388 matches
-
sau măcar a reduce pe cât posibil orice tendință de a crea o clientelă. Faptul că și acum, la aproape un an de când am demisionat din conducerea ICR, diverși pitecantropi continuă să ne acuze că ne-am comportat abuziv ține de primitivismul imposibil de eradicat din societatea noastră. Iar faptul că artiștii - miile de artiști - care au participat la programele ICR și care știu perfect cum au stat lucrurile tac, e iarăși sugestiv: când ești laș din născare, faptul că ai talent
Cum se traduce o carte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3526_a_4851]
-
de bogate exemplificări. Pagina cea mai reușită din prima secțiune este una polemică: Un nou filoromân, în care prezintă cartea Țărani (Parasztok) a unui obscur prozator maghiar, Lengyel Sandor; scriere defăimătoare și ireverențioasa la adresa românilor din Munții Apuseni, prezentați în primitivismul unor porniri instinctuale: După mostrele citate îmi va da dreptate orișice om nepreocupat că ar fi zadarnic a-și încerca clasarea d-lui Lengyel Sandor în vreo direcție literară. Direcția lui este ocara, școala lui neadevărul. Asemenea dreptate îmi va
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
adîncește și mai mult prin drenajul memoriei orientale și prin contaminarea vizibilă cu hieratica bizantină. Din punerea simultană în criză a celor două modele culturale și filosofice, se nasc atît statica și masivitatea formelor, asimilabile unui romanic tardiv și unui primitivism bizar, cît și tentația întoarcerii la preluarea decorativă, în plan, a unor elemente de drapaj bizantin, așa cum încercaseră, cu mulți ani în urmă, Ivan Mestrovici și Dimitrie Paciurea (în Madona Stolojan). Dar dacă Mestrovici și Paciurea făceau doar un experiment
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
altfel că semăn cu el). La Tântava toți vorbeau în graiul muntenesc pur, care pare agramat și brut pentru că nu seamănă cu limba literară. Dezacordul dintre subiect și predicat, cuvintele deformate regional («Mă doare picerele, maică», zicea câte o bătrână), primitivismul vocabulelor «dă» și «pă», dar mai ales diferențele de accent, repezeala discursului, naivitatea «mexicană» a inflexiunilor mă uimeau și mă încântau când eram copil. Unde unii ar fi văzut caricatură, eu vedeam expresivitate și forță. Nimic nu-mi plăcea mai
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
Într-o postare pe blog intitulată " Despre procuratura și rolul ei", Iliescu se întreabă despre "specimenele venite parcă din grote primitive". Nu credeam că, după Revoluția din Decembrie 1989, îmi va fi dat să asist la asemenea manifestări de un primitivism feroce - procurori care dau navală peste oameni în case, în mediul rural, pentru a-i chestiona dacă au fost la vot pentru Referendum. În ce lume trăim ?!!! De unde au răsărit asemenea specimene, venite parcă din grote primitive ? Dar, mai ales
Ion Iliescu: De unde au răsărit asemenea specimene? () [Corola-journal/Journalistic/42872_a_44197]
-
e.g. rachetele trebuie să aibă vârful ascuțit pentru a crea teroare și nu unul relativ aplatizat. Implicit, există aici o critică mai severă decât aceea pe care o adresezi autoritarismului, caracterului discreționar al liderilor absoluți, și anume vecinătatea cu prostia, primitivismul și imaturitatea a comportamentului de tip dictatorial. Pe tot parcursul aventurilor lui Aladeen în America, infantilismul său este pus în evidență. Când Aladeen vrea este obișnuit să ia, nu să ceară, așa cum este obișnuit să își exprime deschis rasismul într-
Aventurile lui Aladeen în America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4458_a_5783]
-
stat multă vreme pe gânduri dacă să introduc sau nu în ediție un articol polemic la adresa liricii lui Ion Caraion, în momentul respectiv redactor la Scânteia tineretului. Cultul lui Nichita, vălurind până la grădinițele de copii, a marcat, odată mai mult, primitivismul cultural al unei societăți însetată de celebrități, pe cât de vulnerată în eul profund că nici un român n-a luat până acum premiul Nobel. Cum însă se pare că, de la o vreme, fotbalul românesc se împuternicește, existând posibilități ca echipe de-
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
în frunte Ion Pillat, poet plin de vechi amintiri boierești, un cântăreț subtil penetrant al trecutului aristocratic. Adrian Maniu creează într-un format poetic primitiv, rafinat. Are în el ceva din frumusețea vechilor icoane românești. Și ceva din naivitatea lor. Primitivismul acesta vine nu o dată dintr-o inspirație populară, plină de-o prospețime extremă. În acest loc trebuie amintit și Ion Vinea, al cărui elev, Tristan Tzara este creatorul român al dadaismului Și, la sfârșit, Ion Barbu, un talent unic, geometric
Lucian Blaga despre lirica interbelică românească by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/6172_a_7497]
-
noi ne-am apărat contra comunismului, nu invers. Să nu acuzăm comunismul de minciună și de impostură. Noi am fost cei care am mințit comunismul" (D.U.). Pe deasupra, suntem intelectualmente niște troglodiți, căci politologia de azi "a regresat spre un primitivism nebănuit vreodată, aproape medieval". Cum așa? "Toate textele pe care le putem citi sau auzi despre nazism, antisemitism, fundamentalism islamic ori terorism sunt turnate în tiparul naratologic medieval al luptei dintre bine și rău - mai bine zis al luptei dintre
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
portretului Olandezului când acesta intră în casă ca întrupare a imaginii din cadru, renunțarea la apoteoza finală etc. În ceea ce privește corurile marinarilor ele au demonstrat că se poate cânta cu energie și în "caracter folcloric" fără a reduce expresia la un primitivism zgomotos. Și pentru că marea este atotstăpânitoare peste destinele eroilor, muzica o evocă permanent în sonorități năvalnice realizate măiestrit de minunatul organism sonor care este Orchestra Operei din Viena. La pupitru, cu vână wagneriană, foarte apreciatul dirijor Peter Schneider.
