290 matches
-
legi un nod, și se destramă toată funia! Cum păcatele mele de le merg altora toate ca din apă, iară la noi n-avem un par ca lumea de care să ne apucăm cu mâna? Ba spun minciuni, c-avem prepeleacul ista de pus oale-n el, și-acela gol, precum se vede, de-am ajuns de povestea satului și-ți spun oamenii Dănilă Prepeleac. Iaca, nu mai departe decât frate-tău... DĂNILĂ: Ira, nevastă! Iară frate-meu?! SMARANDA: Apoi iară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
un par ca lumea de care să ne apucăm cu mâna? Ba spun minciuni, c-avem prepeleacul ista de pus oale-n el, și-acela gol, precum se vede, de-am ajuns de povestea satului și-ți spun oamenii Dănilă Prepeleac. Iaca, nu mai departe decât frate-tău... DĂNILĂ: Ira, nevastă! Iară frate-meu?! SMARANDA: Apoi iară! Ia treci colo și caută de-adu niște lemne, să ațâț focul, că-i prinde, păcatele mele, rădăcini pe cea prispă. (Dănilă se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cât în celelalte... DĂNILĂ: Bine, bine, om trăi și-om vedea. Eu zic așa, că am a face bună treabă. Și pe urmă, dac-a ieși cum gândesc eu, să-mi mai spună careva că n-am pe lângă casă decât prepeleacul de pus oale. Dusu-m-am, Smarandă, că așteaptă Duman și Tălășman. Ajungem numai bine, adică la spartul iarmarocului, când s-au săturat oamenii să se tot tocmească și plătesc mult și dintr-odată. Ia hai! (pleacă) Tabloul 4 (Luminiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ai trezit să mergi la târg? Nu-ți fie cu supărare, cine ești dumneata? DĂNILĂ: Și dacă ți-oi spune, ai să știi? ONOFREI: Oi ști de-acu'-nainte. DĂNILĂ: Apoi eu îs Dănilă, de-mi mai zic oamenii și Prepeleac, de-alături, din sat de la Dodan. ONOFREI: Apoi zi așa, măi vere! Se poate să nu fi auzit de isprăvile dumnitale? O lume întreagă vorbește și se miră cât de bine le chitești pe toate și cât de anapoda îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mă urc în car, poate că așa m-o cunoaște mai degrabă de stăpân. (Se urcă în car) Da' știi că nu-i rău aici? Să te tot lăfăiești! (Scurtă pauză) Bun, acuma să socotim: de-oi fi eu Dănilă Prepeleac, înseamnă că am isprăvit negustoria începută; de n-oi fi, atunci se cheamă că am găsit o căruță. Ba-s Dănilă Prepeleac, ba nu-s el... Parc-aș fi, parcă nu... Și mă prinde-un somn, mamă, mamă! Cât m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i rău aici? Să te tot lăfăiești! (Scurtă pauză) Bun, acuma să socotim: de-oi fi eu Dănilă Prepeleac, înseamnă că am isprăvit negustoria începută; de n-oi fi, atunci se cheamă că am găsit o căruță. Ba-s Dănilă Prepeleac, ba nu-s el... Parc-aș fi, parcă nu... Și mă prinde-un somn, mamă, mamă! Cât m-oi mai gândi, să mă las așa, ușurel, pe-o coastă... (Adoarme. Lumina scade. Din iaz iese Codârlic. Îl contemplă pe Dănilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
măcar că are băieri lungi... Mare poznă, măi oameni! Multe boroboațe ai făcut tu, la viața ta, Dănilă, da' asta parcă le-a-ntrecut pe toate! Helbet! Chiar că unde nu-i cap, vai de picioare! Acu' hai acasă și-atârnă punga-n prepeleac. Când a bate vântul, tocmai bine s-o umfla, apoi n-ai decât să-i faci o bortă și să-i pui acolo un fluier; și iacă-te cu cimpoi pe negândite, mai iute decât a izbuti să facă badea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
oi învăța eu să puneți stăpânire pe lucrurile din lume și să-ndemnați oamenii să se bată cap în cap! CODÂRLIC: Las', nu te mai înfoia atâta, că știm noi cât îți plătește pielea și mătăluță; doar unu-i Dănilă Prepeleac, și-o lume-ntreagă are știință de isprăvile dumnitale... Vezi să nu-ți prinzi urechile pe-aici, că nu le-i mai putea scoate decât ciopârțite și flendurite, de-i zice "aman, puiule!" DĂNILĂ: Ei, apoi să nu crăpi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
