872 matches
-
a îmbrăcăminții și a medicamentelor, precum și multe altele. În anul 1960, luna mai, în urma nefastului decret 410/1959, maicile au fost nevoite să plece din mănăstire pe la casele părinților sau să lucreze în lume, mânăstirea fiind abandonată și desființată. Această pribegie a durat până în anul 1969, perioadă în care cea mai mare parte din ele au lucrat într-o secție de covoare care aparținea Cooperativei “Record” din orașul Aiud. În tot acest timp, Părintele Dometie și-a întărit obștea risipită în
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam undeva ca de mai mulți ani dragii noștri ciobănei au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... Citește mai mult „(...) Ei se sfătuirăPe l-apus de soareCa să mi-l omoare............................... C-are oi mai multe,Mândre și cornute,Și cai învățați
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam undeva ca de mai mulți ani dragii noștri ciobănei au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind...
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam undeva ca de mai mulți ani dragii noștri ciobănei au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... unde sunt apreciați că profesioniști desăvârșiți. Ba li se dă voie să aibă câți câini „dorește” mușchii lor. Vorba aia: „Și-aveau câini mai mulți
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
ideal, iar pe de alta, inmtuind că scrisorile sale vor cădea pe mâinile posterității, el e mai atentca oricare altul la compoziție. “ Unul din participanții la revoluția din 1848, Ion Heliade Rădulescu, care a fost silit să pornească pe drumul pribegiei, în scrisorile sale trimise se vaită de dorul de țară, de Târgoviște, locul său natal, de dascălul Alexe, din București.În momentul izbucnirii revoluției Eliade este încurajat și de o serie de împrejurări cum ar fi primirea sa triumfală în
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
se va semna pe manuscrisele primei perioade de creație cu Antonie Pantoleon Petroveanu. Izbucnirea unui nou război ruso-turc în 1806, care coincide cu anul morții tatălui său, face ca Anton Pann, împreună cu mama și cei doi frați, să ia drumul pribegiei, la Nord de Dunăre, în căutarea unei vieți mai bune. De aici, însoțește trupele rusești, trece în Basarabia și se stabilește la Chisinău, unde Anton Pann este acceptat la vârsta de 10 ani în corul bisericii mari din această localitate
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
de asemenea fructificator, dar de către studenți, și profesor la IATC. Pe scena Teatrului craiovean a jucat, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), paisprezece roluri, între care: Jack Worthing („Ce înseamnă să fii onest” de Oscar Wilde), Vedernikov („Ani de pribegie” de Aleksei Arbuzov), Vladică Ilarion („Tudor din Vladimiri” de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului („Tragedia optimistă” de Vsevolod Visnevski), Bepe („Galcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni), Horatio („Hamlet” de Shakespeare), Colonelul Dobre („Ecaterina Teodoroiu” de Nicolae Tăutu), Otto Katz („Soldatul Svejk
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
Poeme > Pitoresc > ROSCOLNIKOV ÎN SIBERIA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului sunt vinovat, sonia, am făcut crima, iartă-mă, dragă, de mă iubești, hai cu mine prin acest vis al pribegiei să gustăm din durerile lumii în siberii amare, să-mi spăl păcatele să-mi spăl mâinile murdare de sânge căci la izvoarele styxului spală mama și plânge cristosul coboară la mine-n celulă urlu de frică noaptea pe lună umblând
ROSCOLNIKOV ÎN SIBERIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352626_a_353955]
-
azi ne leagă, din lunga depărtare-albastră, pe fruntea munților beteagă, cununi de cetini plâng în glastră. Coboară soarele-n chindie, uscând de lacrimi o păgână, nemuritoarea noastră glie, răcnește crunt pe sub țărână. Se scurg izvoarele de patimi, sărută ciob de pribegie, sub tricolor păzim azi datini, căci ce-i român,e pe vecie! Cutez să-ți scriu pe-o rană dacă, iubirea ce ți-o port din pântec, de m-oi întoarce-acasă maică, voi scrie dorul meu pe-un cântec. Un
CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352660_a_353989]
-
