KorAP: Find »[drukola/base=prepozițional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...18 >

440 matches

Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795

M. Macovei, Realitatea TV, 24.X.2006). 2.6.8. Grupul pe + substantiv este folosit uneori parantetic ("în ceea ce privește"): Iar pe povestea asta cu Vatel, de ce pare credibilă? (L. Orban, Realitatea TV, 6.III.2007). Prepoziția pe substituie alte prepoziții, locuțiuni prepoziționale și sintagme care introduc un circumstanțial de relație (în ceea ce privește, în privința, conform, cât despre, la etc.). 3. DE CE SE EXTINDE PREPOZIȚIA PE? Niciunul dintre aceste sensuri generale (locul, timpul, instrumentul, relația, cauza, modul) nu sunt noi, fiind deja înregistrate în lucrările

[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
în cadrul relației locative (2.1) am înregistrat extinderea prepoziției pe în locul altei prepoziții cu sens de loc (ex. în, la, prin etc.). În cadrul sensului de relație (2.6) am înregistrat frecventa folosire a lui pe în locul altei prepoziții sau locuțiuni prepoziționale exprimând relația (despre, în ceea ce privește, cu privire la, pe marginea etc.). În sprijinul afirmației că multe dintre utilizările prepoziției pe înregistrate aici nu sunt noi, ci reprezintă dezvoltări, extinderi, ale unor posibilități mai vechi, vin exemplele din DLR. Acolo, la punctul 8 din

[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
trăsături semantice primare, generale, de contact, precum și datorită sensului său concret. În cadrul valorilor semantice de relație (care sunt cele mai numeroase și mai frecvente între exemplele înregistrate, vezi supra), pe "candidează" pentru exprimarea acestor relații alături de alte prepoziții și locuțiuni prepoziționale, cum ar fi despre, asupra, în ceea ce privește, în privința - prepoziții care au sensuri abstracte - și pe marginea, cu sens concret. În afară de pe și de asupra, niciunul dintre acești posibili candidați la exprimarea sensului de relație nu are și sensuri concrete (spațiale și

[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
au sensuri abstracte - și pe marginea, cu sens concret. În afară de pe și de asupra, niciunul dintre acești posibili candidați la exprimarea sensului de relație nu are și sensuri concrete (spațiale și temporale) în limba română contemporană. În plus, aceste locuțiuni prepoziționale care exprimă relația sunt banalizate prin repetare, desemantizate parțial prin gramaticalizare, fac parte din bagajul limbii standard, care nu este expresivă. Valoarea locativă primară face ca prepoziția pe să fie simțită ca fiind mai expresivă, mai dinamică, prin actualizarea în

[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
și/sau a neglijenței din momentul rostirii, în exprimarea orală spontană. În exemplul greșeli la limită care pot fi puse pe viteza cu care s-a jucat (E. Terzian, Realitatea TV, 17.IX.2006), probabil că vorbitorul a "scurtat" locuțiunea prepozițională pe seama ("pe seama vitezei cu care s-a jucat"). Uneori, extinderea prepoziției pe se face în dauna unor prepoziții funcționale, gramaticalizate: suntem foarte atenți pe fenomenul economic (R. Soviani, Realitatea TV, 31.III.2007) - prepoziția-regim este la (a fi atent la

[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
TV, 25.II.2008) - în aceste exemple, prepoziția funcțională în limbajul standard este asupra (a cădea de acord asupra); asupra și pe au în comun valoarea locativă primară, ceea ce a facilitat substituirea. ANEXĂ Chestionar pe utilizarea prepozițiilor și a locuțiunilor prepoziționale în contexte date Douăzeci de vorbitori nativi, de vârste asemănătoare, majoritatea studenți, au fost rugați să completeze chestionarul de mai jos: Completați spațiile libere cu prepoziția, prepozițiile sau locuțiunea prepozițională corespunzătoare (care vi se pare că este cea mai potrivită

[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
facilitat substituirea. ANEXĂ Chestionar pe utilizarea prepozițiilor și a locuțiunilor prepoziționale în contexte date Douăzeci de vorbitori nativi, de vârste asemănătoare, majoritatea studenți, au fost rugați să completeze chestionarul de mai jos: Completați spațiile libere cu prepoziția, prepozițiile sau locuțiunea prepozițională corespunzătoare (care vi se pare că este cea mai potrivită în context). Substantivele precedate de prepoziții sunt date la forma de nominativ-acuzativ, dar puteți alege și o prepoziție sau o locuțiune prepozițională care cere genitivul sau dativul. (Cu italice, între

[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
Completați spațiile libere cu prepoziția, prepozițiile sau locuțiunea prepozițională corespunzătoare (care vi se pare că este cea mai potrivită în context). Substantivele precedate de prepoziții sunt date la forma de nominativ-acuzativ, dar puteți alege și o prepoziție sau o locuțiune prepozițională care cere genitivul sau dativul. (Cu italice, între paranteze, am indicat contextul lingvistic sau extralingvistic mai larg care poate dezambiguiza exemplele mai scurte). 1) să își asume răspunderea................................. legile justiției 2) nu s-au desfășurat lucrurile................................... un scenariu dinainte stabilit

