3,896 matches
-
aprecieri din partea presei de profil și publicului iubitor al marii și adevăratei muzici. În ampla sa activitate, un loc special îl ocupă excepționalele articole, studii, eseuri, cronici, publicate în diverse reviste de specialitate din țară și de peste hotare, sutele de prelegeri, conferințe, concerte, lecții, comunicări științifice, emisiuni de radio și televiziune, precum și participările în jurii de specialitate, în exigente competiții naționale și internaționale din țări cu recunoscute tradiții muzicale: Cehoslovacia, URSS, Franța, Austria, Belgia, Polonia, Bulgaria. Germania, Iugoslavia, Anglia, Italia etc.
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
mai puțin de-un an (din iunie 1906 în aprilie 1907) ar merita - departe de ele stilul sec, ori plicticos (avantajele tinereții, pesemne...) - o discuție separată, după 100 de ani. Cum nu se poate face dintr-o dată, am rămas la prelegerea unui oaspete, l-am considera azi, Iorga, căruia istoria literară i-a rămas, se știe, violon d'Ingres. Prelegerile sînt, de fapt, două, în aceeași ședință care deschide volumul. Una, despre istoria literaturii române la începutul secolului al XIX-lea
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
plicticos (avantajele tinereții, pesemne...) - o discuție separată, după 100 de ani. Cum nu se poate face dintr-o dată, am rămas la prelegerea unui oaspete, l-am considera azi, Iorga, căruia istoria literară i-a rămas, se știe, violon d'Ingres. Prelegerile sînt, de fapt, două, în aceeași ședință care deschide volumul. Una, despre istoria literaturii române la începutul secolului al XIX-lea, o continuare, de fapt, cum arată un trei roman înaintea subtitlului, Scriitori greci. Cu un adaus despre scriitorii bisericești
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
Hurt) nu reprezintă decît o atracție de bîlci, ce-i drept, cea mai spectaculoasă. Diformitățile sale care i-au și conferit numele de scenă, Omul Elefant, fac din el un caz interesant pentru știință, doctorul închiriindu-l inițial pentru o prelegere ținută cu aplomb în fața colegilor interesați de manufactura corporală a unui degenerat. Oferindu-i-se o a doua ocazie de a-l cunoaște, după ce-l decretase inițial imbecil, doctorul Treves descoperă uluit în Merrick o persoană extrem de sensibilă, onorabil cultivată
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
mai puțin de-un an (din iunie 1906 în aprilie 1907) ar merita - departe de ele stilul sec, ori plicticos (avantajele tinereții, pesemne...) - o discuție separată, după 100 de ani. Cum nu se poate face dintr-o dată, am rămas la prelegerea unui oaspete, l-am considera azi, Iorga, căruia istoria literară i-a rămas, se știe, violon d'Ingres. Prelegerile sînt, de fapt, două, în aceeași ședință care deschide volumul. Una, despre istoria literaturii române la începutul secolului al XIX-lea
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
plicticos (avantajele tinereții, pesemne...) - o discuție separată, după 100 de ani. Cum nu se poate face dintr-o dată, am rămas la prelegerea unui oaspete, l-am considera azi, Iorga, căruia istoria literară i-a rămas, se știe, violon d'Ingres. Prelegerile sînt, de fapt, două, în aceeași ședință care deschide volumul. Una, despre istoria literaturii române la începutul secolului al XIX-lea, o continuare, de fapt, cum arată un trei roman înaintea subtitlului, Scriitori greci. Cu un adaus despre scriitorii bisericești
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
-se o serie de materiale deja lucrate. Un important pilon de sprijin, în ceea ce privește istoria dansului din România, îl constituie cercetările, deosebit de serioase, întreprinse în arhive din România și din străinătate de tânăra Irina Severin, antropolog și sociolog, doctorantă la Paris. Prelegerea sa, intitulată Configurația istoriei dansului românesc, din perioada interbelică până în 1989, a pus accentul pe schimbările de context politic survenite pe parcursul secolului XX și modul cum au marcat ele creația artistică. Tot atât de importantă a fost și prezentarea video făcută de
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
din contextul cărora a reieșit condiția marginală, neinstituționalizată a dansului contemporan sub dictatură. Această condiție a generat o mentalitate, de care se pare că nu ne-am eliberat încă, așa cum am încercat să arăt la începutul acestui text. De altfel, prelegerea Mihaelei Michailov, făcută în calitate de critic de dans, a sugerat, prin chiar titlul ei, condiția precară a dansului de ieri și de astăzi: Dansul cotemporan românesc - un copil al străzii. A pune Centrul Național al Dansului București în imposibilitatea de a
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
elegantul, simplicitatea sunt considerate categorii tradiționale, în timp ce poeticul, antipoeticul, liricul, elegiacul, idilicul, funebrul și macabrul sunt adunate în buchetul categoriilor eidologice statice, iar epicul, comicul, caricaturalul, spiritualul, umoristicul, satiricul, grotescul, ironicul dramaticul și tragicul în cel al categoriilor eidologice dinamice. Prelegerile de estetică muzicală semnate de Ștefan Angi sunt investigate succint, dar consistent de Anamaria Călin, în timp ce Ioana Marghita explorează categoria comicului sonor și ipostazele sale fenomenologice și formale. Tot despre o categorie estetică glosează și Dragoș Călin: Pastoralul sau idilicul
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
aprecieri din partea presei de profil și publicului iubitor al marei și adevăratei muzici. În ampla sa activitate, un loc special îl ocupă excepționalele articole, studii, eseuri, cronici, publicate în diverse reviste de specialitate din țară și de peste hotare, sutele de prelegeri, conferințe, concerte, lecții, comunicări științifice, emisiuni de radio și televiziune, precum și participările în jurii de specialitate, în exigente competiții naționale și internaționale din țări cu recunoscute tradiții muzicale: Cehoslovacia, URSS, Franța, Austria, Belgia, Polonia, Bulgaria. Germania, Iugoslavia, Anglia, Italia etc.
