876 matches
-
Abordarea diacronică 34 1.3. De la „realismul practic” la „hiperrealitate” 34 1.4. Etapele modernismului perpetuu 36 1.5. Ultramodernismul și formarea „omului total” 39 Note și referințe bibliografice 40 Capitolul II. Primele curricula implicite și tacite 43 2.1. Preistoria curriculumului educațional 43 2.2. Primele curricula ale umanității 45 2.2.1. Curriculumul edubba 45 2.2.2. Curriculumul „Casei Vieții” 46 2.3. Curricula în Grecia antică 48 2.4. Polymatheia sofistă 49 2.5. Curricula ezoterice 50
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
impuse tacit, mai ales în educația formală; dar, după cum se va vedea, chiar și aceste tăceri s-au dovedit suficient de grăitoare pentru a găsi științei curriculumului origini de-a dreptul fabuloase. În continuare, descriem câteva exemple semnificative. 2.1. Preistoria curriculumului educaționaltc "2.1. Preistoria curriculumului educațional" După Chester S. Chard (1975), se poate vorbi de un curriculum educațional de tipul celor menționate mai sus încă de la australopiteci 1. Acești „precursori ai lui Homo sapiens își transmiteau cultura de la o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educația formală; dar, după cum se va vedea, chiar și aceste tăceri s-au dovedit suficient de grăitoare pentru a găsi științei curriculumului origini de-a dreptul fabuloase. În continuare, descriem câteva exemple semnificative. 2.1. Preistoria curriculumului educaționaltc "2.1. Preistoria curriculumului educațional" După Chester S. Chard (1975), se poate vorbi de un curriculum educațional de tipul celor menționate mai sus încă de la australopiteci 1. Acești „precursori ai lui Homo sapiens își transmiteau cultura de la o generație la alta”; cel puțin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sigură decât jungla... Dar știința nu s-a oprit aici. După al doilea război mondial a progresat exploziv, antrenând noi tehnologii. Dar aceste noi tehnologii, botezate high-tech, erau (sunt) profund diferite de cele anterioare. Toate uneltele create de om, din preistorie și până în preajma secolului XXI, au slujit supraviețuirii, în conformitate cu imperativele inflexibile dictate de organul pe care-l numim stomac. Uneltele au fost însă concepute de alt organ al corpului omenesc - creierul. Vreme de aproximativ 50 de milenii - adică de la apariția
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ontologic și social. În cadrul acestui conflict, romanul condiției umane are ca obiect numai acele structuri și numai acele forme ce aparțin unei sfere a „datului originar”. Dinamica temei tinde să se înscrie unei scheme circulare: aservire - răzvrătire - conciliere. După ce schițează „preistoria temei”, autorul propune, în capitolele Amurgul zeilor, Răul de timp și Stăpân și slugă, o „analitică a modelului”, a circularității. Studiu tipologic, dar care nu evită istoricitatea, Romanul condiției umane are în atenție opere reprezentative ale modernității, aparținând unor scriitori
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
și metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este, de fapt, istoria acestei relații În spațiul căreia filosofia socială și filosofia istoriei constituie zonele În care pot fi descoperiți precursorii cei mai importanți ai sociologiei. În această arie Începe, de fapt, preistoria sociologiei ca știință. De aceea, nu tot ceea ce s-a publicat În numele sociologiei sau În zonele adiacente acesteia mai rezistă, peste timp, la severul examen al calității științifice, impus de epistemologia contemporană; unii autori obscuri, afirmați mimetic În raza de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și să le excludă, pentru a zice astfel, din domeniul explorării adevărului. Astfel nu se găsește, În cartea pe care o analizăm, nici un capitol consfințit geologiei, transformismului, tot atât de puțin cât și disciplinei care leagă dezvoltarea materiei de istoria omenirii, adică preistoriei. Ce Împrejurare a putut să motiveze această excludere a domeniului Întreg al transformărilor materiei, a istoriei acestei dezvoltări uriașe din care a ieșit lumea materială pe care o avem sub ochi? Iată ceea ce nu putem Înțelege. Căci doar geologia și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și atunci Încă este amintit de istoricul G. Monod, vom vedea În curând În ce scop, pe când oamenii de știință Îl trec cu totul cu vederea. Întrucât nu putem admite că lăsarea pe dinafară a geologiei, a transformismului și a preistoriei să fi fost datorită unei scăperi din vedere, credem că științele dezvoltării materiale au fost Înadins Înlăturate. Pentru ce și În ce scop, iată ce rămâne pentru noi o taină. Dintre științele faptelor spiritului, găsim iarăși că logica ce este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai exista, de a fi dispărut: realitatea trecută. Aceasta poate fi sau de natură intelectuală și studiată de istoria omenirii, sau de esență materială și alcătuind obiectul geologiei și al transformismului, cu veriga care leagă aceste două domenii ale transformării: