15,139 matches
-
Ruffalo) și Rodriguez (Nick Damici) investighează uciderea unei fete; părți din corpul ei sunt găsite în grădina lui Frannie Avery (Meg Ryan), care fusese în același bar ca și victima chiar în ziua crimei. Până acum, nici unul nu e prea preocupat de găsirea criminalului, pentru cei doi polițiști e doar un caz ca oricare altul. Dorința de a ști evoluează de la neutralitate la dramatism și la implicarea emoțională a personajelor: omuciderile continuă, Malloy și Frannie devin un cuplu, iar sora ei
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
scurt despre ce era vorba în primele două romane din ciclu, pentru a mă opri apoi ceva mai mult la Puterea nevăzută. În Ziua și noaptea reîntâlneam climatul de tensiuni morale specific brebanian și câteva motive tematice care l-au preocupat și înainte pe prozator: relația stăpân-supus, călău-victimă, maestru-discipol. De fapt l-au preocupat pe N. Breban aceste motive tematice, până la confiscare, până la obsesie. Nu spun că sunt singurele pe care le întâlnim în cărțile lui, dar nici nu există vreuna
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
mă opri apoi ceva mai mult la Puterea nevăzută. În Ziua și noaptea reîntâlneam climatul de tensiuni morale specific brebanian și câteva motive tematice care l-au preocupat și înainte pe prozator: relația stăpân-supus, călău-victimă, maestru-discipol. De fapt l-au preocupat pe N. Breban aceste motive tematice, până la confiscare, până la obsesie. Nu spun că sunt singurele pe care le întâlnim în cărțile lui, dar nici nu există vreuna din care să lipsească. Le reia din mereu alte unghiuri, le redimensionează, le
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
facă, îl caută el însuși la biserică sau îl însoțește prin cartiere, se lasă antrenat în activitățile sale de binefacere, înlesnindu-i accesul la oficialități sau la oamenii cu bani, căci are peste tot uși deschise. Fapt este că îl preocupă din ce în ce mai mult pe Mârzea acest ,maniac al binefacerilor", cum îl socotește întâi, pe urmă gândindu-se că ar putea fi altceva la mijloc decât numai ,manie", omul urmărind să tragă și vreun profit de pe urma faptelor bune, ,să avanseze în cariera
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
cu dulapul, soneria cu pisica, ba chiar, ca-ntr-o celebră carte a lui Oliver Saks, dedicată descrierii unei serii de deviații psihice, nevasta cu pălăria. S-ar putea ca lumea să abunde în savanți distrați, în personalități atât de preocupate de obiectul cercetării încât să considere mediul înconjurător cu totul nedemn de atenție. Experiența ne arată că există însă o sumedenie de intelectuali și savanți care știu cu precizie pe ce lume se află și dincotro bate vântul avantajelor sociale
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
a devenit mai desăvârșit, nu e atras de nimic din cele arătate de el, ca unul ce privește prin cugetare numai spre cele ce sunt mai presus de cele văzute. Așa și auzul devine mort și nelucrător, deoarece sufletul e preocupat numai de cele mai presus de cuvânt”1. Tomáš Špídlik referindu-se la schema Sfântului Teofan Zăvorâtul, susține că ar trebui să presupunem încă o ultimă treaptă a extazului: o suspendare a tuturor facultăților sufletului în care nu mai lucrează
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
a-și scrie textul, ar fi renunțat fără șovăire la ele. De aceea, împingînd forma epică a expunerii pînă la înșiruirea abruptă, uneori în cascadă, a unor înlănțuiri de gînduri sau a unor asociații libere de idei, Alexandru Dragomir este preocupat în chip exclusiv de ceea ce spune, acordînd prea mică importanță retoricii însoțitoare. De aici senzația pe care o capeți, străbătîndu-i rîndurile, că ai de-a face cu un om căruia conștiința deplină a inapetenței de a scrie i-a indus
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
comentați Revenirea în Europa, dar am observat un lucru în legătură cu această carte, în care figurează șefi de partide, miniștri, deputați, cutare... Nici un ecou. Toate ecourile sunt de ordin eseistico-ideologico-literar și marginal. Clasa politică în România văd că nu prea se preocupă de astfel de cărți. Nu prea, nu prea, nu prea... M.I.: Cum vă explicați asta? A.M. : Prin nivelul ei. Nivelul ei. Mă întrebați de ce sunt singur. Păi, când avem un Minister al Integrării Europene și când în România apar cărți
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