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
Europa, dar și pentru contacte și discuții pe marginea ultimelor evoluții de pe continent, cu efect în zona culturii și, în context, a muzicii. Din agenda extrem de bogată în evenimente a manifestării la care mă refer, mi-a reținut atenția prelegerea amplă, din somptuoasa sala de la Grand Central Hotel din Glasgow, a expertei de la Bruxelles, Ann Branch, implicată în realizarea unui proiect important al Comisiei Europene: „Creative Europe”, înscris în Agendă Culturală (Cultural Agenda) a Uniunii Europene, adoptată în 2007. Organizatorii
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
După Bach Cleopatra DAVID După seria de prelegeri cu muzică din stagiunea trecută intitulată Poveste pentru pianist și măști și dedicată lui Chopin, pianistul Nicolae Dumitru propune un proiect educativ în cadrul unui turneu național sub denumirea Patimile după Bach. În seara de 5 martie 2013, când se împlineau
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]
-
Ateneului, unde, spre deosebire de atmosfera intimă a Teatrului Act, orice declamator este obligat să domine audiența. Și Nicolae Dumitru a făcut-o. Într-o primă parte în care a interpretat prelucrări pe teme de J. S. Bach, pianistul și-a început prelegerea cu date istorice, punctând zilele de 5 martie (data morții lui Prokofiev și ...Stalin) și 21 martie (data nașterii lui J. S. Bach). Interpretul a subliniat conexiunea marelui compozitor cu Divinitatea ca fiind factorul esențial în supremația operei sale și
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]
-
Rezultatele acestei uriașe activității științifice au fost prezentate în zeci de studii de referință, referate și articole apărute în prestigioase reviste de specialitate, din țară și străinătate (Olanda, Belgia, Grecia, Bulgaria, URSS, Franța, Canada, Elveția, Polonia, Italia etc.), în conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni de radio și televiziune, din țară și de peste hotare, precum și în importante cărți. Acestor prestigioase apariții editoriale li se adaugă cele opt volume, din ampla și formidabila activitate științifică și din bogata arhivă documentară a celebrului
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
pe seama suferinței acestui tânăr doar pentru a-și mări bugetul ca să poată spune oamenilor ce să facă, mie unuia mi se pare foarte, foarte trist. Dar ca un membru al guvernului federal să apară la emisiunea aceasta și să țină prelegeri despre cancer, când, timp de cincizeci de ani, același guvern s-a ocupat cu producerea de bombe atomice, în număr de douăzeci și cinci de mii, dacă tot aruncăm în stânga și-n dreapta cu cifre, dom-nu-le Sta-tis-ti-că, bombe capabile să provoace tuturor
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
atestă pe cel ajuns tîrziu la literatură. Există la autorul nostru pornirea iritantă de a da mereu lecții, de a-l instrui pe cititor, de a-i împărtăși acestuia adevăruri științifice. Rezultatul este o mare cantitate de pagini indigeste, cu prelegeri plicticoase de istorie ori de economie politică, de platitudini asupra "progresului societății". Inginerul Ion Ghica filozofează adesea în spirit pozitivist sau povestește, pedestru, istoria recentă a Principatelor. Uneori, asemenea pagini covîrșesc restul - și atunci avem a face cu bucăți eșuate
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
din discursul soporific despre politică și despre progres: la el, literatura pîndește întotdeauna după colț, sub cele mai neașteptate forme. Marea sa carte începe, după tipicul scientist, cu o nesfîrșită Introducțiune, povestire istorică uneori interesantă, dar iremediabil anostă; deodată însă, prelegerea savantului se întrerupe pentru a relata întîmplarea tragi-comică a unui țăran oltean, Niculae, ajuns pe la începutul secolului mare ban în urma unei întîmplări neverosimile petrecute la Stambul, povestită savuros de prozatorul intrat brusc în scenă. E vorba de dialogul, evident inventat
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
regretatului actor, pe 4 august, o zi în care vom avea proiecții cu trei din cele mai importante filme în care a jucat Amza, o să o avem alături de noi pe Oana Pellea, care în cadrul Școlii de Vară, va susține o prelegere despre Amza și festivalul va avea și o producție proprie anul acesta, un documentar Amza Pellea", a declarat miercuri Mihai Dragomir, coordonator al festivalului, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a mai declarat ca cinematograful din oraș va primi în
Peste 40 de producţii la Festivalul de Film Istoric de la Râşnov by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77880_a_79205]
