29,552 matches
-
poartă se afla o grilă din bare groase de oțel care trebuia la rândul ei descuiată. în sfârșit, intram într-o încăpere înaltă și ovală, văruită în alb, fără mobile, tristă. Am petrecut destule ore în tezaur. Când, în ultima primăvară a războiului, bombardamentele au devenit mai dese și mai intense, ne adăposteam în tezaur. între pereții groși, în subteran, exploziile se auzeau înfundat iar salvele artileriei antiaeriene țăcăneau ca o pușcă-jucărie. Ca și cum totul s-ar fi petrecut undeva, la mare
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
realității (excelent este în acest sens pamfletul Don-Juanii politici sau de ce mi-a fost respins articolul de revista Play-Boy), mult mai discutabile sunt pozițiile sale naționaliste și antiglobaliste. E drept, considerațiile Angelei Marinescu în privința chestiunii naționale au fost scrise în primăvara anului 1990, sub impresia tragicelor confruntări de la Tîrgu Mureș. Emoțional, poziția ei este într-un fel de înțeles date fiind originile ei ardelene și faptul că o bună parte a familiei sale este stabilită chiar la Tîrgu Mureș. În politică
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
ceilalți renascentiști, și asta datorită obsesiei ce o avea față de genul frumos. Nici o epocă din lume, de la epoca de piatră, până în secolul ce abia trecu și cel în care intrarăm, nu a înfățișat femeia mai idealist ca el, începând cu Primăvara și până la Nașterea lui Venus, - aceeași și aceeași paradisiacă fizionomie - intercalând între ele, cohorta de madone, cum se exprima un cronicar plastic străin. Coincidența - care e, cert, une dame parisienne - a făcut ca, în aceeași perioadă, o dată cu expoziția seriei nemuritoare
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
firește numai unei regretabile lipse de supraveghere din partea administrației ospiciului unde și criminalul și victima se găseau la un loc. Text apărut În Universul, București, 28 iunie 1926,p.3. Reluat În Cuvântul Ardealului, Cluj, 1 iulie 1926, și În Primăvară, Sânnicolau Mare, 4 iulie 1926. Note 1. Face parte dintre „textele infern” privitoare la Eminescu. Nu a fost reluat de nici unul dintre biografii cunoscuți ai poetului (G. Călinescu, George Munteanu, D. Murărașu, Petru Vintilă etc.; vom pune față În fața toate
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
mai, 1924) nu era nici ea departe. Oricum, poziția tânărului autor român se arăta cutezătoare în acel moment și anticipa atitudini exprimate mai apoi de Ion Barbu. La “Integral”, “revista de sinteză modernă” care a urmat imediat după “Punct”, în primăvara lui 1925, Voronca nu gândea altfel: căuta, bunăoară în articolul Cicatrizări. Poezia nouă, corespondențe similare cu arta constructivistă, aproximând o “atitudine” apropiată, “răsfrântă în poezie”, ce presupunea “îndepărtarea oricărui subiectivism, integrarea portretului, naturei moarte, nu ca expresie de suflet, ci
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
modernității poetice, mizând totul pe “ordinea esență constructivă, clasică, integrală” - cum o făcea în articolul De la suprarealism la integralism (în nr. 1 al revistei) și proclama drept ultim strigăt al ceasului actual formula “sintetismului”. Doar peste trei ani, adică în primăvara lui 1928, când ieșea de sub tipar revista “unu” a lui Sașa Pană, autorul unor proze poetice sub ale căror arabescuri imagistice se ghicea ușor un program de creație, urma să-și destindă tiparele “inginerești” ale viziunii, pentru a întâmpina cu
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
de o vervă „realistă”. Actantul liric se dorlotează în postura a ceea ce n-a fost să fie, bonom într-o autodenigrae integrată universului său moral-plastic, voit derizoriu. Prin pedalarea pe aparențele minimalizatoare, ține a se recomanda ca o antivedetă: „Această primăvară mă găsește/ împovărat de glorie și preocupat de gîndul/ că trebuie să-mi schimb roata de la bicicletă/ mă simt atît de bine sînt înconjurat/ de stima factorului poștal și de dragostea unei cititoare/ pe care am întîlnit-o la magazinul sătesc
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
creadă că merită osteneala, fie și pentru prestigiul obținut prin reprezentarea regelui Franței. Chestia asta se cheamă „prestigiu instituțional”, așa cred. O să fac cercetări, Pépin. Nu ne rămîne decît să sperăm. - Eu o s-o fac în mod sigur, spuse regele. Primăvara la Paris era prin tradiție frumoasă. Producerea tuturor accesoriilor regale și a atîtor obiecte specifice francezilor a determinat introducerea schimburilor de noapte în fabrici. Apropiata eră a sentimentelor pozitive și a siguranței justifica scăderea salariilor. Așa cum era de așteptat, Madame