acest lucru de preocupările mele cele mai esențiale. Eu am lucrat, am scris despre literatura universală, conceptul de literatură universală. Bineînțeles, eu nu pot citi toată literatura universală, este imposibil. Dar am transformat acest concept, de literatură universală, care mă preocupă în mod fundamental teoretic, într-un joc intelectual. și anume, o colecție de scriitori din toată lumea care pot fi grupați în ordinea istoriei literare. Inovația colecției aceasta este. Se defalchează toate seriile cronologice și fiecare scriitor este pus la epoca
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
antici, medievalii și așa mai departe. Vă dați seama că în felul acesta eu realizez o mică bibliotecă, un Weltliteratur în miniatură, în efigii de scriitori, de coperți de cărți. Este un joc intelectual și, dacă vreți să știți, mă preocupă foarte mult ce-o să fac cu el. Fiindcă un Muzeu poștal nu avem. Probabil o să-l las la Biblioteca Centrală Universitară. Vreau s-o dau acolo. Este un hobby, care mă amuză și, în același timp, mă și instruiește, fiindcă
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
toate zilele În mereu atractiva revistă LITERE de la Tîrgoviște, citim, în numărul de mai un binevenit editorial al dlui Tudor Cristea, care ne atrage atenția că uităm evenimente importante din istoria noastră literară (125 de ani de la nașterea lui Arghezi!), preocupați de tot felul de nimicuri. ,Nu vreau cîntări, nu voi lumini de baluri, scrie autorul. Dar parcă prea strigă-n noi nepăsarea, ca-ntr-o peșteră vastă!" Ce e drept. (în paranteză fie zis, romanul Băgău aparține Ioanei Bradea, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
nu e chiar așa ușor de răspuns. Basarabia față de România nu e același lucru ca Austria față de Germania sau ca Belgia franceză față de Franța. Cert e că, totuși, există o literatură basarabeană, cu semne distinctive, susținută de o critică basarabeană, preocupată de ierarhia internă a valorilor, de trierea și promovarea lor. De cincisprezece ani (numai de cincisprezece ani, adică aproximativ din 1990 încoace), această critică basarabeană încearcă să pună în relație aceste valori cu literatura română actuală și să le situeze
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
atunci toate afirmațiile la adresa ,serviciilor românești de inteligență", conținute în respectivele texte, vor primi o strălucită confirmare. Personalitate cu un înalt spirit civic, Ioan Petru Culianu nu avea nimic din prototipul savantului izolat în bibliotecă și străin de lumea reală. Preocupat de tot ce se întîmplă în jurul său, el urmărește cu sufletul la gură evenimentele din România și propune chiar un plan în unsprezece puncte privind viitorul țării sale natale. Citit astăzi, acel plan schițat în freneticile momente din perioada Crăciunului
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
dreapta, spre Piața Amzei. Ne-am luat rămas-bun și ne-am promis să ne sunăm, dar bănuiesc că abia la altă intersectare întâmplătoare a drumurilor noastre voi afla continuarea poveștii. Interlocutoarea mea nu știa că atinsese un subiect care mă preocupă de multă vreme, cel al retoricii negative. La fel cum se manifestă în certurile din cuplu, se manifestă, cu consecințe mult mai grave, în societatea noastră actuală. Gura lumii nu cunoaște la noi decât acest tip de retorică și acest
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
de topor, care au încercat să acționeze pe teritoriul Republicii noastre Populare, împotriva cuceririlor democratice ale poporului și care și-au primit dreapta pedeapsă din partea justiției..." În numărul din 25 ianuarie își face cunoscute proiectele și A. E. Baconsky: , Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să urmăresc transformarea lor pe toate planurile și să realizez într-un poem o figură de tânăr inginer.". (continuare în numărul viitor)
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
te uiți la cei din fața și să stabilești, cu dispreț, judecându-i după cum arată, că sunt bătrâni? Mihai Goțiu are, într-adevăr, o figură de om tânăr. Dar la ce îi folosește? Comedie tristă cu statui Sarcastic, dar nu cinic, preocupat în mod real de evoluția societății românești după 1989, Vasile Dan publică sistematic în ARCA (după cum a publicat cândva și în revista 22, însă doar o scurtă perioadă, spre regretul cititorilor) analize pătrunzătoare ale situației politice și ale moravurilor din
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
doză de gratuitate, dar există și (benignă) vanitate într-un discurs ce dispune atît de ușor de carențele onto-biologice ale enunțătorului. Echivocul subiectului convine și diaristul nu ratează ocazia să-și facă o ușoară concesie prin retorică: "Dacă nu te preocupă moartea ești vanitos, dornic să oferi o imagine oarecare despre tine, iar dacă te preocupă ești tot vanitos, bașca și egoist. Ce să alegi?" Dar Livius Ciocârlie nu are certitudini, cum nu are nici perplexități. Își derogă orice responsabilitate și
