357 matches
-
Moartea lui Mazarin. Începutul domniei personale a lui Ludovic al XIV-lea 1667 Racine: Andromaca 1672-1678 Război cu Olanda 1682 Curtea se instalează la Versailles 1683 Moartea lui Colbert 1683 Turcii asediază Viena 1685 Revocarea Edictului de la Nantes 1687 Newton: Principia mathematica 1688-1689 Revoluția engleză 1702-1714 Război de succesiune în Spania 1701 "Marea iarnă" 1715 Moartea lui Ludovic al XIV-lea. Ludovic al XV-lea 1715-1723 Regența ducelui de Orléans. Sistemul lui Law 1726-1743 Cardinalul Fleury prim-ministru 1729 Johann Sebastian
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
distincție între propozițiile despre proprietăți sau caracteristici (propoziții predicative) și propozițiile despre obiecte care posedă aceste proprietăți. Teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell, susținută într-o formă concentrată în articolul "On denoting"176 și în lucrarea sa fundamentală de logică "Principia Mathematica" (scrisă împreună cu A.N.Whitehead)177 a avut consecințe dintre cele mai interesante asupra problemei filosofice a existenței și implicit asupra argumentului ontologic. Articolul "On Denoting" este situat de către specialiști în primele trei articole ale filosofiei analitice din secolul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
deși au forma unei sintagme denotative, nu denotă nimic, așa cum este descripția hotărâtă "regele actual al Franței". O soluție ar fi să tratăm sintagmele denotative de genul acesta asemănător numelor. Soluția lui Russell diferă însă în articolul "On Denoting față de "Principia Mathematica" în ceea ce privește numele proprii. În "Principia Mathematica", Russell analizează termenii singulari descriptivi în calitate de simboluri incomplete. Pentru el, un simbol este incomplet dacă atunci când este luat în mod izolat, este lipsit de orice semnificație și este definit conceptual (cum ar fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu denotă nimic, așa cum este descripția hotărâtă "regele actual al Franței". O soluție ar fi să tratăm sintagmele denotative de genul acesta asemănător numelor. Soluția lui Russell diferă însă în articolul "On Denoting față de "Principia Mathematica" în ceea ce privește numele proprii. În "Principia Mathematica", Russell analizează termenii singulari descriptivi în calitate de simboluri incomplete. Pentru el, un simbol este incomplet dacă atunci când este luat în mod izolat, este lipsit de orice semnificație și este definit conceptual (cum ar fi, de exemplu, simbolurile logico-matematice)188. Un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Books, Buffalo, 1986. Russell, Bertrand, Istoria filosofiei occidentale, traducere de Bogdan Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005. Russell, Bertrand, "On denoting", în Irving M. Copi, James A. Gould, Contemporary Readings in Logical Theory, MacMillan, New York, 1967. Russell, Bertrand, A.N., Whitehead, Principia Mathematica, Cambridge University Press, 1970. Saw, Ruth, Lydia, Leibniz, Penguin Books, Harmondsworth, 1954. Schultz, Uwe, Immanuel Kant, traducere de Vasile Poenaru, Editura Teora, București, 1997. Scruton, Roger, Kant, traducere de Laurențiu Staicu, Editura Humanitas, București, 1998. Smart, J.J.C., "The Existence
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pp. 39-57. Ediția la care vom face trimiterile în continuare la "On Denoting" este antologia de texte Irving M. Copi, James A. Gould, Contemporary Readings in Logical Theory, MacMillan, New York, 1967, pp. 93-104. 177 Vezi: Bertrand Russell, A.N., Whitehead, Principia Mathematica, Cambridge University Press, Cambridge, 1970. 178 Nicholas Griffin, The Cambridge Companion to Bertrand Russell, Cambridge University Press, Cambridge, 2003, p. 202. 179 M. Bochenski, în Ivo Thomas (ed.), I. The History of Formal Logic, University of Notre Dame Press
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
raționalității. Lucrările traduse inițial îl pun pe acest piedestal, dar ulterior datorită numeroaselor traduceri și interpretări această imagine este completată cu imaginea unui filosof universal ce abordează toate problematicile ființei umane, dar a cărui operă nu se mai suprapune in principio cu tradiția creștină. Descrierea modului de a raționa era un element neutru, dar în momentul în care sunt promovate imagini noi cu privire la existență ca ansamblu, acestea trebuiau selectate și suprapuse pe imaginarul religiei creștine. Acesta este demersul pe care trebuie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1687, la numai 50 de ani de la proces, în Anglia este tipărită o lucrare care reprezintă începutul maturizării științei moderne și care va sintetiza întreaga concepție copernicană asupra cosmosului devenind modelul oficial asupra universului. Este, bineînțeles, vorba despre Philosophiae Naturalis Principia Mathematica a lui Isaac Newton. Odată cu această lucrare imaginea asupra universului se modifică într-un mod ireversibil. Această schimbare de imagine a cosmosului, începută în secolul al XV-lea și-a atins scopul abia două secole mai târziu atunci când gânditorul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
