328 matches
-
era....................................................... {EminescuOpVII 177} GENIU PUSTIU I TASSO-N SCOȚIA 2255 Dumas zice că romanul a esistat totdeauna. Se poate. El e metafora vieței. Priviți reversul aurit a unei monede calpe, ascultați cântecul absurd a unei zile care n-a avut pretențiunea de-a face mai mult zgomot în lume decât celelalte în genere, estrageți din aste poezia ce poate esista în ele și iată romanul. Printr-o claie prăfuită de cărți vechi (am o predilecțiune pentru vechituri ), am dat peste un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și abia după ce espiră terminul știi bine-bine câtă valoare internă avea biletul - până la espirare biletul are dreptul și lumea cealaltă are datoria a mai sta la îndoială, a mai spera sau a mai despera. Este însă o individualitate care are pretențiune că nu se înșală în aprecierea sa. Această individualitate se numește Gura lumei. Diferința caracteristică, specifică și esențială *, între Lume și Gura lumei e frapantă: [lumină ]ea în genere e buna, gura lumei e rea [lu ]mea e dreaptă, gura
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
gesturi Înfrigurate, cu favoriți albi ca zăpada și ochi ce păreau că-i țâșnesc afară din cap <ref id="82"> 82 Maria, Regina României, op. cit., p. 26.</ref>. Presa străină avea să Îl caracterizeze ca un „bărbat liniștit și cu pretențiuni puține, care nu pare a fi apt pentru continuarea politicii provocatoare a predecesorului său” <ref id="83">83 AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera H1, după un articol preluat din Neuei Freie Presse din 19 aprilie 1891, nepaginat
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
în timp, dimpotrivă: "Căci prin ce păcătuise Țările Românești Rusiei? Nu le-am hrănit într-atâtea rânduri oștirile, nu erau țările noastre adăpostul lor, doveditu-ne-am vreodată dușmani ai ei? Într-adevăr nu găsim cuvinte pentru a califica această pretențiune, necum împlinirea ei. Oare puterea cea mare a Rusiei i-ar da dreptul de a-și bate joc de lume, de noi, de ea însăși?" Apoi, de ce nu ține seamă aliatul că românii au adus 15000 de jertfe omenești, zeci
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
toți conducătorii ei sunt bolșevici și ascultă de glasul Moscovei atunci, evident, Basarabia însăși e bolșevică; și întrucât singurul nostru titlu asupra Basarabiei se întemeiază pe dreptul norodului la autodeterminare și pe voința lui liberă, se justifică chiar prin aceasta pretențiunile sovietice, care tocmai sub acest pretext tăgăduiesc României orice drept la stăpânirea Basarabiei."196 Or, politicienii trebuiau să înțeleagă că "Basarabia nu mai poate avea viață fără România, precum astăzi nici România nu va mai putea trăi fără Basarabia." Argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mai vechi nu cuprindeau sensul generalizant. La ?ăineanu, în Dicționarul universal, condescendența era "fapta prin care se acordă ce s-ar putea refuza", iar la Candrea, în Dicționarul enciclopedic ilustrat "Cartea românească" - "faptul de a împlini cu bunăvoință cererea sau pretențiunile cuiva, în special a unui inferior, lăsând de o parte orice mândrie sau autoritate". Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, tomul I, partea a II-a, C, 1940) era cât se poate de clar: condescendent înseamnă "care se coboară (cu bunăvoință
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
poem nu se aude decât Ťgâlgâitul de conductă spartă al guriiť. Prozaismul e declarat. Limba poeziei este căinată ca neînstare să agațe realul." (pag. 1329) Nu discut, cel puțin săptămâna aceasta, verdictul. Ce mă interesează e că personajul conturat din pretențiunile lui Mureșan (ce pare să împrumute chipul și asemănarea lui Andy Kaufman, protagonistul filmului Man on the Moon, în regia lui Milos Forman) are, undeva în Istorie, un corespondent veridic. E vorba despre Horia Stamatu (1912 - 1989), a cărui caracterizare
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
în fața pomului de Crăciun, ci mai vârstos să-l privim cu oarecare liniște și fără nici o teamă că va altera caracterul nostru național. Acest obicei și așa e pe cale de a deveni un bun comun al tuturor popoarelor cu oarecare pretențiuni culturale." Cunoscător al unor scrieri în temă din literatura germană, cum este aceea a lui Tille Alexander, Die Geschichte der deutschen Weihacht, evocă legende și mituri germanice care au condus la constituirea pomului de Crăciun. "Toată literatura poporală din veacul
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
