9,456 matches
-
pe răniți. Atrase de mîncărurile românești din pachetele sosite din țară, spălătoresele au amenințat că fac grevă dacă nu primesc și ele mîncare. Deși conștientă că plecarea lor ar paraliza activitatea unei case în care se aflau copii și răniți, prințesa a refuzat să cedeze, pentru că mîncarea le aparținea soldaților, deci nu se putea atinge de ea. În noaptea aceea rufele au fost spălate de domnită și de propriii ei copii, ajutați de cîțiva alți servitori și de guvernanță. Dar nu
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
cedeze, pentru că mîncarea le aparținea soldaților, deci nu se putea atinge de ea. În noaptea aceea rufele au fost spălate de domnită și de propriii ei copii, ajutați de cîțiva alți servitori și de guvernanță. Dar nu faptul că o prințesă și copiii ei au rezistat, muncind ei înșiși, unei greve a spălătoreselor, m-a impresionat, ci felul în care s-a purtat Domnită Ileana. A doua zi, spălătoresele au revenit, spăsite, la castel, oferindu-se să își reia lucrul, adică
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
-se să își reia lucrul, adică să spele rufele rămase. Li s-a spus, pe un ton perfect calm, cîtuși de puțin malițios sau răutăcios triumfator, că nu mai este nevoie, iar la spaimă lor că vor fi definitiv concediate, prințesa le-a mulțumit pentru ajutor, amintindu-le că le așteaptă a doua zi să revină la slujbă. Mai mult decît atît, profitînd de apropierea Crăciunului, le-a oferit grevistelor alimentele pe care le ceruseră, dar de data asta din generozitate
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
le așteaptă a doua zi să revină la slujbă. Mai mult decît atît, profitînd de apropierea Crăciunului, le-a oferit grevistelor alimentele pe care le ceruseră, dar de data asta din generozitate, nu ca răspuns la amenințări. Politețea fermă a prințesei, decizia ei de neclintit de a nu ceda, cu toate că era speriată de urmări, dar mai ales capacitatea de a nu se revoltă împotriva femeilor flămînde, ci dimpotrivă, de a le înțelege și de a le ajuta, definesc o ținută princiara
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
de a le ajuta, definesc o ținută princiara a Domniței Ileana, care depășește, probabil, orice fel de titlu. La plecarea de la Bran, imediat înainte de marea plecare, cea din țară, într-o iarnă sinistra și prevestitoare parcă de grele nenorociri, automobilul prințesei s-a împotmolit în zăpadă. Că răsplată pentru sătenii sosiți să o ajute, Domnită Ileana a vrut să le ofere bani. Oamenii au refuzat-o, cerîndu-i în schimb altceva: să se roage împreună cu ei pentru țară și Rege, pentru că ea
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
pe care nu le mai deslușesc. Scriere cuneiforma pe tablete de lut. Ceva comestibil. Ca niște tablete de șocolata. Descoperitor al scrierii Șir H. C. Rawlinson (1810-1890). Nume egiptean din Cartea morților - British Museum 7 febr. 1979 Nesitanegtashru, - nume de prințesa. Greutatea de piatră în formă de rață (Brâncusi) de la cele mai mari de 25 de kg. pînă la 100 gr. sau 50 de gr., identice toate că forma. Repetitive că o viziune de coșmar geometric asirobabilonian. 8 febr. 1979. Moartea
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
accentueze starea de angoasă pe care scriitorul o trăiește chiar atunci cînd încearcă să se familiarizeze cu mediul social și politic din care face parte. Aparent trecută sub tăcere, politica este o preocupare esențială pentru acest ins solitar a cărui prințesă deghizată în crocodil declanșează un puternic sentiment de conflict în sufletul privitorilor, deopotrivă ghicitori de semne. Dacă moartea se află la capătul experienței erotice înseamnă că toată groaza care-l cuprinde pe autor îl implică în același timp într-o
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
Constantin Țoiu Unul din secretele sale, prințesa i le dezvăluie treptat lui d'Arthez, ăn timp ce ea joacă rolul femeii inocențe, victima și sclava. Maică-sa, după ce a trăit cu ducele de Maufrigneuse, i-o dă pe fiică-sa anca abea la ănceputurile adolescenței, fostului ei
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
atat de patetica, - an ciuda depravării, - ăncăt scriitorul creat de Balzac, Daniel d'Arthez, cade definitiv an mrejele ei ănselătoare, de o feminitate diabolica. an convorbirea lor amoroasă, există o pagină an care Balzac - tot timpul pe fază, demascând prefăcătoriile prințesei prin fel de fel de observații lucide autoriale ce retează, pentru cititor, avântul cuceritor al mincinoasei - o pune pe imprevizibilă să eroina să aducă un elogiu feminității și rolului pe care al are femeia adevărată an societate - femeie privită că