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
raporturi diferite între ele, tensiuni, grade ale conflictului, ură, violență, iubire, durere, revoltă, patimă. Felul în care sînt emise, "interpretate" aceste sunete, rostogolite de protagoniști, de Cor, sunete ale unei visceralități profunde, elementare, un amestec bizar cu un soi de primitivism la limita animalității creează un efect extraordinar. La limita raționalului cu iraționalul, al vinovăției cu nevinovăția. Se crează o energie specială, care se plimbă dintr-un cerc în altul, care ajunge la noi și se întoarce, înmulțită, înapoi, la actori
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
la tot pasul, uneori fiind folosite nume reale - Caramitru, Dinescu, în episodul electrizant al zilei de 22 („Am învins! Suntem liberi!”) -, alteori, invenții onomastice care de care mai mordante, măști pentru oameni lejer recognoscibili, ori prin natura afacerilor, ori prin primitivismului lingvistic, ori, la fel de bine, prin bizantinismul caracterial: Ionuț Săracu, Scumpu Eduard Nicușor, Clipa Gigi, Riscu Mirel, Mortu Aurel, Oscar Priceputu, Titi Vatră, Nae Lefterache, David Uluitu. E o galerie, s-o recunoaștem, ușor retenibilă, special forjată pentru a susține și
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
mortale ale politicii: nesocotința și nesăbuința. Ar trebui să ne reamintim aceste lucruri astăzi, când prea multe semne arată că destui intelectuali români tineri - ghidați sau nu de bătrânii securiști - dau tot mai intens ocol intoleranței xenofobe, antisemitismului, barbariei și primitivismului.
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
se pierde prin indiferen- ță și complicitate. Dincolo de nuanțări și problematizări, există o certitudine în filmul lui Smarzowski, Armata Roșie aduce cu sine o formă de barbarie nemaiîntâlnită, o cruzime împinsă spre absurd, un dispreț care își are rădăcinile în primitivism. Această barbarie este egal ostilă acestor minorități nefericite, cât și polonezilor și, în general, oricărei forme de civilizație. Eforturile lui Tadeusz de a păstra viața în această femeie deja pierdută reprezintă un gest de refuz suprem al acestei barbarii, este
Trandafirii sălbatici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4123_a_5448]
-
aici pe două direcții esențiale, în principiu autonome, dar, în fapt, inseparabile: în materie de “voce” publică și “ecou” textual. Din nefericire, alăturarea lor tinde, încă o dată, să descurajeze orice inițiativă taxonomică și orice diagnostic critic tranșant. Combinația permanentă de primitivism (al exprimării individuale -specifice “vocii” publice) și rafinament (al efectului de rezonanță -specific, pentru a cita sintagma întrebuințată de Mircea Nedelciu, “ecoului controlat” al textului) relativizează deopotrivă teoria neutralității “înregistrării” (directe, “autentice”, neprelucrate) și pe cea a intervenționismului auctorial (prin
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
au deranjat cel mai tare în cartea lui Patapievici e faptul că vorbește despre Dumnezeu. Pentru mine este stupefiant. Pare subînțeles, pentru o anumită categorie de intelectuali, că a vorbi astăzi despre Dumnezeu e o formă de subdezvoltare mentală, de primitivism... Aceeași reținere era și în comunism, cine vorbea de Dumnezeu era periculos, "mistic" etc. E foarte curioasă această întîlnire neașteptată între ateismul militant de dinainte de 1989 și ateismul luminat care se practică azi. Firește, fiecare e liber, mai mult, aș
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
ai secolului trecut, parcurgeau treptele afirmării profesionale în viața muzicală a Germaniei, în anii teribili ai ascensiunii nazismului. Nu toți erau evrei. Cu toții, însă, afișau un crez, o personalitate puternică, o conștiință ce refuza compromisul. Nu puteau fi încălecați de primitivismul agresiv al național-socialismului care încerca să supună întreaga Europă. Norbert von Hannenheim și Viktor Ullmann s-au născut în ultimii ani ai secolului al XIX-lea; amândoi au fost elevii lui Arnold Schönberg, părintele avangardei secolului XX, părintele atonalismului și
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
contrariați și cu atât mai puțin îngrețoșați când, indiferent de subiectul discuției, totul este mânjit de mâzga unor vocabule asamblate porcos, parcă anume pentru a sublinia că viața este o hazna și că nimic nu se ridică peste nivelul dejecției. Primitivism. Murdărie. Abjecție. Asta se vede în oglinda limbajului celor mari și tari când sunt ei între ei, nu la televiziune. Clasa noastră de sus? Înseamnă că, vorba mayașilor, ar trebui să existe și una mai jos. Exclus. Scuze. Subiectul era
