1,955 matches
-
pomul, plantă se înalță, se ridică cresc spre soare, cer.În sfârșit, armeanul burg înseamnă piramida. Îl comparăm cu lat. burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. ... IV. ORIGINEA UNOR PREPOZIȚII, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017. În general nu se cunoaște de unde provin prepozițiile. Referindu-se la b „în“ (ebraica), respectiv la el (la, lo) „la, catre“, J. Touzard scrie „L'origine de ces
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. ... IV. ORIGINEA UNOR PREPOZIȚII, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017. În general nu se cunoaște de unde provin prepozițiile. Referindu-se la b „în“ (ebraica), respectiv la el (la, lo) „la, catre“, J. Touzard scrie „L'origine de ces particules est inconnue“, Grammaire hébraïque, Paris, 1932, p. 346. B „în“ mai este în protohitită, slavă (b > v), iar în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
din dang „cerul“ lituanian, dar și i.e. *dieu „cer“. În sfârșit, k „către“ (indonez. ke „la“) pare a fi din i.e. dacic *ker „cer“ (egipt. ker „cerc“), ori ki din ... Citește mai mult În general nu se cunoaște de unde provin prepozițiile. Referindu-se la b „în“ (ebraica), respectiv la el (la, lo) „la, catre“, J. Touzard scrie „L'origine de ces particules est inconnue“, Grammaire hébraïque, Paris, 1932, p. 346.B „în“ mai este în protohitită, slavă (b > v), iar în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
la mai multe forme, politicoase și personale, multe, multe! -Ăștia sunt o mică parte din prietenii mei. Sper că nu te deranjează că i-am adus aici. -Chiar deloc, prietene! Atunci prin ușă izbucnesc Numeralul, Verbul și Adverbul, urmăriți de Prepoziție și Conjuncție, ținând-o în brațe pe Interjecție, toți strigând: -Petrecere! -Ce surpriză plăcută! Dar de când vă cunoașteți toți așa bine? întrebă Substantivul. -Ne-am întâlnit la BAC, luă cuvântul Verbul. Tu de ce n-ai venit? -N-am fost chemat de profesori
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
chemat de profesori. Dar data viitoare merg, ca prea interesant văd ca a fost. Toată lumea numai: "BAC, BAC!". Chiar așa de nostim a fost? -Nu nostim, ci greu! izbucni Interjecția , ținând un pahar cu șampanie în mână, tot ținută de Prepoziție și Conjuncție. -OK...Dar unde e Articolul? întreba Substantivul. -Aici! strigă Articolul, înghesuindu-se printre toată lumea. Hai să petrecem! Și toată lumea petrecu, ascultară propoziții, povestiseră despre BAC și dansară și se jucaseră, poate și acum neopriți de școală. Referință Bibliografică
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
un exemplu de predare foarte bun este folosirea cântecului „Octobre” de Francis Cabrel, atât ca metodă de relaxare a elevilor, dar și de predare-recapitulare a diferitelor noțiuni: în text pot fi găsite denumirile franceze pentru culori, anotimpuri, o serie de prepoziții de bază ale limbii franceze, neuitând vocabularul și exercițiul de reading/listening comprehenshion. Un mijloc de relaxare și de lucru într-o limbă străină este jocul de bingo, în care elevii desenează bilete de bingo, pe care scriu denumiri de
PROGRAMELE UE PENTRU EDUCAŢIE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347116_a_348445]
-
dacic *kudra „munte“, „pădure“, comparabil cu sanscr. kudhra, alb. kodrë, peste care s-a suprapus urma¬sul etimonului latinesc codrum, quodrum, quadrum, „pătrat“, din simbioza cărora a rezultat cuvântul de azi cu forma uni¬că, dar cu înțelesuri deosebite. Originea prepoziției lângă constituie iarăși un temei al continuității. Explicată prin toate formele adj. longus-a, -um, mai ales longo, longum ad, ad longo care nu însemnau decât „lung, -a“, pe când vorba lângă pare a fi alt cuvânt de proveniență autohtonă cf. sanscr
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