anul 1991 i s-a publicat și prima parte a Memoriilor (Zile albe, zile negre), la Casa Editorială “Gândirea”, de către același Nedic Lemnaru. Această primă parte dă seama de răstimpul dintre anii 1889 și 1944, fiind redactată inițial pe vremea pribegiilor postbelice. Partea a doua (încheiată spre sfîrșitul anilor '60), îngrijită și prefațată de Alexandru Condeescu și apărută (1996) la Editura Muzeului Literaturii Române (“Orfeu”), acoperă perioada anilor 1944 -1962 (textul propriu-zis - Pribeag în țara mea. Memorii din închisoare - este urmat
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
începură să scoată muguri mari și moi, ca niște mâțișori, iar pomii, și ei, începură să se dezmorțească din greaua încremenire din timpul iernii. Iată, începură zile calde, bucuria mieilor care zburdau prin preajmă în livadă. Parcă vorbite, sosiră din pribegie lungă și păsările călătoare de multe soiuri, și, de cum veniră, începură să-și deretice cuiburile de sub streșinile casei și din scorburile pomilor. Moșul Costan, la fel și baba sa, Costaneha, erau cât se poate de voioși de învierea primăverii. În
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
în excursii exotice. Prietenul meu, fost primul meu șef în România, acum prof. dr. Manea Pompiliu, tocmai s-a întors dintr-o excursie de 4 luni în jurul lumii. Dar dacă rămâneam sărac și frustrat în țară, probabil că luam calea pribegiei. Eu îi înțeleg și pe ei care lasă totul izbeliște și „își iau lumea în cap”. Însă țineți minte: „Când a fost să plec în lumea largă/ Destinu-n cârca să mi-l port/ Fericirea mi-a rămas acasă./ Fericirea n-
POVARA DE A FI ROMÂN – INTERVIU CU ALEX CETĂŢEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354562_a_355891]
-
în Canada”, am dat - fie în mod direct, dar mai ales indirect, multe... pilde. Numai în câteva cuvinte este greu să dau un sfat convingător. Totuși, aș zice că cea mai bună idee care se poate da oricărui doritor de pribegie în alte lumi și alte culturi, ar fi următoarea: să se documenteze serios și să se gândească bine - cât de compatibil este el cu societatea în care va trebui să se integreze. Integrarea într-o altă lume, este lucru esențial
POVARA DE A FI ROMÂN – INTERVIU CU ALEX CETĂŢEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354562_a_355891]
-
întâlnească fiul... În discuția cu Dumitru Sinu am surprins doar frânturi din viața celui pe care l-a cunoscut și l-a apreciat atât de mult, dar câte altele nu s-au întâmplat pe parcursul a peste 62 de ani de pribegie pe trei continente... În singurătățile sale, numai Genu Ștefănescu și hârtia de scris au știut câte trăiri, câte gânduri și câte sentimente au pus stăpânire pe sufletul lui...
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
de legendă al bunilor și străbunilor noștri, însuflețită după vrerea lui Dumnezeu de o comunitate neaoșă, românească, al cărui prototip este omul de omenie, a dăruit de-a lungul vremurilor multe generații care au rămas acasă sau au luat drumul pribegiei, răsfirându-se pe toate meridianele lumii. Dar niciodată, indiferent de sutele sau miile de mile depărtare la care viețuiau, nu și-au uitat locurile în care au fost plăsmuiți. Când fac aceste afirmații le susțin cu putere prin exemple certe
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
azi, legendarul Avrig. Școala Ardeleană a avut un reprezentant de seamă care a aparținut acestor locuri - Gheorghe Lazăr, fiu al Avrigului, unde se găsește înmormântat astăzi. Din locuri cu o istorie zbuciumată și cu oameni bravi a plecat pe drumul pribegiei Dumitru Sinu! La Șelimbăr, de unde încă mai răzbat strigătele de luptă ale ostașilor lui Mihai Viteazul din timpul bătăliei împotriva armatei conduse de Andrei Bathory, acesta a obținut victoria bine meritată cu prețul sângelui vărsat de bravii săi ostași și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Irimie feciorului său, dar iată că acum i-o făcuse lată: murise în săptămâna nunții lui. „O fi el mare dolaru’, da’-i muncit, bată-l amaru’!” Nu puțini au fost aceia care de-a lungul timpului au luat drumul pribegiei și au plecat din Sebeșul de Sus în lumea largă, chiar după primul război mondial și de-atunci încoace. Unii au rămas, alții au revenit acasă după o vreme. „Dintre cei care au plecat din satul meu și au ales
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