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
ușor de carențele onto-biologice ale enunțătorului. Echivocul subiectului convine și diaristul nu ratează ocazia să-și facă o ușoară concesie prin retorică: "Dacă nu te preocupă moartea ești vanitos, dornic să oferi o imagine oarecare despre tine, iar dacă te preocupă ești tot vanitos, bașca și egoist. Ce să alegi?" Dar Livius Ciocârlie nu are certitudini, cum nu are nici perplexități. Își derogă orice responsabilitate și față de sine și față de ceilalți - nu e moralist, nu e nici "intrigant" - preferînd să rămînă
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
pasionați și școliți anume, dînd liber să se pronunțe unor persoane ce își vădesc ignoranța și stîngăcia pînă și într-o biată știre de cîteva rînduri. EVENIMENTUL ZILEI are o pagină cu genericul "Cultură/Magazin", coordonată de Iulian Comănescu și preocupată în general de vedete de muzică ușoară și tv. Cînd se încumetă în afara culturii așa-zicînd populare sau a scandalurilor, să anunțe apariția unei cărți, de pildă, redactorii n-au nici măcar curiozitatea să o răsfoiască, deși o primesc pe gratis: copiază
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
Viziunea, domnilor cu porniri libidinale, viziunea acești George triști, viziunea, măi oameni buni cu suflet bun, vă poate fi de maaaaaaaare ajutor în unele momente ale pateticei dumneavoastră vieți, în care bucățica asta este intelectul dumneavoastră și asta este partea preocupată de sex. Haideți, încordați-vă și încercați o viziune, ceva, oricât de mică. N-o să vă iasă din prima, dar măcar se bifează la âîncordări>. V-am pupat pe creieru' mic!" Jurnalul Național - care are cea mai bună echipă de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
stimez de mult) a dat fuga disperată la Teatrul de operetă ce ardea, a fost una, curios, de uimire... Ce i-ar mai fi rămas în definitiv de făcut distinsei doamne dacă lua foc Biserica Doamnei?... Absurd, recunosc; dar mă preocupă. Ce vreau eu să spun?... Eu vreau să spun că și cultura poate să sperie omul, să-l ducă la excese, Doamne ferește. Fiindcă, excesul... Dar nici asta. E mai mult. E nevoia de a scăpa de o obsesie, pe care
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
România se afla ciopîrțită în urma anului de coșmar 1940, la cîteva luni după rebeliunea legionară și cu cîteva zile înaintea intrării într-un război pustiitor. Este incredibil faptul că, în aceste condiții socio-politice critice, doi intelectuali români de seamă erau preocupați de chichițe cutumiare care să (in)valideze moral desfășurarea unui duel. Din diverse motive, pe care am încercat să le trec în revistă, duelul nu a primit în spațiul românesc "drept de împămîntenire" (formularea îi aparține lui Alecsandri). Ar fi
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
spre obsesia adevărului. Nedreptățile sau falsele înțelegeri îndârjesc personajele lor, sensibilizate de suspiciune și vinovăție. Vladimir Beșleagă a devenit un scriitor incomod după 1970. Până atunci, în așteptarea unui timp prielnic pentru a-și afirma adevărata vocație (aceea de romancier preocupat de problemele grave ale existenței umane), a publicat, în anii 1956-1964, povestiri (debut în culegerea Zbânțuilă) și patru volume de literatură pentru copii. În aceeași perioadă nefastă, am remarcat și în cazul altor scriitori basarabeni (George Meniuc, Aureliu Busuioc) refugiul
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
de socializare. Autorul de ficțiuni dense, grele, pline de fantasme, face un pas către spațiul public, scoțând nasul prin ușa întredeschisă și încercând să prindă pulsul scării, blocului, țării. Făcând astfel dovada că e un bun cetățean, un ins adânc preocupat de problemele societății în care trăiește, el se va putea retrage, tiptil și satisfăcut, în cochilia artei sale. Ambele impulsuri, cel de prospectare a realului și de regresie de pe suprafața lui, pot fi observate în volumul de publicistică semnat de
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
sensibilitate. Problema este că susținătorul ei nu reușește (sau nu dorește) să o ilustreze prin comentariul critic curent, în care derapează, de mai multe ori, spre un evident parti pris "progresist". Mircea Cărtărescu se arată și în acest volum foarte preocupat de lupta pentru putere simbolică în spațiul literaturii noastre. Amplifică enorm orice obiecție, are senzația că s-a format o cabală împotriva lui și că, oricât de bine ar scrie, îi este dat să primească loviturile nemeritate ale mediocrităților invidioase
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]