un buzdugan) DĂNILĂ: Da' ce târâi după tine? Ce-i cu buzduganul acela? Mi-l faci dar peste parale? N-am trebuință, balțatule, că, după cum spune nevastă-mea, nu plec să mă bat cu Han-Tatar. CODÂRLIC (disprețuitor): Alta-i vorba, Prepeleac... DĂNILĂ: Măi nevolnicule, da' de când îs eu prepeleacul tău? Vezi că-nșfac cel buzdugan, și când te-oi mirui cu dânsul fac din tine puzderie de draci mărunței! CODÂRLIC (spăsit): Nu te mânia, bade Dănilă... DĂNILĂ: Așa mai merge. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ce-i cu buzduganul acela? Mi-l faci dar peste parale? N-am trebuință, balțatule, că, după cum spune nevastă-mea, nu plec să mă bat cu Han-Tatar. CODÂRLIC (disprețuitor): Alta-i vorba, Prepeleac... DĂNILĂ: Măi nevolnicule, da' de când îs eu prepeleacul tău? Vezi că-nșfac cel buzdugan, și când te-oi mirui cu dânsul fac din tine puzderie de draci mărunței! CODÂRLIC (spăsit): Nu te mânia, bade Dănilă... DĂNILĂ: Așa mai merge. Hai, spune! CODÂRLIC: Zice Întunecimea Sa Săcăluș așa: dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pune, veți ghici, desigur, cine-i. Fiți buni atunci! Nu mă lăsați să-l aștept atât de mult: scrieți-mi de îndată că s-a întors... CORTINA CUPRINS Florin FAIFER-CUVÂNT ÎNAINTE 7 FĂT-FRUMOS DIN TEI (poveste obișnuită) 11 NĂZDRĂVĂNIILE LUI PREPELEAC 35 CUM DE S-A SUPĂRAT PRICINĂ-ÎMPĂRAT 95 SPECTACOL TOPÎRCEANU 145 BALADA AMINTIRII 147 ÎNTRE RAI ȘI ILINCA LUI DUDĂU 157 ÎNTOARCEREA DIN PUSTIU 195 1 Didascaliile din text sunt orientative. Regizorul va proceda cum va crede la tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
impietant spectacol, pe bună dreptate : suntem În postul Paștelui, și cum or să apară Nichiperci și Belzebuți, pe scenă?! Încep să cred că păgînul ăsta de Ion Creangă, trebuie scos din manuale : căci nu doar Stan Pățitu’, ci și Dănilă Prepeleac, și Ivan Turbincă, conțin ...Ucigă-i Toaca! Plus că marele humuleștean creează probleme, periodic, Învățătoarelor pioase din toate colțurile țării! Propun ca-n perioada posturilor să nu fie reprezentat, la Operă, ori la Sibiu, nici Faust ; și să se retragă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
gândit un pic, dacă să mai reziste, jumătate de oră, ori, să se ducă undeva,în spatele postului, pentru a se ușura, după care, a decis să respecte ordinul dat de natură. A coborât, s-a oprit la câțiva metri,între prepeleac și munte, și, se descheia la pantaloni, când, a observat, ceva, ca o hrubă, ca un capăt de tunel,în stâncă. Și-a întrerupt acțiunea de soluționare a problemei pentru care coborâse, a strâns mai tare arma,în mâini și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
lumină reflectată. După un timp, o nouă scânteie a strălucit scurt, înțepându-i privirea. „Aista-i binoclu sau lunetă. Alta nu-i. Acolo-i un punct de observație al inamicului. Păi cred și eu. Îi convine dumnealui, de acolo de pe prepeleac, să supravegheze valea”. Domn’ locotenent, tare mă tem că acolo unde râpa îi mai înaltă șade unul cu un binoclu și se zgâiește la toată întinderea din vale. Bravo, Toadere! Mi-ai confirmat cele comunicate de maior. Acum, îndreaptă-ți
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dat seama cine-i, îmi venea să chiui de bucurie...Era nenea Jănel! Mergea mai mult împleticindu-se. Avea aceeași privire fără țintă. Era nebărbierit de cine știe când și tare colbăit. Hainele de pe el - numai zdrențe - atârnau ca pe prepeleac. Doamne! Parcă era Hristos coborât de pe cruce! L-am recunoscut mai mult după statură, că altfel nu era chip... In sfârșit, m-o văzut. S-o oprit, s-o șters la ochi și, cu un glas ca din altă lume
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
În starea aceea, cu inima În gât, uitam și de foame și de sete. Peste noapte, ne impuneam să dormim, ca să ne refacem cât de cât. Îl vedeam pe colegul meu cât a slăbit. Fluturau bulendrele pe el ca pe prepeleac. Și cum spuneam, mecanicul a venit și a trecut fără nici un pericol pentru noi. La o vreme, un fluier de locomotivă ne-a pus inima la loc... Cei din jur Îl ascultau pe bătrân, care povestea cu mare Însuflețire. Nimeni
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
un basm putând fi cu ușurință încadrat în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei). Amprenta personalității creatoare a lui Creangă este prezentă într-o măsură sau alta în toate cele trei categorii. Un prim element pe
