3,448 matches
-
căruia se pregătește încheierea unei multitudini de contracte în viitor. De exemplu: contractul cadru de distribuție 126. În funcție de natura și intensitatea obligației pe care o generează contractele preparatorii pot fi: • contracte preparatori care dau naștere unei operației de negociere; • acte preparatorii care generează obligații de a perfecta contractul definitiv; • acte preparatorii care acordă preferință. b. Negocierea contractelor profesionale Potrivit art. 1182 C.civ. contractul se încheie prin negocierea lui de către părți sau prin acceptarea fără rezerve a unei oferte de a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
De exemplu: contractul cadru de distribuție 126. În funcție de natura și intensitatea obligației pe care o generează contractele preparatorii pot fi: • contracte preparatori care dau naștere unei operației de negociere; • acte preparatorii care generează obligații de a perfecta contractul definitiv; • acte preparatorii care acordă preferință. b. Negocierea contractelor profesionale Potrivit art. 1182 C.civ. contractul se încheie prin negocierea lui de către părți sau prin acceptarea fără rezerve a unei oferte de a contracta. Este suficient ca părțile să se pună de acord
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
1978-1982), Liceul de informatică (1982-1986). Facultatea de Litere a Universității "Al.I. Cuza", secția Limba și literatura română Limba și literatura engleză (1986-1990). Studii de specializare la Oxford University (1993-1994). Doctorat în filologie (1998). Profesor la Liceul de informatică (1990), preparator la Facultatea de Litere (1991-1993), cercetător științific la Institutul de Filologie Română "A. Philippide", Iași (din 1994). Debutează cu versuri în revista "Cronica", iar editorial cu volumul de poezii Mângâios (Iași, Editura Institutul European, 1996). Publică eseuri, cronici literare și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
secția de Limba și literatura română Limba și literatura franceză, a Universității "Al.I. Cuza", Iași (1996-2000). Master în "Literatură română și Hermeneutică literară" (2000-2002). Doctorat în filologie (2005). Redactor la Editura Polirom (2001-2002), apoi la Editura Institutul European (2002-2009), preparator (din 2003) și asistent universitar (din 2011) la Catedra de Literatură comparată și estetică a Facultății de Litere a Universității ieșene. Debutează editorial cu placheta Nimic nou sub soare (1995). Colaborează cu numeroase recenzii, eseuri și articole la "Dialog", "Outopos
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la Ilva Mică, studii liceale la Liceul " G. Coșbuc" din Năsăud (1976-1980), Facultatea de Filologie, Secția Limba și literatura română Limba și literatura rusă a Universității "Al. I. Cuza" din Iași (1983-1988). Profesor în învățământul gimnazial în județul Harghita (1988-1990). Preparator la Catedra de Limba română a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (1990-1993). Cercetător științific la proiectul Dicționarul limbajului poetic eminescian (1995-1996). Secretar de redacție al revistei "Timpul" (2000). Colaborează cu poeme, articole, recenzii, eseuri la reviste de cultură din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
conceptul de monument public în secolul XIX. Perioada de formare pariziană a lui Paciurea, 1894-1899, coincide cu travaliul artistic rodinian pentru edificarea celebrei sculpturi de atmosferă dantescă, Poarta Infernului, finalizată și expusă abia în 1900, dar cunoscută prin intermediul publicării desenelor preparatorii în 1897, dar și a detașării și individualizării ca lucrări separate a unor părți ale ansamblului, printre care și acest Gânditorul, intitulat inițial Poetul. În opinia Ioanei Vlasiu, ar fi vorba de "un alt tip de conciliere cu Rodin" în afara
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din detașarea, echilibrul, compactul figurii rodiniene a Gânditorului, iar cea de-a treia, probabil o figură feminină, schițează un gest defensiv. Toate aceste personaje sunt contorsionate, strivite de o presiune enormă, absorbite în propriul lor chin, iar seriile de desene preparatorii scot și mai mult în evidență acest aspect. Ion Frunzetti face o descriere sculpturii lui Dimitrie Paciurea, pe care o consideră "expresionistă", în termeni care răspund însă sensibilității simbolisto- decadente. Paciurea concepe un Eminescu ieșit din zona puterilor infernale, a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ibănești; Ion Moșanu - președintele CAP Deleni; Neculai Manolache - membru CAP Pădureni; Didina Moga - membră CAP Târzii; Mihai Munteanu - șef de fermă CAP Bunești-Averești; Ioan Neamțu - director, IAS Huși; Neculai Nechita - președintele CAP Cârja; Niță Panainte - membru CAP Codăiești; Ana Spiridon - preparator produse lactate, IIL Vaslui; Oprea Stângă - președinte CAP Pochidia; Gheorghe Stoian - director Stațiunea Perieni; Vasile Spuză - membru CAP Rebricea. Alte cadre Valeriu Aniței - director, ITA Vaslui; Mircea Bărbieru - director, Întrepr. de industrializare a cărnii Vaslui; Ion Băgăceanu - director,Întrepr. de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