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
gândeam la acele produse cosmetice, la cât de frumos aveam să miros, la ce ten odihnit urma să am. Probabil că-i voi plăcea și mai mult lui Honoré. Pe Honoré îl întâlnisem în dimineața în care, pentru a cincea primăvară consecutiv, vrusesem să scot din dulap vechiul meu costum de baie. Atunci, în momentul în care l-am încercat, mi-am dat seama că șoldurile mele se făcuseră tari și rozalii, musculoase și rotunde în același timp. Mâncatul îmi făcea
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
amintirile naratorului se amestecă cu istoriile unui misterios povestaș, depozitar al amintirilor unui trib pierdut în jungla peruviană. Autoarea Transcrierilor infidele și personajele sale sînt, cu toții, povestași. Cartea-muzeu N-am cunoscut pe autorul cărții despre care vă vorbesc acum în primăvara acestui an. E - nu știu ce cuvînt să folosesc - directorul/patronul unui muzeu cu totul neobișnuit. Neculai Popa locuiește la Tîrpești, un sat din apropierea orașului Tîrgu Neamț. Muzeul e amenajat într-o casă țărănească și cuprinde tot soiul de obiecte: mobila unui
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
domnișoarelor, doamnelor și domnilor, a nins! Chiar așa, a căzut zăpadă! Adică în acest loc care de milioane de ani nu cunoaște decît veri toride, vipii incontinente, doar din cînd în cînd fracturate subtil de cîte un zvîcnet senzual de primăvară matură ori de către un spasm suav de toamnă tînără, a năvălit dintr-o dată, de undeva de sus, din niște ceruri care din albastrul cel mai pur au devenit deodată alburii, niște fuioare imaculate și înfricoșătoare, ceva care seamănă cu precipitatul
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
rămâne speranța că nu-și vor pierde suflul înainte de a începe cursa propriu-zisă. La rândul său, PUR-ul știe că nu va mai prinde a doua conjunctură pe care s-o speculeze la modul la care a făcut-o în primăvara și toamna lui 2004. Stigmatul trădării, pe care Dan Voiculescu nici măcar nu mai face eforturi să-l ascundă, nu le mai lasă pur-iștilor decât o opțiune: PRM. Nici pesedeii, și cu atât mai puțin Alianța, nu vor mai dori
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
trece, când mă uit la tine. Mâna ți-o sărut și plec apoi, Când trec pragul sete ma-npresoara. Lasă poarta-n laturi dorul meu Poate pui În cană, ochii mâine seară! DE-A ȚINE VREMEA Mă costa-acum mai mult o primăvară, si vara-mi cere-n plus câte ceva; e toamna-n tot ce ma-nconjoara. M-astept la iarnă, vânturi bat ades, de-ar ține vremea, de ar mai ține vremea mai am atâtea fructe de cules! ȘTII TU? E-atât
Poezii. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
seculare/ Delta biblicelor sânte, profețiilor amare/ Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nțeles". Din Bolintineanu se citează fragmente din elegia O fată tânără pe patul morții, care-l va influența pe Eminescu nu numai în Mortua est (Abia-n primăvara dorințelor mele, plăpândă ca roua abia am ajuns/ Atuncea când cântă prin flori filomele, și-o crudă durere atunci m-a pătruns), ci și în reconstituirea debutului literar al autorului Legendelor istorice, prezentat în Epigonii prin elementele acestei poezii: "Pe-
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
pătruns), ci și în reconstituirea debutului literar al autorului Legendelor istorice, prezentat în Epigonii prin elementele acestei poezii: "Pe-un pat alb, ca un lințoliu zace lebăda murindă/ Zace palidă vergină cu lungi gene, voce blândă -/ Viața-i fu o primăvară, moartea - o părere de rău". Tot astfel cele trei versuri din strofa a V-a a Epigonilor în care este prezentat Gr. Alexandrescu ("Și ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii/ Palid stinge - Alexandrescu sânta candel' a sperării
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
de i-au rămas blăstăm păn-acmu" (cap XXI), că Grigori-vodă "au rădicat țigănăritul și morăritul și prisăcăritul și cîrcimăritul" (cap. XXII), iar Costandin-vodă "di toamnă au scos văcărit și vădrărit tot odată, și di iarnă civerturi și hîrtii, iar di primăvară pogonărit și coniți" (cap. XXIII). Asupra imaginației actuale, termenii ieșiți din uz acționează trezind asociații concrete și chiar comice: merită redescoperite cuvinte ca gărdurărit (taxe legate de viticultură, sancționînd lipsa gardurilor sau alte nereguli), ghindărit (taxă pentru dreptul de a
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