[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780

a delimita sfera acestei categorii (prin gradul de opacitate al construcției) și care e abandonat apoi (în stadiul clasificării și al analizei propriu-zise) în favoarea unui criteriu pur gramatical (acela al substitutelor morfologice: substantive compuse; determinanți compuși; locuțiuni verbale, adjectivale, adverbiale, prepoziționale și conjuncționale). Faptul că această marginalizare a semanticului nu reprezintă o excepție, ci o adevărată "regulă" a frazeologiei franceze contemporane e confirmat de însăși tema amplului colocviu internațional organizat de către École Normale Supérieure Fontenay/Saint-Cloud în perioada 24-26 noiembrie 1994

[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791

și mie prefectura# și: o scriu io. și s-a dus la prefectură cu alina. (IVLRA: 119). O situație specială de focalizare o reprezintă exprimarea prin pronume a actantului implicit al unei predicații adjectivale, proiectat la nivel sintactic ca atribut prepozițional al unui substantiv convertit din adjectivul corespunzător (amărâta de ea, 57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca mecanism principal de

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
pronumele ce21, nu și la celelalte pronume interogative. Preferința uzului pentru interogativul ce are mai multe explicații: ce cunoaște atât realizări pronominale, cât și adjectivale; cu cele două realizări poate ocupa numeroase poziții sintactice (subiect, nume predicativ, complement direct, complement prepozițional, atribut, circumstanțial) și poate avea trăsătura semantică inerentă +/-animat; se poate combina cu un număr mare de prepoziții; are formă unică; generează întrebări parțiale deschise, fără a constrânge vorbitorul la răspunsuri foarte precise; intră în relație de cvasisinonimie cu care

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792

tip de existență care își putea conserva idealitatea numai [sustrăgându-se schimbării] ("Idei în dialog") S-a descoperit că mai simplu decât a te conforma regulilor este numai [a nu te conforma regulilor] (Ana Blandiana, Calitatea de martor). * un grup prepozițional: Nu depinde numai [de noi] să-l schimbăm, cu toate eforturile noastre (22) Este o problemă numai [la nivel macroeconomic] (22) Sunt medici numai [de familie] (IVLRA) Prin urmare, și în acest din urmă caz există un Aristotel, dar numai

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
urmă caz există un Aristotel, dar numai [grație deschiderii foarte largi a mansucriselor peripatetice] ("Idei în dialog") Principiile convenției pot fi adoptate în funcție de conjunctura economică, pentru reducerea riscului de impact ecologic, dar numai [prin mecanismul unei autogestiuni] (22). În grupurile prepoziționale care conțin un cuantificator, definit sau indefinit, semiadverbul restrictiv poate fi plasat atât înaintea întregului grup (te aștept numai de jumătate de oră), cât și în interiorul grupului, focalizând cuantificatorul: Apartament in Madrid cu numai [5 euro] (www.ziare.com) Paza

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
numai [5 euro] (www.ziare.com) Paza personală a devenit însă și o necesitate într-o societate puternic polarizată în numai [câțiva] ani de liberalizare economică ("Capital"). Trebuie remarcat faptul că semiadverbul nu poate interveni în organizarea internă a grupului prepozițional decât dacă acesta conține un cuantificator (comp. Mănâncă numai [cu tacâmuri de argint]/* Mănâncă [cu numai tacâmuri de argint]., Mănâncă numai [cu două tacâmuri]/ Mănâncă [cu numai două tacâmuri]. În această situație, domeniul de focalizare al semiadverbului este numai cuantificatorul

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
un cuantificator (comp. Mănâncă numai [cu tacâmuri de argint]/* Mănâncă [cu numai tacâmuri de argint]., Mănâncă numai [cu două tacâmuri]/ Mănâncă [cu numai două tacâmuri]. În această situație, domeniul de focalizare al semiadverbului este numai cuantificatorul nominalului din interiorul grupului prepozițional. Se observă, de asemenea, că numai, în ipostaza de focalizator al cuantificatorului, își pierde valoarea semantică "exclusiv", fiind utilizat cu nuanța semantică a lui doar, de orientare către polul inferior al scalei (Polo Happy este numai 9000 de euro cu

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
Forum Radio Guerilla). * grup adverbial: De fapt, ajungi cu adevărat la maturitate sexuală doar [atunci când ajungi să trăiești un ciudat solipsism în doi (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile). Iubirea există doar [acolo unde este libertate] ( www.radiovaticana.org/rom/). * grup prepozițional: Nu sunt cafegii profesioniști, ci doar [de discuții], chiar dacă aruncă pe gât doua-trei espresso cât poposesc acolo (EZ). Boala, suferința și moartea pot fi foarte bine, cel puțin în clipa asta, neexplicite, pliate, [la pândă] doar (G. Liiceanu, Ușa interzisă