amaru. Ei știau cel mai bine cât de greu le fusese și cum reușiseră să adune dolarii cu care se întorseseră înapoi în sat! Mi-a spus nea Mitică mai multe întâmplări despre cei care reveniseră acasă după anii de pribegie. Unii dintre ei aveau tendința să se laude, plăcându-le să iasă în evidență cu ceea ce povesteau sătenilor despre locurile pe unde umblaseră și mai ales despre ce făcuseră acolo. „Când te-apucă dorul de vătrar...” De multe ori, cei
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
petrolier. Nițescu, minte luminată, spirit intreprinzător și organizatoric de excepție era supranumit Napoleonul petrolului, fiind foarte apreciat pentru seriozitatea și meritele sale. Iată că atât familia Bunescu cât și Traian Nițescu, colegii și prietenii lui erau demult plecați pe drumul pribegiei când Nicolae Stoicoiu ajunge la nea Mitică, în Long Beach, California. Pe doctorul Traian Stoicoiu îl cunoscuse Mitică Sinu la Cluj, unde era și asistent universitar. Părăsise România cu mulți ani în urmă. Trecuse granița ajutat de un fotbalist de
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
luptai cu unchiu' Ares, iar acuma, cald ca bruma, între cei pitici, eu mare-s. Peste timpii ce se scurg, pun metafore la plug, mă nechează-al meu amurg, dar nu pot să rinofug. Gândul vrea să se desfete-n pribegia lui spre mâine, niciun plânge nu mă prieten, niciun latră nu mă câine. Și, de-aceea, fac demersuri, la-ndemână a vă pune prima mea aversiune a acestor universuri. Referință Bibliografică: CITEȘTE ȘI FĂ CE VREI / Janet Nică : Confluențe Literare
CITEŞTE ŞI FĂ CE VREI de JANET NICĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357209_a_358538]
-
lumea de la un capăt la altul și a cunoscut o mulțime de oameni, de toate felurile, dar când vine vorba de sebeșeni, ușor poți să-i citești pe față bucuria. A plecat de-acasă în toamna lui 1948, apucând calea pribegiei, dar toate amintirile din vremurile acelea sunt așezate, cuminți, în zecile de caiete scrise de mâna lui sau spuse prin viu grai, ori de câte ori are ocazia s-o facă. Satul de ieri, în amintiri de azi Despre Sebeșul de Sus am
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Îți dau să bei lacrima viței de vie, și hrană-ți dau ospățul sufletesc! În casa inimii te-nchid pe vecie, sufletul să-ți duc în Rai Dumnezeiesc! Coroană-ți fac din gândurile mele, pe frunte să o porți, prin pribegie! Când îmi voi duce destinul între stele, cu dorul și iubirea-n poezie. E vremea când Soare se vede cu Lună, în echilibru dintre zi și noapte. Când destine se leagă într-o cunună, iar flux și reflux din matcă
ÎN ECHINOCȚIU DE PRIMĂVARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357805_a_359134]
-
cuminte Să îți ung cu miere simțurile toate, Ochii-ți săruta-voi, să mă țină minte, Nedormiți mă cheme, rugători în noapte”. Frumos! Eminescienele, melancolicele peregrinări printre stele ale lui Mircea, înmuiate în cleștarul dulce al visului, ne însoțesc pământeana pribegie: „Burniță noaptea peste sat,/ Rumegă boii luceferi,/ Doru-i pe uliți plecat,/ Somnu-i de miere-n cei teferi// Trece prin somnu-mi un car,/ Boii au ciucuri în coarne,/ Scârțâie drumul amar/ Vrând înapoi să-l întoarne.// Grele poveri de iubiri/ Puse
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
III-a “Să nimicească pe bastarnii sălbatici! “ FECIOARA IV “Să alunge pe Tribalii zănatici! “ FECIOARA V “Stăpânire Sarmaților nomazi! “ 11 FECIOARA VI “Jefuitorii, morții să-i dea pe parți! “ FECIOARA VII “Să nu-și găsească adăpost Roxalanii! “ FECIOARA VIII “ De pribegie să aibă parte Marcomanii!“ ZADA “Mândrii, de mândrie să piară Romanii, Bogații fără număr, orgia să-i înghită, Împărăția mare să cadă lovită”. (Fiecare pe rând își așează urniciorul umplut, unul lângă altul.). LICINIUS (Îndreptându-se spre Dochia. De este
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
căutării unor asemenea forme corporatiste sau a altor forme care să ancoreze satul românesc la realitățile economice actuale. Speranța că lumea satului se va mișca, că va supraviețui într-o lume globalizată o reprezinta fiii satului ce se reintorc din pribegie cu noi cunoștințe, mentalitate modernă, spirit întreprinzator și care, în final, nu au altă soluție de supraviețuire decât de a produce și vinde în condiții de concurență. Reînființarea Băncilor agricole de credit ce ar prelua economiile foștilor emigranți, ai fiilor
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]