-
ar mai fi fost - astăzi - posibil. Înainte, nu numai că se interzicea folosirea limbii române, iar cărțile românești erau citite ,,prin crăpătura băncii" - așa cum spunea Grigore Vieru, ci puteai fi exmatriculat din Universitate doar pentru simplul fapt că îți notai prelegerile folosind caractere latine. Se promova o asemenea atitudine ca să se demonstreze că eram un alt popor decât cel român și că vorbeam o altă limbă! Nu am fost scutit nici eu de unele constrângeri. Pe atunci, se urmărea cultivarea unei
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
zilei respective, când un cunoscut pianist și estetician al muzicii, Stefan Mickisch, face într-o sală o prezentare comentată a operei ce se va reprezenta în acea zi, interpretând la pian motivele și laitmotivele respective pentru a facilita înțelegerea lucrării. Prelegerile sale docte, pigmentate cu mult umor și fantezie, bazându-se pe o profundă cunoaștere a operei wagneriene sunt un adevărat îndreptar de înțelegere a creației compozitorului. Ele ne amintesc de lecțiile de muzică ale lui Leonard Bernstein sau acelea prezentate
Festivalul Bayreuth 2009 (I) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6913_a_8238]
-
cînd, revenit la luciul neted al șoselei, realizezi că, reîntors în cazanul civilizației, ești numai bun să ți se cînte catavasierul. De aceea un colocviu găzduit în incinta mînăstirii, cu oaspeții dormind în arhondaric și mîncînd la mesele trapezei, cu prelegerile ținute în sala solemnităților și cu liturghiile oficiate în biserica mare, un astfel de colocviu iese din tiparul clasic. Căci, spre deosebire de obișnuitele simpozioane, mese rotunde și conferințe, a căror rutină preschimbă programul în supliciu asumat și pe participanți în efigii
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
ediție: Festivalul de Film Istoric Râșnov. Deja, în primele trei zile ale festivalului, între 1 și 3 august, cei prezenți la Festivalul de Film Istoric Râșnov au avut parte de o combinație unică de filme de renume, concerte live și prelegeri ale celor mai importanți istorici români contemporani. Nae Caramfil a deschis vineri (1 august) seria de filme din 2014 cu proiecția din Cetatea Râșnov a celei mai recente producții proprii, "Closer to the moon" (2014), sâmbătă, Fanfara Armatei Libaneze a
Festivalul de Film Istoric Râșnov: Concert Ioan Gyuri Pascu and The Blue Workers și Celelalte Cuvinte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81659_a_82984]
-
istorici și specialiști în domeniu. Vineri, 1 august, seara a fost deschisă în cetatea Râșnov de concertul byron, continuând cu proiecția „Closer to the moon". A doua zi de festival a debutat cu filmul „The White Ribbon" (2009), urmat de prelegerea istoricului Georgeta Filitti cu tema „Marele Război, sfârșitul Belle Epoque". În aceeași zi, cinematograful Amza Pellea din Râșnov a mai găzduit atât prelegerea lui Adrian Cioroianu și Petre Otu, cât și filmele „La Grande Ilussion" (1937), „Last Voices of the
Festivalul de Film Istoric Râșnov: Concert Ioan Gyuri Pascu and The Blue Workers și Celelalte Cuvinte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81659_a_82984]
-
the moon". A doua zi de festival a debutat cu filmul „The White Ribbon" (2009), urmat de prelegerea istoricului Georgeta Filitti cu tema „Marele Război, sfârșitul Belle Epoque". În aceeași zi, cinematograful Amza Pellea din Râșnov a mai găzduit atât prelegerea lui Adrian Cioroianu și Petre Otu, cât și filmele „La Grande Ilussion" (1937), „Last Voices of the World War 1", documentarul realizat de Marea Britanie în 2008, și „Joyeux Noel" (2005). La ora 18:00, Biserica Evanghelica din Râșnov a răsunat
Festivalul de Film Istoric Râșnov: Concert Ioan Gyuri Pascu and The Blue Workers și Celelalte Cuvinte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81659_a_82984]
-
acordurile cvintetului de suflători, iar la ora 20:00, Fanfara Armatei Libaneze a ridicat publicul în picioare printr-o interpretare deosebită. A treia zi de festival a fost marcată de o premieră cinematografică - „Une Promesse" (2013) - și a impresionat prin prelegerile lui Horia Șerbănescu, directorul Muzeului Militar Național și membru al Asociației 6 Dorobanți și a lui Adrian Cioroianu, care a vorbit despre politicianul Corneliu Coposu. Seară s-a încheiat în cetate, cu concertul Ozanei Barabancea, alături de Puiu Păscu la pian
Festivalul de Film Istoric Râșnov: Concert Ioan Gyuri Pascu and The Blue Workers și Celelalte Cuvinte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/81659_a_82984]