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
sesizabil pe care, de fapt, îl include: prezența iluzorie a obiectului". O egală finețe investise Radu Bogdan și în interpretarea operei lui Ion Țuculescu: ,Arta lui corespunde unei sensibilități rurale, fără ca pentru aceasta să se poată vorbi efectiv de un primitivism, ci de o autenticitate creatoare, indisolubil legată de o anumită realitate specific românească". Mult mai târziu se va dovedi că nu era vorba în astfel de cronici doar de rafinament, ci și de capacitate profetică: Radu Bogdan întrezărea în Ion
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
a câinilor, prin sterilizare. „Intenția de reimplementare a campaniilor de ucidere a câinilor comunitari a produs cutremure internaționale”, susțin reprezetanții Federației Naționale pentru Protecția Animalelor (FNPA). „Deja oripilata de imaginile crude, sângeroase, decupate parcă dintr-o lume a terorii, spaimei, primitivismului, de sute de ani apuse, societatea internațională ia atitudine prin mijloace care ne împing și mai jos pe scală civilizației: boicotarea a ceea ce reprezintă România, cu bune și cu rele. Frunză inventată pentru a promova România a ajuns sigla, motto
Proteste în afara României împotriva eutanasierii câinilor - GALERIE FOTO, VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/26565_a_27890]
-
din Europa de est ori aranjate pe lucitoare parchete scrupulos frecate de slujnice din fundul Indiei. Pentru că, trebuie să știți, Monseniore, oamenii învățați iubesc tot ce-i primitiv. Cu cât e mai erudit omul cultivat, cu atât mai primar dorește să fie primitivismul pe care-l afecționează. Fiecare vizită la erudiți îmi dădea coșmaruri, mă făcea să fiu urmărită până și în somn de statui și măști. Așa încât atunci când am perceput tot mai amenințătoarea primejdie pe care o reprezentau pentru psihicul meu savanții
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
Wang, dragoste care se afirmă în fiecare gest, astfel că din spectator, publicul devine participant la sacrificiul păgân și brutal. A fost mai mult decât inspirată abordarea în același program acestor două lucrări, una în care arhaicul se confundă cu primitivismul, în care ritualul mișcă masele, fenomen redat într-o formă estetică de geniul Stravinski, în timp ce în lucrarea românească, același element arhaic devine sursă a interiorizării și căutării de sine, rafinând ființa umană în căutarea adevăratei sale esențe, cea
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
ibidem). Omul n-ar fi decît o eternă victimă a unei pedepse fără cauză, manifestată din vremuri aorgice, o pedeapsă primitivă, sălbatică, a cărei consecință este căderea ființei, prin suferința ce-o îndură, într-o stare, la rîndul său, de primitivism și sălbăticie. Ca în Beckett, solitudinea nu e concentrare, distilare, luciditate progresivă, ci degradare: "Singurătatea scufundătorului; negoțul lui primejdios cu duhurile adîncului;/ Carnea cuvintelor sale dezghiocate pe țărm, sub necruțătoarea amiază/ Palpită spasmodic, neînțeleasă agonie a unor monștri nebotezați de
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
și doctrinară, chiar dacă doctrinei îi lipsește un suport edeologic explicit, a formelor sale cu o dinamică atît de spectaculoasă. Identificată rudimentar într-un soi de ruralitate sever circumscrisă etnic sau, convențional și suficient, într-un general interes al vremii pentru primitivismul exotic, în special african, și pentru sintezele ferme ale acestuia, consecința directă a unei priviri eliptice și a unei existențe abreviate, originile viziunii brâncușiene au fost împinse excesiv către particular și anecdotic, neglijîndu-se inexplicabil resorturile mari ale acesteia și presiunile
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
noi. Nu. Eminescu greșește. Și lumea e așa cum sîntem noi. Oricum, ideile morale, gîndurile bune, sentimentele generoase ne schimbă. Și noi putem schimba lumea. Fiecare poem din această carte se vrea o picătură a binelui, o încercare de a diminua primitivismul, prostia și inerția care ne înlănțuie". Cu alte cuvinte e un soi de deturnare a absurdului de la propria-i identificare, dincolo de care nu mai e nimic (absurdul se absoarbe pe sine), silindu-l să facă drumul înapoi spre rațiune și
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]