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
doua-trei espresso cât poposesc acolo (EZ). Boala, suferința și moartea pot fi foarte bine, cel puțin în clipa asta, neexplicite, pliate, [la pândă] doar (G. Liiceanu, Ușa interzisă). În mod similar semiadverbului numai, și doar poate interveni în structura grupului prepozițional pentru a focaliza cuantificatorul: Noul mileniu a găsit piața din România în aceeași fază de pionierat, cu doar [doi] jucători importanți: Casa Radio − care folosește înregistrări din arhiva Societății Române de Radiodifuziune − și Humanitas Multimedia (DV). 3.5. Și doar

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489

anaforică) sau la context (situațională). Înglobînd clasa ambreiorilor, această categorie foarte largă este formată din elemente care fac referire la situația în care este produs enunțul: adverbe (ieri, mîine, aici, azi), grupuri nominale (în dimineața asta, deschideți ușa aceea), grupuri prepoziționale (peste zece minute), adjective (săptămîna trecută), unele pronume (el se gîndește la mine), anumiți determinanți (sosirea mea). • Timpurile verbale corespund diferitelor tipuri de reperaj în raport cu poziția enunțătorului și se repartizează pe diverse planuri de enunțare. Am văzut aceasta mai sus

by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
afective, evaluative și axiologice (mic, drăgălaș, conotații pozitive și negative ale chipului în raport cu fața, ale lui subțire în raport cu slab, axiologie morală în bun și prost, rău). Trei tipuri de unități gramaticale intră în această categorie textuală: adverbul (sincer/genial), grupul prepozițional (Între noi / Din fericire n-am înțeles nimic), propoziția subordonată (" Nimic nu-i pierdut / din moment ce mă iubești"). În timp ce modalizatorii de enunțare se referă la faptul de a spune (Sincer, este o idioțenie = Îți spun sincer că P; Dacă vrei să

by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
Conectorii intră în clasa de expresii lingvistice care regrupează, în afară de anumite conjuncții coordonatoare (dar, deci, or, căci) anumite conjuncții subordonatoare (deoarece, cum), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, orice-ar fi, astfel etc.) și grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda acestui fapt etc.). Este util să distingem în clasa generală a conectorilor trei tipuri de mărci de conexiune: conectorii argumentativi propriu-ziși, organizatorii și mărcile textuale și mărcile de asumare enunțiativă. În timp ce organizatorii textuali țin în marea lor majoritate de

by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
atîta cît o pot face 61. un prunc 62. SAU un cîine, 71. părinții 72. ȘI CASA Coeziunea ultimei fraze a textului provine atît din anaforele stilistice (1), cît și din reluările binare ale sintagmelor nominale (3 și 7) și prepoziționale (2 și 6), ale verbelor (5) sau ale structurilor morfo-sintactice (4), precum și din revenirea acelorași sonorități în textul spaniol. Această proză periodică dominată de ritm contribuie la alunecarea de la genul povestirii factuale la povestirea poetică. Textul este scris într-o

by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591

muls vaca care etc. Gramaticalitatea versurilor nu este suficientă pentru a garanta succesiunii de tipul (1) o coeziune suficientă. Într-o singură frază tipografică și un singur act de enunțare se poate ajunge la zece niveluri de delimitare sintactică (expansiuni prepoziționale interne sintagmei nominale atribut clasic și inserția unei noi propoziții relative). Dacă, în poemul lui Desnos, lipsa de coeziune-repetiție este flagrantă, aceasta se datorează faptului că elementul de legătură dintre fiecare nouă propoziție și precedenta este prea puțin nuanțat, condițiile

by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818

Indiferent de admiterea sau nonadmiterea unei interpretări partitive, de poate apărea în două ipostaze: a) indicând un centru elidat: [unii] de-alde (ca în "are de-ale gurii"); b) stabilind relația sintactică cu un centru exprimat. Cel mai frecvent, grupul prepozițional apare cu elipsa gramaticalizată (Nedelcu 2007a) a regentului său, în relație directă cu verbul: Orice veleitar într-ale artei își poate expune acolo piesele? În nici un caz. Numai de-alde Nicolaesco Da Vinci au voie... (EZ, 8.IX.2002)12

[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
fundamental ambiguu și se decodează contextual, dar și în acest caz există o preferință stabilă pentru evaluarea negativă, depreciativă: De-alde tine conduc acuma țara (protv.md, 3.VIII.2008). În construcția cu pronume, apare destul de des și regentul grupului prepozițional, realizat mai ales ca pronume nehotărât sau demonstrativ: S-au găsit unii de-alde tine să se apuce să verifice, să lanseze zvonuri ("Evenimentul", 10.V.2002); Îl "cercetam" și eu pe Țugui și pe alții de-alde el (suporteri

[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796

prin elemente adverbiale, cum sunt: acolo, așa (vezi ex. infra), pe (vezi supra). Structurile apar în exprimarea orală, familiară, a vorbitorilor cultivați. Tendința este de extindere a utilizării construcțiilor, dar și de diversificare a lor. Astfel, integrate inițial în grupuri prepoziționale (cu prepozițiile la și, mai rar, de, vezi ex. supra), structurile apar tot mai frecvent fără prepoziție, în poziții sintactice argumentale sau predicative (vezi mai multe ex. ap. Stan 2006b: 175-176, 178-180): O secundă, să vedem un doi la sută

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]