proprio la complessita delle dinamiche dei linguaggi orienta in senso cognitivo l'uomo nei conronti dell'eccedenza e perfin della precarieta dei referenti posibili". 178 Această metaforă este folosită inițial în La Cena de le Ceneri, ulterior în De la causa, principio et uno, și aprofundată în Spaccio de la bestia trionfante, (Giordano Bruno, Opere Italiene, vol. I, II, IV Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999). 179 Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București, 1994, pp. 120-124. 180 Leonardo
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
italiene, tome II, Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999) susține faptul că universul este infinit, dar îl și consideră viu și "plin" de Ființă. Ulterior concepția este susținută sau doar amintită și în alte lucrările scrise în Anglia De la causa, principio e uno, sau De l'infinito universo e mondi (Opere italine, Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999), dar și în cele publicate în spațiul German cum ar fi De immenso et innumerabilibus (Giorado Bruno, Oeuvres completes, Les Belles Lettres, Paris
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
3 volume întitulate Cuvente den bătrâni (1877-1881). Că lexicograf, a lăsat urmașilor o operă monumentala (deși neterminata), Etymologicum Magnum Romaniae. Că lingvist și teoretician al limbajului, este autorul a numeroase idei și distincții conceptuale (devenite cunoscute mai ales prin lucrarea Principie de linguistica), dintre care unele își păstrează și astăzi valabilitatea: circulația cuvintelor, continuitatea dialectala etc. Ca istoric al limbii române și că etimolog, a publicat studii și articole a caror valoare este, de cele mai multe ori, perena și incontestabila. B. P.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sau dicționar, care-l va ține ocupat aproape 15 ani, așa că proiectele de natură epistemologica rămân într-un plan cu totul secundar. Oricum, să nu uităm că în 1881 el dăduse deja la iveală (tot într-o formă neîncheiata) volumul Principie de linguistica, în care dovedise cu asupra de măsură calitățile sale de teoretician al limbajului. Deși interesul meu s-a îndreptat, cu precădere, asupra materialului pe care Hașdeu l-a scris cu privire la diviziunile gramaticii comparative, am hotărât să includ în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
siguranta, acest prim studiu de "știință limbei" nu își este sieși suficient. Pentru a-i pătrunde cum se cuvine conținutul ideatic, trebuie să ne raportăm și la alte lucrări teoretice hasdeiene care îl preceda; mă gândesc, în primul rând, la Principie de linguistica (1881), dar și la Principie de filologie comparativa ario-europee (1875). În consecință, tocmai pentru a reconstitui, fie și într-o formă sumara, universul de discurs al gândirii lingvistice hasdeiene, este necesar să înfățișam principalele concepte și distincții pe
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu își este sieși suficient. Pentru a-i pătrunde cum se cuvine conținutul ideatic, trebuie să ne raportăm și la alte lucrări teoretice hasdeiene care îl preceda; mă gândesc, în primul rând, la Principie de linguistica (1881), dar și la Principie de filologie comparativa ario-europee (1875). În consecință, tocmai pentru a reconstitui, fie și într-o formă sumara, universul de discurs al gândirii lingvistice hasdeiene, este necesar să înfățișam principalele concepte și distincții pe care se fundamentează respectivă doctrina. Din acest
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
stare inculta se cheamă filologie comparativa; studiul lor pe o treaptă de civilizațiune este filologia clasică" (ibid., pp. 26-27). Că și în cursul predat la Universitatea din București în 1874 (și publicat în 1875; vezi supra, 2.4.), si in Principie de linguistica (din 1881) Hașdeu menține locul filologiei (fie clasică, fie comparativa) în sânul sociologiei, dar subliniind, de data aceasta, legătură strânsă cu istoria: "Istoria, fără a fi ea însăși filologie, drept, economie politică, filozofie sau altceva analog, rezumă în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sunetelor, prin care se face introducerea în fizio-glotică. 2.8. O altă problemă de o importanță capitala pe care a abordat-o Hașdeu este aceea a determinării specificului lingvisticii prin raportare la obiectul propriu și nu în funcție de metodele întrebuințate. În Principie de linguistica (publicată în 1881), B.P. Hașdeu făcea o sinteză a ideilor lingvistice de până atunci. Referindu-se, printre altele, si la concepția lingvistică "naturalista" a lui A. Schleicher și a altor adepți ulteriori, B.P. Hașdeu declară că o asemenea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Continuitate sau ruptură? Publicat de B.P. Hașdeu în anul 1882, în primul număr (cel din ianuarie) al revistei "Columna lui Traian", studiul Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative a fost considerat un fel de continuare a lucrării Principie de linguistica, tipărită cu un an înainte. Această din urmă ar fi trebuit să aibă conform celor anunțate de autor cinci părți: (I) Conspectul științelor filologice; (ÎI) Linguistica în genere; (III) Linguistica în specie; (IV) Viața limbei și (V) Metodă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