celelalte reguli. În terține folosește trei rime, în loc de două, în mai bine de jumătate dintre sonete. Sigur că e mai comod așa, dar nu e firesc. O altă regulă ne impune să nu repetăm un cuvânt pe parcursul întregului sonet, cu excepția prepozițiilor și a conjuncțiilor, ceea ce A.R. ignoră cu premeditare. De asemenea, o altă cerință obligatorie a sonetului, de fapt sarea și piperul acestuia, este ca ultimul vers al poemului să potențeze expresiv materia discursului, să sintetizeze conținutul celorlalte 13 sau
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]
-
et. nec., de ex. Blumenthal o derivă din * skwrvi - în legătură cu tăiatul, alții o deduc din zări se „trust itself în“, ori gr. sairo „a-și arăta dinții... că și câinele“, chiar alb. arrij „a ajunge, a atinge“ precedat de s' prepoziție privativa cu sensul „nu“. În realitate numele cunoscutei sulițe de 4-7 m. se compară cu skr. saru „sulița“ și mai ales sări „sulița“ în lolsiwoi din Arh. Vanuatu, comparați și sare „sulița“ în amblong cu sare „soare“ în kaipi, toaripi
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
de criticat!), destul de des întâlnite, dar mai puțin semnalate în media. Îți recomandăm Dacă nu ne pedepsim copiii cu dragoste, îi va pedepsi viața fără dragoste „Pentru la” este o exprimare greșită deoarece în limba română nu există o asemenea prepoziție compusă. Explicația anomaliei stă în legea minimului efort: Îmi trebuie un rucsac pentru la munte. Vorbitorul subînțelege informația „pentru mersul la munte”. Iată enunțuri similare: Am făcut cumpărături pentru la țară. E un penar pentru la școală. O să-mi iau
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
pentru mersul la munte”. Iată enunțuri similare: Am făcut cumpărături pentru la țară. E un penar pentru la școală. O să-mi iau un sandvici pentru la serviciu. Deși există o minimă explicație semantică, exprimarea e bizară, fiind, de fapt, suficientă prepoziția „pentru”: E un penar pentru școală. Nevoia vorbitorilor de a întări cuvântul „pentru” prin completarea cu un „la” resimțit ca durativ (timpul petrecut la țară, la munte etc) este nejustificată. E drept că exprimarea „pentru la” se extinde vertiginos și
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
și coordonator, ca și coleg, ca și cadou, ca și compliment, atunci când ca introduce o calitate sau o proprietate. În astfel de construcții, și este superfluu: nu are nici rol gramatical (legătura cu alt component al enunțului se face prin prepoziția ca), nici rol semantic (este lipsit de sens, spre deosebire de și care urmează după ca în structura comparativă). Mulți vorbitori folosesc și-ul „parazitar” pentru a evita cacofonia, artificiu care generează greșeala discutată. În funcție de context, de sensul substantivului, de alegerea vorbitorului
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
contexte unde întâlnirea dintre ca și începutul cuvântului următor nu are efect neeufonic: ca și profesor, ca și prieten, ca și bărbat, ca și român, ca și dar. Uneori, gruparea ca și apare în contexte care se pot construi fără prepoziție: „L-au propus ca și candidat pentru funcția de primar”, în loc de „L-au propus candidat pentru funcția de primar”; „A fost numit ca și copreședinte al partidului”, în loc de „A fost numit copreședinte al partidului”; „L-au considerat ca și cap
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
și morfologic al limbii române, 2005) precizează că folosirea grupării ca și în locul lui ca este incorectă. Altfel spus: ca și este considerat greșeală, nu ca și greșeală. Îți recomandăm Susțin introducerea gramaticii la liceu Dacă prezența lui și după prepoziția „calității” ca este o greșeală, în schimb, în antepunere, și este corect, exprimând ideea de cumul: în enunțul „Și ca profesor Mircea a avut rezultate bune”, utilizarea lui și este justificată de presupoziția că există cel puțin o altă calitate
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
și este un semiadverb având rol de insistență pe lângă cuvântul pe care îl precedă: „Ar fi bine ca și colegii să îl ajute”. În toate cele patru situații date mai sus, gruparea ca și, corect utilizată, nu este echivalentă cu prepoziția ca (pe lângă care se adaugă greșit și) din construcția cu un substantiv exprimând o calitate.