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
retează, pentru cititor, avântul cuceritor al mincinoasei - o pune pe imprevizibilă să eroina să aducă un elogiu feminității și rolului pe care al are femeia adevărată an societate - femeie privită că o forță a naturii. Citam: "- Am auzit adesea - vorbește prințesa - niște specii jalnice de femei regretând că șanț femei și vrând să fie bărbați; totdeauna le-am privit cu milă... Dacă aș avea de ales, aș prefera să fiu din nou femeie. Ce plăcere e să realizezi triumfurile tale anume
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
an totul, Daniel d'Arthez, creat de Balzac, si an care printr-un fel de bovarism avânt la lettre, după cum am spus rândul trecut, autorul Comediei umane vrea să se oglindească, - Balzac ănsusi pare fermecat de propria lui invențiune, perversa prințesa, ăncăt are la un moment dat o observație an text ce merita să fie subliniată. El zice, deodată, cucerit parcă de adorabila mincinoasă rivalizând cu puterile ficționale ale unui prozator: Dacă ne este permis să riscăm o opinie personală - scrie
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
dat o observație an text ce merita să fie subliniată. El zice, deodată, cucerit parcă de adorabila mincinoasă rivalizând cu puterile ficționale ale unui prozator: Dacă ne este permis să riscăm o opinie personală - scrie an toiul comediei jucată de prințesa - să mărturisim că ar fi un deliciu pentru noi să fim ănselati astfel timp ăndelungat." Mărturisire aducând de fapt și un elogiu potrivirii - an spiritul unui autor de geniu - ăntre ănselătoria reală, practicată cu mult duh și minciuna, ficțiunea scriitoriceasca
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
un deliciu pentru noi să fim ănselati astfel timp ăndelungat." Mărturisire aducând de fapt și un elogiu potrivirii - an spiritul unui autor de geniu - ăntre ănselătoria reală, practicată cu mult duh și minciuna, ficțiunea scriitoriceasca. Depravarea ansa nu este totul... Prințesa ănvărte lumea după cum vrea ea. Din atâția amanți ansa,... diplomați, militari, bancheri, nobili fără vreun hâr, ruși aristocrați fără treaba, Europa toată, ce vreți! - exclama ea ăntr-un loc al confesiunii, nu i-a mai rămas să cucerească decât un scriitor
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
talia celui ce-și petrecuse tinerețea an mansarde sărăcăcioase și band apă chioara și scriind pentru Enciclopedie niște articole pentru care nu capătă mai nimic. Și d'Arthez va fi cucerit. ănfrănt, ansa, nu va fi el; ănfrăntă va fi prințesa care, la aproape 40 de ani, ași vede acum viața ămplinită, ăn ciuda minciunilor și ănselătoriilor ei. D'Arthez ai va ănfrunta pe numeroșii invitați ai marchizei d'Espard, mai toți trecuți prin patul prințesei, opunând caracterului lor urât o
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
fi el; ănfrăntă va fi prințesa care, la aproape 40 de ani, ași vede acum viața ămplinită, ăn ciuda minciunilor și ănselătoriilor ei. D'Arthez ai va ănfrunta pe numeroșii invitați ai marchizei d'Espard, mai toți trecuți prin patul prințesei, opunând caracterului lor urât o noblețe a firii pe care prințesa nu a mai ăntălnit-o la nici un bărbat. Balzac poate să fie satisfăcut. Iubirea lui pentru femeile superioare și de vită nobilă a fost ămplinită. Măcar prin literatura. * Memorabil este
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
ani, ași vede acum viața ămplinită, ăn ciuda minciunilor și ănselătoriilor ei. D'Arthez ai va ănfrunta pe numeroșii invitați ai marchizei d'Espard, mai toți trecuți prin patul prințesei, opunând caracterului lor urât o noblețe a firii pe care prințesa nu a mai ăntălnit-o la nici un bărbat. Balzac poate să fie satisfăcut. Iubirea lui pentru femeile superioare și de vită nobilă a fost ămplinită. Măcar prin literatura. * Memorabil este finalul cărții. După ce ia apărarea prințesei atacată cu violența de musafirii
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
noblețe a firii pe care prințesa nu a mai ăntălnit-o la nici un bărbat. Balzac poate să fie satisfăcut. Iubirea lui pentru femeile superioare și de vită nobilă a fost ămplinită. Măcar prin literatura. * Memorabil este finalul cărții. După ce ia apărarea prințesei atacată cu violența de musafirii răutăcioasei marchize d'Espard, d'Arthez este pus astfel să ăncheie scandalul: "- Cea mai mare vină a acestei femeie - (a prințesei, n.n.) este de a pași pe ruinele oamenilor. Ea azvârle ăncolo și ăncoace actele
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