străinilor de tot felul de a forma Stat în Stat pe teritoriul român. Apărarea românismului de dincoace și de dincolo de Carpați. Respingerea ingerințelor diplomatice în afacerile țărei. Simpatia pentru popoarele latine din occidinte. Menținerea deplinei autonomie a Statului român contra pretențiunilor otomane. Desvoltarea gustului literar și științific. încuragiarea industriei naționale", unul din punctele programului ziarului "Columna lui Traian" - a cărui deviză era "Românism în democrațiă. Democrațiă în românism" - apărut la București, de la 2 martie 1870. Războiul de Independență l-a găsit
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
datorate profesorului Marin Diaconu, care merită felicitat pentru efortul de a aduce la lumină scrierile risipite în presa interbelică ale unor mari personalități românești. Editorul a optat pentru păstrarea tuturor particularităților de limbă proprii autorului și epocii (cari, cetit, inimele, pretențiune, reflecțiune etc.), ceea ce oferă textelor și o valoare lingvistică. Volumul are indice de nume, indice de publicații, o listă cu publicațiile la care a colaborat Constantin Noica între iulie 1934 și iunie 1937, precum și 11 ilustrații (mai ales frontispicii de
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
încuraja inteligențele slabe, ar fi mult mai bine a deturna curentul și a împinge tinerimea spre meșteșuguri și meserii, și a pune astfel inteligențele mediocre în stare a deveni producătoare în loc de a deveni sterile și de multe ori pernicioase prin pretențiunile și exigențele lor. A face oameni învățați este un bine, a face numai advocați și jurnaliști este un rău (...) Strigăm cu toții industrie; dar se pare că am crede că s-ar putea înființa industrie fără meșteri și că s-ar
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
prin motive aparente, pretutindene puterea de-a convinge e luată din chiar natura cestiunii. Memoriul cu care scrierea se-ncepe e atât de clar și de deplin încît nu lasă nici o îndoială asupra cestiunii în genere, nici asupra amănuntelor ei. Pretențiunea monarhiei vecine de-a avea o poziție preponderantă pe Dunărea de Jos datează încă de la 1856; începutul ei e formulat în protocolul Conferinței ținute la Viena la 2 fevruarie acel an, când se statorniceau preliminăriile păcii între Rusia pe de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acel an, când se statorniceau preliminăriile păcii între Rusia pe de-o parte, Turcia și aliații ei pe de alta. Estrase scurte din discursurile ținute atunci de contele Buol-Schauenstein dovedesc că scopul Austrei era atunci același ca și astăzi. Aceste pretențiuni, respinse atunci, s-au ivit din nou în. Congresul de la Berlin, unde asemenea reprezentații puterilor au știut să le zădărnicească din nou, căci, după cum d. Kogălniceanu constată prin compararea deosebitelor texte ce privesc cestiunea, starea ei legală, stabilită de Congresul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că străinătatea presupune cumcă guvernul din București e pe sub mână în înțelegere cu Austria. 61 {EminescuOpXIII 62} Sub cuvintele cele mai dulci, zice d. Kogălniceanu, mi se arăta un dureros scepticism în privința otărîrii guvernului nostru de-a apăra Dunărea în contra pretențiunilor cabinetului din Viena. Suntem încredințați, i se zicea, că ceea ce d-voastră ne spuneți despre îngrijirea ce se manifestă, în România, de-a vedea Dunărea pusă în sfera unei influențe esclusive, este o dreaptă preocupațiune a țării și corespunde ideilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să plătească obligațiile în circulație; dezistă de la orice pretenție și... pentru toate acestea? Primește 300 000 lei. Așadar: Statul, păgubit cu 1 780 000 lei - asigurat însă pentru această sumă într-o garanție de 930 000 lei -, renunță la orice pretențiuni și se mulțumește cu 300 000 lei. Dar la ce să se mai rezilieze oare un contract espirat deja, reziliat prin falimentul antreprenorului? Cari sunt motivele cari au îndemnat pe Ministerul Lucrărilor Publice de-a face pe placul a d-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1 400 000 moșia Călugărenii și n-ar valora decât 800 000, oare competința Camerii este să examineze asemenea afaceri? Ce precedent s-ar crea în Parlament când acesta s-ar substitui justiției și ar judeca și rezolva prin majoritate pretențiunile și contestațiunile dintre stat și particulari? D. ministru a mai adaos că garanția în moșia Călugărenii nu ar fi valabilă și pentru cuvântul că acea moșie deși ar fi fost evaluată 800 000 însă, când s-a luat inscripțiune, nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe care-l are statul. Biserica greco - orientală română, - știind că chemarea legislațiunii nu consistă în a restrânge, necum a detrage drepturile acordate și asigurate prin lege, ci, din contra, în a le da o estensiune tot mai tare în conformitate cu pretențiunile juste ce se dezvoltă - simte cu îndreptățită nedumerire că, mai ales pe terenul instrucțiunii publice, s-au