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
nici pământ, Pe când acea ființă ne-nțeleasă Nu-și aruncase umbrele în lume? Astă-seară se joacă Noica Dușyanta, Hyperion, Călin. Regia: personaje avatare. Vită, Vitanus. Leviathan-levitam. În mari, în vis, în somn. Vă aduceți aminte, dacă n-ar fi decât o prepoziție, s-ar putea spune ca intru este un sistem de filosofie. Caz din cădere, cazanie. Cand nu te vede nimeni, încă nu se cade să faci de nefăcutul. Goethe? Petrecere, cumpăt, întruchipare, mai ales împielițare și ba. Eminescu știe să
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
fie, să aducă, să (se) împlinească etc.; substantive expresive: sărbătoare, Crăciun, lumină, suflet, bucurie, fericire, sănătate, liniște, cămin, Moș, brad, căldură, dorințe, bani, cadouri etc.; adjective „afective” și „prețioase”: drag, magic, minunat, fericit, liniștit, darnic, bogat, îmbelșugat etc.; adverbe și prepoziții care îți „transmit” să nu fii singur de sărbători: împreună (cu), alături (de), cu etc. Ca într-o incantație, oricare dintre cuvintele ce compun urarea este încărcat cu o putere miraculoasă, capabilă să creeze o stare și o atmosferă feerică
Mesaje și urări de Crăciun: decupați cuvintele și băgați-le într-o cutiuță. Extrageți-le apoi într-o ordine întâmplătoare () [Corola-blog/BlogPost/337865_a_339194]
-
augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe. Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. ... ● Propoziția – Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. ... ● Propoziția – Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). ... – Propoziția principală/propoziția secundară. ... ● Fraza – Propoziția regentă/elementul regent. ... LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. ... – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. ... ● Creația populară – Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). ... – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. ... – Basme populare culese și prelucrate
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. ... ● Propoziția – Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. ... ● Propoziția – Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). ... – Propoziția principală/propoziția secundară. ... ● Fraza – Propoziția regentă/elementul regent. ... LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. ... – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. ... ● Creația populară – Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). ... – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. ... – Basme populare culese și prelucrate
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor. ... – Pronumele (zamjenica) - pronumele personale, posesive predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative. ... – Numeralul (brojevi) - numeralele cardinale, numerale ordinale, distributive, colective, ... – Adverbul (prilog), conjuncția (veznik), interjecția (uzvik), onomatopeea (onomatopeja) - tipuri/clasificare; prepoziții și orientare spațială (prijedlozi i orijentacija u prostoru) ... ... 5. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. ... ● Propoziția – Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. ... ● Propoziția – Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare (conjuncția și prepoziția). ... – Propoziția principală/propoziția secundară. ... ● Fraza – Propoziția regentă/elementul regent. ... LITERATURA PENTRU COPII – Literatură pentru copii. Definiții. Caracteristici. ... – Principalele genuri și specii literare accesibile copiilor mici/antepreșcolarilor. ● Creația populară – Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători). ... – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori. ... – Basme populare culese și prelucrate
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția, locuțiunea prepozițională). Substantivul în propoziție. ... – Exprimarea însușirilor. Adjectivul în propoziție. Forme ale superlativului. ... – Pronumele în propoziție. ... – Numeralul. Exprimarea cantității și a ordinii. ... – Adverbul în propoziție. ... – Interjecția. Exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură. ... ● Propoziția – Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]