nobilă a fost ămplinită. Măcar prin literatura. * Memorabil este finalul cărții. După ce ia apărarea prințesei atacată cu violența de musafirii răutăcioasei marchize d'Espard, d'Arthez este pus astfel să ăncheie scandalul: "- Cea mai mare vină a acestei femeie - (a prințesei, n.n.) este de a pași pe ruinele oamenilor. Ea azvârle ăncolo și ăncoace actele de proprietate, ași trimite amanții la cămătari, ea devora dotele, ruinează orfanii, dărâma vechile castele, inspirând și chiar și săvârșind crime; dar..." Toată lumea ăncremeneste, pregătită să
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
și ăncoace actele de proprietate, ași trimite amanții la cămătari, ea devora dotele, ruinează orfanii, dărâma vechile castele, inspirând și chiar și săvârșind crime; dar..." Toată lumea ăncremeneste, pregătită să asculte urmărea... "- Dar, - reia d'Arthez - cu o ușurință batjocoritoare, doamna prințesa de Cardignan are asupra bărbaților un avantaj; când ați pui an pericol viața pentru ea, prințesa da fugă să te scape, si nu spune nimănui nimic. De ce nu s-ar găsi pe lumea asta o femeie care să se amuze
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
vechile castele, inspirând și chiar și săvârșind crime; dar..." Toată lumea ăncremeneste, pregătită să asculte urmărea... "- Dar, - reia d'Arthez - cu o ușurință batjocoritoare, doamna prințesa de Cardignan are asupra bărbaților un avantaj; când ați pui an pericol viața pentru ea, prințesa da fugă să te scape, si nu spune nimănui nimic. De ce nu s-ar găsi pe lumea asta o femeie care să se amuze pe seama bărbaților, așa după cum bărbații petrec pe seama femeilor? De ce sexul-frumos nu și-ar lua din când
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
bine, inamicul, aici, este unul fără de egal an lume și el se numește Honoré de Balzac. Românul, dedicat lui Théofile Gauthier, ăncepe astfel: "După dezastrele revoluției din Iulie ce a distrus mai multe averi aristocratice sprijinite de curtea regală, doamna prințesa de Cadignan avu agerimea de a pune pe seama evenimentelor politice ruinarea completă a averii sale datorită risipei". Iată cum este eroina descrisă, succint, ăn Dicționarul personajelor, sub inițială J. Pa, Bompiani, ediția a doua 1962, pag. 410: "Maufrigneuse Diane d
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
a pune pe seama evenimentelor politice ruinarea completă a averii sale datorită risipei". Iată cum este eroina descrisă, succint, ăn Dicționarul personajelor, sub inițială J. Pa, Bompiani, ediția a doua 1962, pag. 410: "Maufrigneuse Diane d'Uxelles, ducesa de (mai tarziu prințesa de Cadignan). Personaj din Comedia umană... figurând an deosebi an Cabinet des antiques, ăn Splendeurs et misères des courtisanes și an Secretele prințesei de Cadignan... Diana aparține, atât prin naștere cât și prin căsătorie, ănaltei aristocrații din faubourgul Saint-Germain." Mai
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
J. Pa, Bompiani, ediția a doua 1962, pag. 410: "Maufrigneuse Diane d'Uxelles, ducesa de (mai tarziu prințesa de Cadignan). Personaj din Comedia umană... figurând an deosebi an Cabinet des antiques, ăn Splendeurs et misères des courtisanes și an Secretele prințesei de Cadignan... Diana aparține, atât prin naștere cât și prin căsătorie, ănaltei aristocrații din faubourgul Saint-Germain." Mai ăntăi că ducele de Maufrigneuse acorda cele mai mari libertăți conjugale soției sale care, ăn Comedia umană, fiindu-i socotite toate aventurile, ajunge
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
măiastra apropiindu-se de vârstă de patruzeci de ani (precis, 36 n.n.) și făcând să treacă prin patul ei aproape tot Parisul (imaginați-vă posibilul serial t.v. ocupând numai an acest caz cel puțin două decenii și ceva n.n.) prințesa al ăntălneste pe nobilul, pe curatul Daniel d'Arthez (care e Balzac ănsusi, auto-pictat an colțul tabloului, semnat că marii maeștri ai picturii de odinioară n.n.), îi joacă acestuia comedia femeii calomniate și pune mâna pe el..." (Spre dezastrul lui
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
pe sine și văzând an scriitorul creat un "Bonaparte" al literaturii (ceea ce sună bizar pentru un monarhist, n.n.) ănaltă ideea de cavaler fără prihana și, mai mult genial decât spiritual, pe culmile nobleții bărbătești, când o apără contra tuturor pe prințesa calomniata, desi toți cei ce o foarfecă nu spun decât purul adevăr. Și nu se știe dacă d'Arthez, combătăndu-i, apărăndu-si iubita, nu este convins că adversarii spun adevărul; dar, cănd iubești cu adevarat, trebuie să dai un credit nelimitat
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]