introdus deja niște instituțiuni regnicolare cari, abătîndu-se de la legile cardinale făcute pentru a asigura confesiile și naționalitățile din patrie, zguduie autonomia bisericii și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în relațiunile politice nu tocmai consolidate de astăzi, după a cărora matură cumpănire ar trebui ca, în sânul popoarelor patriei de diferite religiuni și naționalități, să se cultive alipirea cu conștiință către statul bine închegat, adecă patriotismul prin respectarea tuturor pretențiunilor juste și echitabile. O asemenea neîncredere s-a esprimat deja față cu biserica greco - orientală română prin împrejurarea că, pe când la compunerea acestui proiect de lege și în urmă la tratarea lui, începută deja în subcomisiunea de instrucțiune publică a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
71) și ca preste tot să se pretindă de la fiecare profesor confesional, fără privire la specialitatea lui, ca să, cunoască limba și literatura maghiară, cursul dezvoltării acesteia și operile scriitorilor mai însemnați maghiari paragrafele 60, 62 și 69): toate acestea sunt pretențiuni ce trec preste scopul propriu al instrucțiunii publice, cari nu numai taie în drepturile de autonomie ale bisericei, ci încă și îngreuiază foarte mult calificarea profesorilor confesionali și dovedesc că la studiarea dispozițiunilor luate în proiectul de lege în favorul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de autonomie ale bisericei, ci încă și îngreuiază foarte mult calificarea profesorilor confesionali și dovedesc că la studiarea dispozițiunilor luate în proiectul de lege în favorul limbei maghiare s-a pierdut din vedere; că și în cauză de limbă orice pretențiune exagerată poate produce reacție și poate zădărnici și cea mai bună intențiune, că așadar, prin aplicarea unei astfel de sile, limba maghiară poate numai să piardă din puterea sa atractivă, în loc ca să se facă plăcută în cercuri cât mai întinse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de Duverdy dintr-un roman al său, pentru că întîmplarea făcuse să existe în Paris un consilier de Curte cu acest nume. Iată-ne osândiți [și] noi să nu putem imprima nici doamna X, nici d. Y! Dară cu aceste abracadabrante pretențiuni, ilustre confrate, jurnalismul devine ceea ce spune Figaro în faimosu-i monolog și cel dintâi lucru ce am avea cu toții de făcut, începînd cu "Romînul", ca cel mai bătrân organ de publicitate, este să ne aruncăm condeiul în Dâmbovița. Ceea ce ne cauzează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Boerescu era suspectat ca partizan mascat, ba chiar mituit, al politicei orientale vieneze. Cea mai nejustificată imputare ce se putea face. Din contra, Boerescu, care compusese memorandul tipărit în Paris asupra anteproiectului, întîia și cea mai însemnată scriere polemică în contra pretențiunilor austriace, consideră influința Austro-Ungariei ca răul cel mai mic dintre două rele. Ba părerea aceasta a sa concorda atât de mult cu vederile primului ministru, Brătianu, încît știrile aduse de ziarele din Viena, că înlăturarea ulterioară a lui Boerescu avea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Belgrad, au de țintă formarea unui mare regat sârbesc, în București formarea unui mare regat dacic. Ei însă își vor năduși aspirațiunile dacă ne vor ști pe de-o parte îndestul de tari pentru a putea respinge verde orice pretențiuni neîndreptățite și când, pe de altă parte, vor recunoaște în noi o mare putere, care e dispusă de-a nu-și urmări interesele în socoteala condițiilor de existență a vecinilor mai slabi. E așadar afacerea serviciului nostru de esterne de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
parte cu totul nouă a situației. Vedem din ele că puterile sunt în realitate unite față cu România și că tocmai Rusia, despre care aveam presupuneri întemeiate că încurajază într' ascuns împotrivirea României, este cea ce se opune cu stricteță pretențiunilor române. Cată să conchidem dintr' aceste că d. Giers s-a înțeles asupra cestiunii dunărene cu contele Kalnoky în timpul în care s-a oprit în Viena, adică că Austria s-a învoit cu dorințele Rusiei în privirea brațului Chiliei și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a face și a făcut chiar declarația că nu putem admite introducerea Austro-Ungariei într-o comisiune unde ea n-are dreptul de-a figura alături cu statele riverane. Nu există o vorbă în Tractatul de la Berlin care să justifice această pretențiune. O respingem și nu vom accepta deciziunile Conferenței, care - ar tinde a ne-o impune. La această declarație solemnă contele Karolyi poate răspunde: Acum doi ani ați admis ca Austria neriverană să fie nu numai primită în Comisia Mixtă, dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]