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mi-i da capra ceea, să-ți dau carul ista? Apoi... dă... capra mea nu-i de cele săritoare și-i bună de lapte. Ce mai la deal, la vale; bună, ne-bună, na-ți carul și dămi-o![...] „Bun, zise Prepeleac. Ia pe ista cu capra știu încaltea că bine l-am boit...” [...] „De-aș ajunge mai degrabă în târg - zise Prepeleac - să scap de râia asta.” [...] Bun întâlnișul, om bun, zise Dănilă. Cu binesă dea Dumnezeu! Nu vrei să facem
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
bună de lapte. Ce mai la deal, la vale; bună, ne-bună, na-ți carul și dămi-o![...] „Bun, zise Prepeleac. Ia pe ista cu capra știu încaltea că bine l-am boit...” [...] „De-aș ajunge mai degrabă în târg - zise Prepeleac - să scap de râia asta.” [...] Bun întâlnișul, om bun, zise Dănilă. Cu binesă dea Dumnezeu! Nu vrei să facem schimb, să-ți dau capra asta și să-mi dai gâsca? N-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, ci-i
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
dau capra asta și să-mi dai gâsca? N-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, ci-i gânsac: l-am cumpărat de sămânță. Da dă-mi-l, dă-mi-l! că-ți dau și eu o sămânță bună...[...]” (Dănilă Prepeleac, p. 177-178). Dialogul scoate la iveală adesea un contrast care există între starea socială a personajelor și limbajul pe care îl folosesc. Astfel, craiul din Povestea lui Harap Alb se adresează fiilor săi ca un bătrân țăran care își povățuiește
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
face cu o umanizare a fantasticului, autorul ajungând, în spiritul umorului care îi este caracteristic, până la parodierea acestuia. Ilustrative pentru acest tip de „coborâre” parodică a fantasticului în planul realității imediate sunt în special trei dintre basmele lui Creangă - Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Toate trei pot fi încadrate, așa cum deja s-a menționat, în categoria basmului nuvelistic dacă se are în vedere structura lor narativă. În Dănilă Prepeleac și în Povestea lui Stan Pățitul avem de-a face
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
sunt în special trei dintre basmele lui Creangă - Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Toate trei pot fi încadrate, așa cum deja s-a menționat, în categoria basmului nuvelistic dacă se are în vedere structura lor narativă. În Dănilă Prepeleac și în Povestea lui Stan Pățitul avem de-a face cu o deconvenționalizare a caracterului de snoavă, în sensul restructurării epicului în funcție de un tipar nuvelistic. Determinările socio etnografice sunt frapante, dar impresia de fabulos nu este eliminată. G. Călinescu considera că
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
creștin, deci pentru că nu a respectat un ritual religios. El trebuie să îndeplinească un rol pozitiv în destinul lui Stan, contrar credințelor obișnuite ale poporului pentru care diavolul nu poate aduce decât rele. La fel se întâmplă și în Dănilă Prepeleac unde întrecerea lui Dănilă cu dracii pare a reda o întrecere între flăcăii unui sat. Dialogul este impregnat și în acest caz de un suflu folcloric: „ Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul îngâmfat. L-oi zvârli eu, nu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
scoate. Haiti! mai răpede, mai răpede, că n-am timp de așteptat. Mai îngăduiește puțin, tartarule, că nu te trag copiii de poale.” (p. 185) Putem spune că procesul de demistificare a forțelor răului este și mai accentuat în Dănilă Prepeleac dacă avem în vedere că eroul însuși este conștient că are de-a face cu trimișii lui Scaraoschi pe care îi ironizează: „Mă! Tot am auzit din bătrâni că dracii nu-s proști; d-apoi cum văd eu, tu numai
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
se ia din drum. Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă, să-ți vie cu bani de-a gata la picioare și să te facă putred de bogat.” (p. 181) Domesticizarea fabulosului vizează, în Dănilă Prepeleac, în primul rând înzestrarea intelectuală a protagoniștilor. Astfel, Dănilă pare a fi un Făt Frumos pe dos, iar drumul parcurs de el este o falsă inițiere, în sensul adâncirii efectelor prostiei sale. Intenția umoristică a autorului este cu atât mai
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]