1,135 matches
-
în cele patru vânturi, Ca puful de firavă păpădie, Iar către noi, anemică adie Ideea ce se-nalță din pământuri. Un cuib de nobili - o relicvă rară; Hamletizează umbre risipite, Iar toate par acum închipuite... Un cuib vestit, cu faimă princiară... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Un cuib de nobili / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358, Anul I, 24 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
UN CUIB DE NOBILI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350866_a_352195]
-
mai amărâtă comună falimentară. Făcută pe ochi frumoși! Clanurile mafiote s-au instalat în toate structurile statului român. De 72 de ore, în breaking news apar romii! Ce declarații!... Ce limbaj rafinat!... Câtă modestie și sărăcie la casele regală, imperială, princiară, prezidențială...!?! Bulibășeală curată! Romi, care nu pierd niciun prilej pentru etalarea bogățiile (salbe, coroane, mega buzdugane, super mașini, rochii, bijuterii de aur de ordinul a zeci de kilograme...) sau promovarea cu surle și trâmbițe a evenimentele private (botez, nuntă, înmormântare
TABLETA DE WEEKEND (46): SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346605_a_347934]
-
târziu, cu toate că lemnul greu al Crucii sale destinice atârnă cumplit de anevoie peste anii pe care îi are de parcurs de aici înainte... Dacă despre actorul secolului al XIX-lea se spune “că era un rătăcitor” (Iolanda Berzuc), un „vagabond” princiar bătând cu insistență la ușile unei societăți constituite ea însăși într-o mare și bulversantă scenă a timpului său, încercăm să închidem acest scurt circuit eseistic dedicat personalității interesante a finului călător intelectual printre cărările a două secole consecutive străpunse
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
fiecăruia și, folosind pârghia succesului, nu-ți va fi greu să muți din loc și munții împotrivirii vremelnice a maselor revoltate. Poartă-te regește și vei fi tratat ca un rege, dar atenție!... fără a-ți pune pe frunet coroana princiară care te poate arde când ți-e lumea mai dragă. Nu ținti prea sus deocamdată, nu s-au copt bine relațiile tale în societate, iar veniturile agonisite pînă acum nu-ți permit să te aventurezi într-un război mediatic pierdut
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
Unde sunt Ierarhii noștri?” Dau năvală gândurile nărăvașe ale tinerilor debusolați sau neîmpliniți spiritual din toate categoriile sociale. Unii, umaniști, consideră că tăcerea ierarhilor se datorează neputințelor lor spirituale, dar mai ales lâncezărilor fastuoase și bahice din grandioasele lor palate princiare. - Cum să stea de vorbă un ditamai Vlădică, cu o puturoasă de opincă? Alții, cinici, cred că grija de căpătâi a păstorilor este chiar aceasta: de a se căpătui boierește, nu glumă. Majoritatea ierarhilor cred că își fac totuși un
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
Ce-și rotea miezul fierbinte și duios că al muierii. Și s-a copt și era dulce că o pară parfumata, Timpul mi-a-nflorit pe tîmple într-o clipă desantata. Și mi-am pus gîndurile toate într-o urna princiara, Buburuze de zăpadă am cules - cu iz de vară, Și am învățat să scutur de omizi livadă tristă, Universul nu-i mai mare decît este o batistă. Timpul vag se răsucește încercînd să se ascundă În cosita unei fete, sub
ARS POETICA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355718_a_357047]
-
dârz ce înfășoară zările dace, pogorând lumina în inimile-sărbători. Fecioara prin fiorul ei melodic răpește cântarea fiecărei inimi purtătoare de dor, o transfigurează și o înălțâspre zările mirifice ale extazului. În Fecioară surâde mugurul primăverii ademenind prin miracolul verdelui ei princiar, perfecțiunea ce suie spre armonia celestă a Fericirii. Fecioara îmbrățișează soarele cu dogoarea inimii ei, înveșmântă cerul în Albastru de Voroneț, al ochilor ei cutezători, aprinzând apoi în azur palidele înserări ce se scutură pevisele îngemănate peste care se cerne
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
Macedonski, își avea originea „într-o veche și strălucită familie de peste Olt”, însă ascendența dinspre tată este totalmente fabulată: „Prin tată, neîntrecutul poet coboară dintr-o familie polonă care a domnit în Lituania și care își găsește originea din familia princiară din Biberstein, una dintre cele mai puternice de pe Rhin”. În realitate, strămoșii poetului veniseră din sudul Dunării, pe la 1806. Bunicul poetului, Dimitrie, luase parte la mișcarea lui Tudor Vladimirescu și va fi, mai târziu, în 1841, condamnat în legătură cu 8 conspirația
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
când se străduiesc să iasă din această prețioasă apatie, inimile preacuvioase încep să bată puternic ca niște clopote de Catedrală, năvălindu-le vijelios și aprig sângele ca niște torente în capetele unse, amețindu-i și trântindu-le pe jos coroanele princiare. Dacă atunci (cândva) erau servitori ai puterii, acum și-au aservit puterea. Începutului activităților prin desele călătorii de-a lungul și de-a latul continentelor și goanei după febrilele titluri științifice li se adaugă grupul de complici, de paraziți, de