în sîrme și antene, unii peste alții, profesori și studenți, ascultam Europa Liberă. Ne rugam și plecam mai departe. Colindele noastre ne uneau, ne întăreau, ne făceau să ne simțim liberi. LIBERI! Cîntam și în scări de blocuri - în Cartierul Primăverii, în bloculețele mici dinspre Televiziune, nu a ieșit nimeni; luminile se stingeau și se auzeau cheile cum se răsucesc, sec, în broască - printre blocurile din Drumul Taberei, la ora două noaptea - era deja 21 decembrie - zburau pachete de țigări, BT
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
de vraja lui morbidă. Alături de străinii care încă se mai împăunau cu bogăția lor, populația rusă, alcătuită din muncitori, docheri, mici negustori, slujbași famelici, trăia ca vai de ea de pe o zi pe alta. Străzile nepavate se transformau toamna și primăvara în rîuri de noroi unde trecătorii se afundau pînă la glezne. Vara în schimb, drumul dispărea sub o încîlceală de buruieni. Luminate erau doar cele două artere principale. De aceea, locuitorii umblau noaptea cu cîte un felinar în mînă. Din
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
tînără și iarăși bătrînă, și iar pe vapor, și iar în tren, și iar stînd shiva. Făcea toate astea foarte simplu. Foarte simplu. Citînd, pe un scaun, la o masă pe care avea textul. Am văzut în acea zi de primăvară, într-o liniște absolută, în matele unui București aiuritor o mare actriță, cu un potențial uriaș, cu o minuție și cu o precizie în interpretare care m-au îmbogățit. Spectacolul Roșe care este acum în repertoriul Teatrului Act și pe
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
dulap este rodul transcrierii discuțiilor dintre Vladimir Tismăneanu și Mircea Mihăieș, desfășurate la Washington între 15 și 25 martie 2004. Acestora li s-a adaugă o scurtă conversație efectuată trei luni mai tîrziu, dedicată analizei rezultatelor de la alegerile locale din primăvara acestui an. Principalul scop al discuției pare a fi analiza mutațiilor care au avut loc în politica românească a ultimilor patru ani, dar spiritul digresiv al lui Vladimir Tismăneanu face ca, spre beneficiul cititorului, în final să se ajungă la
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
în momentele de criză parlamentarii PRM nu au votat împotriva PSD - cu toate denumirile sale anterioare -, lămuritoare în acest sens, dacă mai era nevoie, fiind și poziția adoptată de Vadim și ciracii săi la constituirea consiliilor locale de după alegerile din primăvara acestui an) și, mai rar, după interesele sale de moment. Mă tem că individul nu este nici nebun (cum cred mulți), nici exaltat. Pur și simplu are un rol în piesă pe care îl interpretează cu toată măiestria de care
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
GRIGORE VIERU a sădit fiori. pe nemărginire canta crăișorii și pe bolta lumii s-a mai stins o stea; triști și negri, Doamne, ne șunt astăzi norii, azi îmi plange muză și inima mea. MI-AI FURAT... Mi-ai furat PRIMĂVARĂ oftatul, Ai cioplit din el verde altar Iubiri să botezi sub clopotu-i Cu-aghiazma de suflet hoinar. Mi-ai furat VARĂ ochii de tihna, Si i-ai dat rătăciților nori Din plîns de umbra și vina Să-mi creasca-n tîmple
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
lui ar fi staliniștii. Stau și mă crucesc. Tocmai cancelarul de bronz care a patronat arestarea din 1948 și omorul din 1954 vine să facă mea culpa și să-l proclame erou și martir al proletariatului? Stalin a murit în primăvara anului 1953. Pătrășcanu a fost asasinat cu un an mai tîrziu, în primăvara anului 1954, de către actuala echipă de guvernare. Ei n-au fost staliniști? Ipocrizia este demnă de Tartuffe". Viclenia: "Horia Lovinescu a scris o nuvelă unde pictează menajul
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
a patronat arestarea din 1948 și omorul din 1954 vine să facă mea culpa și să-l proclame erou și martir al proletariatului? Stalin a murit în primăvara anului 1953. Pătrășcanu a fost asasinat cu un an mai tîrziu, în primăvara anului 1954, de către actuala echipă de guvernare. Ei n-au fost staliniști? Ipocrizia este demnă de Tartuffe". Viclenia: "Horia Lovinescu a scris o nuvelă unde pictează menajul prim al lui Petru Dumitriu cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl, o vampă-hoașcă cu
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
tarlale, șeful Executivului fiind însoțit de domnul Ilie Sârbu " ministru sobru care, ca și în alți ani, a dat zvon spre țară că vom avea hambarele pline, zicere pe care cârcotașul de Haralampy a comentat-o repede: -Înseamnă că la primăvara viitoare vom importa grâu. Ăsta e el: nu lasă omul să se bucure de nimic... În orice caz, partea aceasta de vizită m-a umplut și mai mult de emoție, de această dată învârstată cu amintiri: în timpul unor astfel de
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]