preistoria. Pentru punctul de vedere metodologic În care se pune lucrarea pe care o analizăm, studiul domeniului transformării putea să capete o Însemnătate deosebită; căci este Învederat că stabilirea adevărului asupra faptelor care nu mai sunt trebuie să se opereze prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acea realitate, fie În regnul materiei, prin geologie și transformism, fie În acea al minții, prin istoria propriu-zisă. Se vede deci și din acest punct de vedere cât de Însemnat ar fi fost studiul metodei În geologie, În paleontologie, În preistorie, pentru a stabili principiile care trebuie să Îndrepte investigările adevărului În tot domeniul realității dispărute. Metoda istoriei omenești nu ar mai figura ca o excepție la acelea de care se slujesc toate celelalte științe. Istoria omenirii nu ar mai rămâne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un caz particular, o formă care a luat o dezvoltarea particulară, mecanica cerească. Se presupune În ea că forțele sunt centrale și În raport invers cu pătratul distanțelor” (p. 102). Cu totul altfel stau lucrurile În științele succesiunii: geologia, transformismul, preistoria și istoria, În care cercetarea cauzelor se urcă, prin Înlănțuirea faptelor evoluției, la infinit, eliminând astfel cauza ultimă și stabilind deci cauzalitatea Într-un chip definitiv. Căci nu se poate Întâmpina că o cauză nu poate fi stabilită printr-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În timp ce legile de repețire ale lumii fizice, precum și cele ale lumii minții sunt tocmai valabile pentru timpurile viitoare și deci posedă facultatea de a prevedea faptele ascunse În sânul timpurilor care nu au sosit Încă. Dar științele dezvoltării: geologia, transformismul, preistoria și istoria, posedă și ele noțiunile lor obștești: nu legi, dar serii de fapte succesive, și pretinsele legi sociologice nu sunt și nu pot fi decât generalizări de serii. Generalizarea fiind Însă rezultatul abstracției, ea nu se poate Întinde decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evoluției omenești” (p. 345). Noi Însă am dovedit că nu numai istoria este nevoită a recurge la individual; și științele pozitive se află În același caz. Aceleași caractere sunt Împrăștiate de științele dezvoltării naturii: geologia, transformismul și domeniul intermediar al preistoriei. Dacă manualul d-lui Thomas ar fi dat loc și metodelor de care trebuie să se slujească aceste de pe urmă științe, noțiunea ar fi trebuit să fie modificată și caracterele ei obștești ar fi să fie prezentate sub un alt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi practicat o formă de anthropology at home, În cazul ,,observării participative” a satului său natal, Șepu. La rândul său, folcloristul Dimitrie Caracostea ,,a Îmbrățișat teoria funcționalistă” independent de B. Malinowski, E. Durkheim sau A.R. Radcliffe-Brown. Ținând tot de ,,preistoria antropologiei românești”, cercetările folclorice ale lui Petru Caraman asupra tatuajului la români citează numeroase surse etnografice și istorice asupra originilor acestei practici, Între care F. Ratzel și E.B. Taylor. Giovanni Pizza face mai Întâi o corelație Între ritualul ,,căderii Rusaliilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Radu G. Țeposu și Tania Radu, care răspundeau de rubrica literară la „Flacăra pentru minte, inimă și literatură”, supliment cultural al revistei „Flacăra”, publică asiduu cronici despre cărțile optzeciștilor în plină afirmare). Se cuvine relevat faptul că, în perioada de „preistorie” a o., adică în vremea studenției unora dintre viitorii protagoniști ai acestei școli literare (1970-1973), un grup format din Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Ioan Lăcustă, Gheorghe Iova, Ioan Flora, Gheorghe Ene, Constantin Stan și Sorin Preda a scos o revistă
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
importanța familiei pentru caracterizarea structurii sociale este diminuată, chiar mai mult: între familie și corporații apare un conflict ale cărui efecte se repercutează asupra modului de realizare a producției și reproducției sociale. Familia și corporația Familia a fost, încă din preistorie, așa cum se spune, „celula de bază a structurii sociale”. Apariția și multiplicarea corporațiilor nu numai că au amenințat poziția centrală a familiei în societate, dar au și intrat în conflict cu ea. În societățile modernității timpurii, s-au constituit de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
epistemologice produse de modernitate: transferul atributelor tari ale ființei imutabile (Dumnezeu) asupra naturii trecătoare (creația). Fixând data de naștere a modernității în secolul al XVII-lea, când cunoașterea tehnică devine „noua divinitate” a științelor, H.-R. Patapievici nu discută complexitatea preistoriei acestui moment, cu excepția referinței la Abélard (1079-1142) sau Guillelmus din Conches (1080-1154). În mod special, nu este limpede ce fel de teologie naturală a permis nașterea științei moderne și, în cele din urmă, reacția ateismului ideologic împotriva tradiției creștine 1
