de la noi, detașată oarecum datorită îndelungii sale școliri britanice. Cele «câteva rafturi din laboratorul de gestație al operei» sunt bine topite în text, dar emfaza unor note auctoriale și preeminența ironiilor acide în dauna umorului englezesc ne îngăduie o batere amicală pe umăr.” Claudiu T. Arieșan, Orizont Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte și notă lămuritoare la a doua ediție 9 Capitolul I Areopag Teologia pentru Moromete 19 Gazeta, între sinod și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
partid În literatură (partinitatea). În exercițiul literar practic și În compexul ideologic, P s-a manifestat, după 1920 ca o alternativă antiburgheză, preluând o parte din ideile lui Lenin din articolul Organizația de partid și literatura de partid (care stipula preeminența ideologiei clasei muncitoare În operă, Îndrumarea partinică, scriitorul-luptător, opera - curea de transmisie a politicii de partid, accesibilitatea, funcția educativă a scrierilor etc.). Din 1934, P este Înlocuit În literatura sovietică cu realismul socialist (RS). Tematic, literatura P a glorificat munca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
timp, RS face figură nouă În istoria gândirii și practicii literare prin câteva trăsături și consecințe distinctive și anume: - caracter oficial, de stat; consecințe: negarea și eliminarea altor orientări, teme sau formule de creație și egalizarea (comunizarea, pecerizarea) paradigmei literare; - preeminența criteriului ideologic În locul celui estetic În creație, În judecata de valoare și În ierarhizarea axiologică; consecințe: absolutizarea partinității În creație și a funcției pragmatice a operei care devine o „instituție” cu scopuri precise, de a forma comportamente și adepți; - transferarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dintre cei opt au avut În responsabilitate portofolii „tehnice”, dar experiența lor este prea scurtă pentru aprecierea priceperii lor tehnice numai pe această bază. șase membri ai acestei promoții au condus ministere non-economice. Parcursul guvernamental al celorlalți 8 sugerează o preeminență a credențialelor tehnocratice. Patru dintre ei ies puternic În evidență. Lungimea mandatului lor este impresionantă și, aș zice, surprinzătoare Într-un regim În care capriciile (și suspiciunea) conducerii comuniste permiteau arareori oamenilor să-și consolideze fiefurile. Mihai Florescu și Mihai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
produs odată ce au decis să părăsească locul de baștină și să evolueze În alți parametri socioeconomici). Ca atare, e de presupus că astfel de persoane sunt și mai Încărcate cu ceea ce, psihologic vorbind, se numește ambiție socială. Din această perspectivă, preeminența ruralului În fața urbanului În materie de studii civile după intrarea În MAI este firească. În general, În România comunistă, mai ales În primii ani ai regimului, Înainte de intrarea În MAI, persoanele scoase din producție trebuiau să treacă prin scurte stagii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
constă Într-o alăturare a principiilor socialiste, a tradițiilor istorice și a antreprenoriatului existent În societățile capitaliste. (Cazul 3, Cehia) Transpus pe terenul ceh, sindromul chinez se traduce printr-un reformism călduț. Critica centralismului În numele eficacității economice dă Întotdeauna Întâietate preeminenței partidului unic: Am fost În favoarea reformei, dar nu credeam că Partidul ar trebui să-și piardă poziția. Am fost convins Întotdeauna că rolul conducător al Partidului În Stat și În societate Își avea logica sa și justificarea sa, și nu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
este cea adoptată de Ken Jowitt. Aceste teorii le rafinează pe cele clasice (propuse În anii ’50 - ’60 de H. Arendt, și de către Carl Friedrich și Zb. Brezinski) și susțin caracterul monolitic al partidului, monismul structurii de putere, importanța ideologiei, preeminența politicului În formarea și menținerea societăților de tip sovietic ca și totala fuziune, mai bine spus totala preluare a societății de către stat, cu suprimarea principiului de diferențiere politică și socială. Regimurile de tip sovietic guvernează În mod ilegitim, mai degrabă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Iliescu, invocând poziția sa și a partidului pe care l-a creat, l-a condus și Îl conduce. Cu sau fără titlu, el este liderul real al Partidului Social-Democrat. Nu știu dacă este el lider maximo, dar i se recunoaște preeminența și, de câte ori s-a ajuns la o situație potențial conflictuală Între el și oricare dintre baronii mai tineri sau mai bătrâni ai acestei formațiuni, s-a văzut clar cine câștigă partida. Ion Iliescu spunea că România a avut În istoria
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de o echipă de „specialiști”. Vladimir Tismăneanu: Sărmanul Papu nici nu-și dădea seama cum se repeta la București scenariul de la Moscova din 1946, cum participa, de fapt, la construirea jdanovismului românesc. Întreaga ideologie a jdanovismului se baza pe prioritatea, preeminența, antecedența rusească În orice cucerire științifică și culturală. Mircea Mihăieș: Existau probabil niște structuri rămase În mintea acestui om care a suferit cumplit În perioada comunismului, când a făcut și Închisoare. Vladimir Tismăneanu: Era catolic și făcea parte dintr-un
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
aduce meditații profunde și viabile. Conștient sau nu, lumea începe să trăiască între două epoci: între medieval și modern. Prima etapă a genezei organismului spiritual european o vom descoperi ca fiind așezată sub semnul raporturilor Est-Vest, în care se afirmă preeminența de natură ideatică a Bizanțului, credința în „imperium romanum”, mozaicul prelungind moștenirea greco-romano-orientală față în față cu sistemul de vasalități și suveranități medievale; a doua perioadă, o vom percepe ca fiind marcată de relațiile Sud-Nord, în care, in abstracto privind
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]