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
porunci să fie cercetată fiecare încăpere și ungherele turnurilor, inclusiv podurile de sub acoperișuri, ca nu cumva să rămână vreo comoară ascunsă. Însă efortul le fu zadarnic, căci nu descoperiră nici urmă de galbeni. Într-o încăpere, special amenajată pentru cuplul princiar, găsiră pe o măsuță de argint o casetă plină cu bijuterii cu care se împodobea prințesa cu ocazia festivităților organizate la palat, la castel sau în orașul de pe Dunăre la cel mai vestit bal al vampirilor din întreaga lume. Alături
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
Lor Regale, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României...! Povestea de iubire a Altețelor Lor Regale e o oglindă de argint în care iubirea se privește fermecată. Ce nuntă frumoasă, ce iubire mirabilă! Altețele Lor Regale sunt un cuplu princiar ce dovedește că nu poate fi o oglindă mai fidelă a iubirilor fermecătoare, a frumuseții iubirilor înstelate de luceferii ce întronează pe mirii de oriunde și din toate timpurile, în cartea credinței lumii, etern și ireversibil ținând aprinse lumânările albe
POEMUL LUMÂNĂRILOR ALBE DE NUNTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368279_a_369608]
-
fiecare prezență publică a Principesei, pe care imaginea fotografică o ipostaziază. Fiecare chip are lumină, fiecare gură are surâs, fiecare privire e cascadă de fulgurații! Alteța Sa Regală Principesa radiază de plăcere și bucurie în mijlocul tinerilor. Deasupra anilor și deasupra rangului princiar nu uită că a trăit vârsta copilăriei, cu bucurii obișnuite, făcându-și lecții de educație și studii fără a ignora joaca și fără a avea rezerve și distanțe față de prietenii de joacă, din copilărie. Cu augusta Sa bunică, Majestatea Sa
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
Cetate sunt probleme de igrasie, de microclimat, dar și de lipsă de spațiu pentru expunere, depozite, laboratoare de conservare și restaurare, inclusiv de securitate a patrimoniului. 1. Problema spațiului - Este propusă o suprafață desfășurată de 5909 mp în Cetate (Palatul Princiar), care corespunde cu ceea ce muzeul deține acum, prin restrângerea impusă după 2005. Este limpede că aceasta este insuficientă pentru cerințele Muzeului Țării Crișurilor, care din 1971 și-a mărit colecțiile de la 20.000 la peste 400.000 de obiecte, și
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
s-au retrocedat, încă 1800 mp în Șirul canonicilor, unde funcționau serviciul administrativ, laboratoare de restaurare, depozite primare etc. Deci, când muzeul a fost la deplină extindere, suprafața era de 10.400 mp și nu mai puțin. - În Cetate (Palatul Princiar) nu a fost prevăzută, în lucrările actuale, o infrastructură specifică de muzeu, ceea ce va impune noi intervenții, prin revenirea asupra unora din cele realizate prin proiectul de acum (tencuieli, instalații electrice și de climatizare specifice, de stingere a incendiilor adaptate
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
sunt deja instalate (instalații de climatizare și de stingere a incendiilor cu soluții specifice în funcție de tipul de exponat, aparatură primară pentru laboratoarele de restaurare, geamuri obturate pe interior etc.). - Cetatea este un monument de categoria A, ce beneficiază, în Palatul Princiar și în celelalte corpuri de clădiri, de încăperi de dimensiuni mici, care nu pot fi modificate pentru că legea patrimoniului imobil nu permite și în care obiectele mari nu pot fi depozitate sau expuse în condiții optime. În Garnizoană, spațiile expoziționale
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
muzeului, sunt prevăzute spații pentru depozite de arheologie, istorie, zoologie, paleontologie și botanică, oologie, textile, manuscrise, carte veche, icoane pe sticlă și lemn, ouă încondeiate, arheologie, artă (pictură, grafică etc.), lemn, precum și unul vizitabil pentru Tezaur. 2. Problema microclimatului - Palatul Princiar nu are în multe părți holuri închise, iar în alte părți accesul în săli se face direct din curte, ceea ce împietează asupra menținerii unui microclimat constant: temperatura la cca. 18-20o și umiditatea între 50-65% (Norme de conservare și restaurare a
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
de conservare a patrimoniului mobil. În acest context, costurile de întreținere vor fi cel puțin la fel de mari, dacă nu mai mari decât în Garnizoană, unde clădirea și instalațiile specifice pot asigura un microclimat stabil. 3. Problema amenajărilor - În Cetate (Palatul Princiar), prin proiectul de reabilitare a acesteia, nu sunt niciun fel de amenajări specifice, ceea ce face din start spațiul impropriu pentru Muzeul Țării Crișurilor, care are multe piese din materiale sensibile la umiditate și la oscilații de temperatură (hârtie, textile, fier