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
substanță, un dușman al vieții poporului. Situat pe poziția partidului și a clasei muncitoare, Petru Dumitriu poate fi un constructor al vieții noi, socialiste, un educator și un Îndrumător al masselor. (Ă). Și În nuvelele sale, motorul acestei treceri din preistorie În istorie, Partidul clasei muncitoare, ocupă locul Însemnat pe care-l are În viața noastră de toate zilele. Acesta este drumul adevărat pe care trebuie să meargă mai departe Petru Dumitriu: drumul literaturii realismului socialist, al denunțării chipului monstruos al
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de capitolul 7 al lucrării Psihologia colectivă și analiza eului, intitulat „Identificarea” (1921/1981). Freud subliniază aici precocitatea funcționării acestui proces, „expresie primară a unei legături afective cu o altă persoană”, începând cu încorporarea, și care joacă un rol în preistoria complexului lui Oedip. Doi ani mai târziu, în „Eul și sinele” (1923/1981), identificarea este pusă în relație cu renunțarea la obiectul sexual incestuos ce transformă eul prin „introiecția” acestui obiect. Astfel, identificarea și relația de obiect se află legate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
muntele „uncheș”, pământul „văr” etc. E un fel de fraternizare franciscană, ce corodează solipsismul inițial, existența însăși încetând a mai fi pură negativitate. Ca urmare, tonul elegiac câștigă teren, regretate fiind clipa pierdută „în valea delicatului Prier” (Clipei), „timpul mierlei” (Preistorie), tinerețea (Doamna Seara, Către Fantazio). Dar resuscitarea trecutului pregătește, totodată, accesul la sublimul lumii prezente. Fervori, nebănuite odinioară, aproape extaze sunt declanșate de „căprioara cu aripi nevăzute” (Căprioara), de „cerbul din vremea lui Gelu” (Cerb), de privighetoare (Trif nebun, Filomela
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
textele sunt multiplicate prin fotocopiere. Cele patru volume ale primei serii reflectă preocupări științifice diverse, aparținând atât unor colaboratori fideli ai Bibliotecii Române din Freiburg, cât și altora, răspândiți pe alte meridiane: Mircea Eliade (Pentru o bibliografie a pribegiei, 1953, Preistoria unui motiv folcloric românesc, 1954), Alexandru Busuioceanu (Caietele spaniole. Pictorul Pătrașcu, 1953), N. I. Herescu (Apărarea limbii române, 1953, Nicolae Iorga, vizionarul, 1955, Cronica latină, 1957), D. C. Amzăr („Elegia română”, o poezie necunoscută de la 1840, 1953, Românii în enciclopediile străine
BULETINUL BIBLIOTECII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285932_a_287261]
-
prin evoluția societății), atenția acordată miturilor, practicilor magice, permanențelor ancestrale (eresurilor) se fac ecoul acestor aprehensiuni față de efectele civilizației. Existența umană rurală devine pentru filosof cu totul altceva decât cea urbană. Ontologizând asemenea diferențe, el ajunge să considere până și „preistoria” nu o vârstă a omenirii, ci o modalitate continuă de a trăi în afara timpului măsurat și trecător. Gustul primitivității „naive”, „aurorale”, plăsmuitoare de „basme” are ca revers aversiunea pe care i-o trezește civilizația „rece”, „calculată”, „mecanică”. B. întâlnește aici
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
despărțeau de praful și căldura unei capitale africane, în care se pregătea un război, unde noi îl văzuserăm, pentru prima și ultima oară. Cu siguranță, nu era pentru el decât un trecut înăbușit, voit șters din memorie, aruncat înapoi, în preistoria mediocră a gloriosului său prezent. Nici măcar nu știam în ce mod faptul că te trădase era conservat, purtat, suportat în scurtele momente de adevăr și singurătate pe care nu le putea evita... — Atenție la insolație, mă preveni el, când ne-
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
peste cap existența. În sfârșit, cușca este simbolul casei (vezi acest cuvânt), dar oferă mai ales viziunea unei familii șubrede sau a unui trup slăbit; adăpostul este vetust, protecția puțin eficientă, învelișul fragil. Dinozaur Dinozaurul simbolizează trecutul, o epocă învechită, preistoria, în consecință prima copilărie a subiectului. În vis, invită la căutarea în trecut a cauzelor ce au dus la situația actuală. Dinozaurul poate simboliza și vârsta matură, așadar pune în valoare bătrânețea: a celui care visează sau a celor din
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Statuia unui râu”. Amintind oarecum de cartea civilizației Nilului scrisă de Emil Ludwig, Cartea Oltului este însă mai puțin monografia unui râu, cât mai ales evocarea simbolică a unor momente istorice și descrierea geografică a unei națiuni. Discursul coboară până în preistorie și geologie, pentru a „urca” apoi în Cosmos, luând drept traseu un râu de atâtea ori semnificativ pentru neamul românesc. Străbătând șapte trepte, de la izvorul ce curge din mineral și până la vărsarea în Dunăre ce pare o întoarcere în Cosmos
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]