150-180 de studenți, pe care îi vezi doar la curs și la examen. Am ales să fac cursurile libere, interactive oricum le dau sinopsisurile la sfârșitul activității comune și atunci îi mai văd care, cum și cât mișcă! Cred că preparatorii și asistenții care fac seminariile oricum ajung să-i cu-noască mai bine și, din acest motiv, notele de la seminar intră în media finală a disciplinelor pe care le predau între o treime și o jumătate din nota finală vine de la
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care manifestă fățiș disprețul față de muncă. Din nefericire molima meditațiilor se extinde și asupra familiilor cu venituri modeste, în unele cazuri și la cele cu o situație materială precară numai și numai pentru că în clasa copilului lor toți colegii au preparatori. Se crează astfel o industrie a meditațiilor, o modă pe care o lansează mai ales familiile care, în loc să le ceară copiilor să muncească, le pun meditatori, plătindu-le astfel lenea, dezinteresul, trândăvia. Această mentalitate transformată în practică cvasigenerală are repercusiuni
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
găseau o serie de aparate permițând producerea de excitații vizuale, auditive tactile sau motorii. Organizarea internă Personalul laboratorului se compunea în timpul anului universitar 1892-1893 din 25 de persoane: Wundt, pe post de director, Oswald Külpe și Ernst Friedrich Wilhelm Meumann, preparatorii săi, și 22 de stagiari. La începutul fiecărui semestru, Wundt distribuia lucrările care trebuiau făcute Wilhelm Wundt în laboratorul de la Leipzig, înconjurat de colaboratori (de la stânga: Ottmat Dittrich, Wilhelm Wirth, Otto Klemm, Fridrich Sander). în cadrul laboratorului. Cea mai mare parte
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
prea multă apă caldă, picur apoi un strop minuscul de colorant galben. Iese o nuanță de lămâie mai decolorată: puțin cam prea sclifosit, un pic prea - cum să zic - ca rochia mamei premiantului clasei la ceremonia de absolvire a școlii preparatorii pentru facultate. Ne trebuie ceva mai vesel pentru o zi de naștere: galben-gălbenuș, galbenul lui Van Gogh. Impulsionată, mai adaug câțiva stropi. Culoarea e acum și tempera, și intensă, ca o probă de urină expirată. Mai adaug câțiva stropi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
în prezența infracțiunii atipice (a tentativei) sunt necesare întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: - să existe o hotărâre de a săvârși infracțiunea (o rezoluție delictuală); - să fie pusă în executare această hotărâre delictuală. Activitatea de executare a infracțiunii presupune începerea actelor preparatorii și consumarea infracțiunii, adică producerea rezultatului urmărit al faptei; - întreruperea executării rezoluțiunii delictuale (hotărârii de a comite infracțiunea, rezultatul să nu se fi produs); Cât privește modalitățile tentativei trebuie relevat că literatura juridică distinge numai unele asemenea forme ale tentativei
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
de către personal specializat cu experiență, în săli cu dotările specifice necesare, acestea sunt autorizate de M.M.S.S.F. și vor asigura pregătirea teoretică și practică a celor care intenționează să se încadreze în muncă în următoarele cinci ocupații: bucătar, cameristă, manichiuristă-pedichiuristă, măcelar, preparator produse din carne și pește. După cum ne-a precizat conducerea centrului, absolvenții acestor cursuri vor primi o diplomă emisă de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerul Educației și Cercetării, ce este recunoscută la nivel național și în țările din
Agenda2006-12-06-1-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284870_a_286199]
-
minime...“ „O realitate copiată după o realitate inventată. Un trucaj al trucajului. O identitate furată, peste-o identitate jucată.“ Îmi plăceau termenii ăștia la modă: „identitate“, „paradigmă“, „orizont de așteptare“; sunau bine într-o conversație cu prietenii. Toți asistenții și preparatorii îi foloseau, mai ceva ca pe-aspirină; nimeni nu putea să ți-i explice. Încă puțin, și scădea și colesterolul. „În orice caz, nu m-ar mira să fie alt autor. Și-așa, povestea cu supraimprimarea secundă îți dă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
încuie ușa cu cheia. Circulam nestingherit prin Biroul Oval, stăpân și administrator al vieții mele îndosariate. Devenisem pentru câteva clipe cel mai puternic om al planetei sau, în orice caz, al Facultății de Litere. Mă învârteam prin încăperea în care preparatorii și asistenții nu îndrăzneau nici să bage capul, iar profesorii abia dacă se îndurau să-l mai scoată. Dedesubt, amortizat de covorul plușat, ghiceam zgomotul uzinei termice: un duduit monoton, din sute de pistoane fierbinți, ca-n Titanic. Deasupra, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de cuviință a reîncepe o politică activă, a alege deputați pentru Parlamentul Ungariei. Foile române deci publică următorul apel cătră alegătorii români din Transilvania. Comitetul electoral central din Sibiiu, esmis de cătră conferența generală electorală din 1878, terminând lucrările