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Te iubesc scotocind în amurg de cetăți Prin creneluri subțiri, desenându-te fin Pe o stradă de rând, sub o umbră de pin: Te iubesc princiar, doamna mea. Zvârcolit te iubesc, te respir fumegând Când îmi pui pe obraz, nufăr cald, fruntea ta Te iubesc în genunchi și în albul de nea Nelumesc și suav, draga mea. Mă-nfior,omenesc , așteptând printre ploi Cu o mână de
PĂMÂNTEAN, NELUMESC... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353930_a_355259]
-
cu Zizi Lambrino, la Odesa, această căsătorie fiind în anul următor anulată, iar pe 10 martie 1921 se recăsătorește la Atena, cu Principesa Elena a Greciei și Danemarcei. La 25 octombrie 1921 s-a născut la Foișor, Sinaia, fiul cuplului princiar, Mihai. Principele, Principesa și fiul lor vor locui la București, într-o casă de pe șoseaua Kiseleff. Alunecat în veleități contrastante cu educația primită în Familia Regală, cu protocolul și eticheta Casei Regale și Coroanei, întreaga viață a Principelui Carol denunță
REGELE CAROL AL II-LEA FILE UMBRITE, UNEORI CHIAR ÎNTUNECATE, DAR ŞI LUMINATE, DE ISTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353233_a_354562]
-
viață a Principelui Carol denunță pasiunea pentru complicări iresponsabile, pentru distrugerea valorilor moralei familiei, pradă slăbiciunilor și vanității care oglindesc lipsa proceselor de conștiință, consumarea plăcerilor pentru sine, indiferența față de suferințele familiei, iresponsabilitatea în raport cu tradițiile de familie și rangul său princiar. Toate acestea nu pot avea nicio incidență cu demnitatea, morala și etica familiei, cu responsabilitatea unui viitor suveran. Inconsecvent și inconstant, Principele renunță la tronul României și pleacă în Franța, iar la moartea Regelui Ferdinand, în 1927, Principele Mihai devine
REGELE CAROL AL II-LEA FILE UMBRITE, UNEORI CHIAR ÎNTUNECATE, DAR ŞI LUMINATE, DE ISTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353233_a_354562]
-
Toate Articolele Autorului S-a întipărit un surâs regal pe chipul tău, de pe umeri alunecă purpura-n eșarfe, simt cum se descompune îndrăzneala în mine dragostea punând în loc o rază timidă. Fluture în regatul mătăsii... Cum ma alinți în memoria princiara? Lași seară să treacă și o umpli cu greieri, sub piele iubirea ta asemeni unui paianjen hranei, nu-i vede sorți de scăpare chiar dacă nu-s colțuri ci doar forme curbe. Referință Bibliografica: Fluture în regatul mătăsii / Llelu Nicolae Vălăreanu
FLUTURE ÎN REGATUL MĂTĂSII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352578_a_353907]
-
într-un fel. - Adică? - O să-i dau niște bani, că și așa trebuie să-i duc prosopul. Așa ceva nu se găsește în comerț. Sunt englezești și din alte vremuri ca și bunicii mei. Așa ceva găsești numai la palatele regale și princiare. Nu ai văzut monograma de pe el, o coroană? Bunica când pleca peste graniță avea pașaport de membru al corpului diplomatic, nu o controla nimeni la vamă. Nu ieșea pe aceeași poartă cu toți călătorii. Era numărul trei pe județ ca
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
numita pictură oficială, sau de curte, la confluența schismatică între originalitate și academism. O lungă și intimidantă tradiție îl precede. Dar Niram pare incitat tocmai de ispita trecerii frontierelor. De aceea și-a ales, surprinzător pentru mulți, ca temă, cuplul princiar spaniol, pe Don Felipe și pe Doña Letizia, prinții Asturiei. Se poate specula îndelung asupra motivelor intime ale alegerii artistului, a înclinației sale monarhice sau oportunismului, dar aceasta ne conduce spre tărâmuri psihologice și nu artistice. Romeo Niram propune o
ROMEO NIRAM: POARTA SĂRUTULUI A ASTURIEI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357227_a_358556]
-
ar fi crăpat de ciudă la vederea imitatorilor lor de astăzi, adevărați eroi de film istoric. Dar cine poate verifica dacă, spre exemplu, porfira și vizonul voievozilor din filmele lui Sergiu Nicolaescu au avut un corespondent real în rutina Curților Princiare? Se zvonește că ar exista o concurență acerbă între echipele care se întrec an de an în fast și splendoare. O adevărată industrie manufacturieră s-a dezvoltat pe marginea acestor evenimente de prioritate maximă. Meșteșugari destoinici se îndeletnicesc pe tot
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
ei milenare, furtunile dzmembrării spirituale o bântuiau necontenit zgâlțâind-o din temelii. Sub pavăza Crucii lui Hristos și-a regăsit identitatea străbună, născând în viitorul luptător zelul aprig al afirmării Nației sale ca o Națiune creștină, demnă și autoritară, urmașa princiară a nobilei Dacii. Înrolat între Adevăr și credință, energia și eroismul curajului său justifică lupta cauzei și înflăcărarea idealului de a deveni cu adevărat un ostaș al conștiinței și un mărturisitor al faptei, un iubitor al jertfei. Întru mulți ani
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]