bucureștean admite că cele două studii (despre gramatică comparativa și despre laletică sau fiziologia sonurilor) corespund, cel putin parțial, primei direcții din planul anunțat, chiar dacă însuși supratitlul Studie de stiință limbei ar implica o anumita modificare a structurii schițate în Principie de linguistica (ibid., p. 42). 3.2. De la noematologia lui Hașdeu la skeologia lui Coșeriu 3.2.0. După ce a fost publicată (în 1968), monografia scrisă de Cicerone Poghirc, B.P. Hașdeu. Lingvist și filolog, a fost caracterizată, în general, în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideei latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principie primitive psichice oarecum fluide, al cărora contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și în formă gramaticala, dând astfel naștere cuvântului. Închegarea poate diferi prin volum și prin densitate. Uneori
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
6 părți în-4. A 2-a ed., cu intercalarea limbilor paleo-slavică și armeana, 1856-61, în-8. A 3-a ed. 1868-70. Traducerea englesă de Eastwick, 3 tom., London, a 2-a ed. 1854, în-8. Despre traducerea francesă de Bréal, v. Hașdeu, Principie de Linguistica, p. 25 No. 14. Schleicher A., Compendium der vergleichenden Grammatik der indogermanischen Sprachen. Kurzer Abriss einer Laut-und Formenlehre der indogermanischen Ursprache, des Altindischen, Alteranischen, Altgriechischen, Altitalischen, Altkeltischen, Altslawischen, Litauischen und Altdeutsch, Weimar, 1861-2, în-8. A 2-a ed.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aparut numai tomul I, cuprinzând fonologia întreaga și morfologia până la verb. Eichhoff F. G., Grammaire générale indo-européenne, ou comparaison des langues grecque, latine, française, gothique, allemande, anglaise et russe entre elles et avec le sanscrit, Paris, 1867, în-8. Cfr. Hașdeu, Principie, p. 26 No. 26. Rapp M., Grundriss der Grammatik des indisch-europäischen Sprachstammes, Stuttgart, 1852-9, 3 tom. în-8. Cfr. Benfey, Gesch. d. Sprachwiss., p. 595. Scherzl V., Сравнительная грамматика славянскихъ и другихъ родственныхъ языковъ, Charkow, 1871-3, 2 tom. în-8. Cfr. recensiunea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideii latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principie primitive psichice oarecum fluide, al cărora contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și în formă gramaticala, dând astfel naștere cuvântului. Închegarea poate diferi prin volum și prin densitate. Uneori
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ipoteze ale sale nu mai pot fi susținute astăzi (vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 45). Mult mai juste sunt reflecțiile despre "limba copilăreasca" (ibid., p. 53). [14] Este lăudabil interesul pe care Hașdeu îl arată pentru onomastica. El teoretizase în Principie de linguistica și conceptul de "limba onomastica" (vezi Hașdeu, 1881/1984, pp. 67-70). Laletica sau fisiologia sonurilor B.P. Hasdeu's Noematology: an Anticipation of E. Coseriu's Skeology 0. În this chapter written în English (intended aș an extended abstract
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
not have an organic continuity independent of the consciouness of its speakers" (E. Coseriu 1983/1988: 149). 1. B.P. Hașdeu: An Unknown Forerunner of Anti-naturalistic Attitude în Linguistics În an introduction to an unfinished history of the Romanian language, entitled Principie de linguistica [Principles of Linguistics], published în 1881, B.P. Hașdeu, ăn important Romanian linguist who deserves better appreciation for his contributions was making a synthesis of the linguistic ideas written up to that moment. He referred, among other things, to
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
tanto, la expresión existe por el significado, no a la inversă; o, dicho de otro modo, que el significado es finalidad o función del lenguaje, mientras que la expresión vale sólo como instrumento de esta función. De aquí que, en principio, el instrumento pueda ser una cualquiera. Por consiguiente, sería mejor decir que el lenguaje es significado expresado, significado con expresión, y no a la inversă" (Coseriu 1977/1991: 38). 4.3. The previously mentioned ideas are also true for concrete
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]