sale preparatorii, convoacă o adunare generală a alegătorilor români din Transilvania pe 12 mai st. n. anul curent, la 10 ore a. m. la Sibiu. Spre acest scop fiecare cerc electoral va trimite câte doi delegați. Obiectul conferenței va fi stabilirea atitudinii alegătorilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Francisc Rainer, titularul catedrei de Anatomie care “preda o concepție nouă și anume o anatomie biologică, de relație și perspectivă funcțională” după cum afirma Gr. T. Popa mai târziu. Afinitatea pentru anatomie crește treptat, așa Încât la sfârșitul anului trei este numit preparator, iar la obținerea titlului de doctor devine asistent la catedra profesorului Rainer. Din 1920 până În 1925 lucrează ca șef de lucrări la catedra de Anatomie a Facultății de Medicină din București, urmându-l pe profesorul Rainer care fusese numit titular
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de Pediatrie a facultății. După moda timpului are șansa să se specializeze În domeniul pediatriei la clinicile de Pediatrie și Ftiziologie din Paris și apoi din Milano până În 1921, când revine la Iași, parcurgând până În 1944 etapele ascensiunii universitare de la preparator până la conferențiar. Cariera didactică și-o continuă după 1946, mai Întâi ca profesor de Pediatrie În cadrul nou Înființatei Facultăți de Medicină din Timișoara, inițiind aici Învățământul de pediatrie și puericultură pe care l-a dezvoltat și coordonat până În 1953. Lasă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pe care Îl absolvă În anul 1942. În continuare va urma cursurile Facultății de Medicină din Iași, absolvind-o În anul 1948, dovedind Încă din perioada studenției reale calități de cercetător În domeniul medical. Așa că Încă de pe atunci lucrează ca preparator, extern și intern la spitalele clinice din Iași și va parcurge ulterior toate treptele ierarhiei medicale universitare și profesionale, până la titlul de profesor șef de clinică și la gradul de medic primar gradul I. În anul 1967 obține titlul științific
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de Litere și Științe Umane din Dijon (Franța) cu o teză despre Panait Istrati (1967), obține și un al doilea doctorat, la București, cu o teză despre Sofia Nădejde (1974). A lucrat ca redactor la „Scânteia” (1955-1961, 1970-1972) și ca preparator, asistent și lector la Facultatea de Limba și Literatura Română din București și la universități din Beijing (China) și Dijon (1961-1970). Din 1972 conferențiar la Facultatea de Ziaristică a Academiei de Științe Sociale și Politice „Ștefan Gheorghiu” din București, în
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
Ion Vlad. Urmează liceul la Sibiu (1950-1954), un an la Institutul Politehnic, apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1955-1960). Își susține doctoratul în 1980 cu teza Limbajul critic literar. Perspectivă semiotică. Face carieră universitară, parcurgând toate treptele didactice: preparator la Institutul Pedagogic din Cluj (1961), asistent (1967), lector (1972), conferențiar (1990), profesor (1993) la Catedra de lingvistică și semiotică a Facultății de Litere a Universității clujene. În 1992-1993 a funcționat ca profesor-asociat la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Debutează în
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
a Apărării Patriotice din Cluj, și la București, ca reporter la „România liberă”. De aici este recrutat pentru Școala de Literatură „M. Eminescu” (1951-1952), iar la absolvire, după un răstimp petrecut în postul de inspector la Ministerul Artelor și ca preparator la Catedra de estetică a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, revine în presă: reporter la revista „România azi” din cadrul Redacției publicațiilor pentru străinătate (1953-1956), redactor la „Scânteia tineretului” (1956-1966), „Femeia” (1967) și „Săteanca” (1967-1973). Debutează cu versuri la cotidianul
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
Tânărul Alexandru Brăescu a rămas multă vreme cunoscut în regiune, prin aceea că parcurgea distanța dintre Burdusacii natali și Iașii studiilor pe jos, de-a dreptul peste dealuri. Încă de pe băncile facultății devine medic intern al spitalelor Sf. Spiridon și preparator la Catedra de Chimie Medicală a profesorului E. Riegler. La 9 ianuarie 1892 își susține teza de doctorat intitulată Nefritele palaudeene primind nota 10, obținând titlul de doctor în medicină și având astfel dreptul de liberă practică a medicinii. Datorită
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
al lui Ilie Voica, muncitor. Urmează Liceul „I. L. Caragiale” din Ploiești (1952-1955). În 1956 lucrează ca scriitor de vagoane la rafinăria din același oraș. Își reia studiile la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1957-1962). Rămâne preparator la Catedra de literatură română a facultății absolvite, parcurgând toate gradele didactice până la cel de profesor (1999). Obține doctoratul în 1987 cu teza Etape în evoluția sonetului românesc. Debutează în 1959 la „Flacăra Iașului” cu poezia Soldații, iar editorial în
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]